Pomenirea noilor mucenici din Serbia – 22 aprilie

Imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, 1946, Serbia a trecut sub jugul comuniştilor şi mulţi au fost cei care s-au opus până la sânge la constrângerile ateilor de a dezrădăcina credinţa poporului şi de a o desfiinţa. Unii dintre aceşti mărturisitori sunt cinstiţi deja de către popor. Continuă să citești →

Pr. Constantin Coman: Fiecare trăiește evenimentul Învierii după puterea lui

Toată imnografia sărbătorii este la timpul prezent şi la persoana a I-a: „Să mergem dis-de-dimineață şi, în loc de mir, cântare să aducem Stăpânului; şi să vedem pe Hristos, Soarele dreptăţii, tuturor viaţă răsărind!”

Nimeni nu simte nevoia să-şi pună întrebări. În alt context poate că mai întreabă oamenii despre cum s-a putut întâmpla acest eveniment, dar în noaptea Învierii nu! Nu analizăm evenimentul Învierii. Nici nu-l putem înţelege, nici nu-l putem descrie. Pur şi simplu îl trăim, fiecare după puterea lui! Nici Evangheliile nu descriu cum s-a petrecut Învierea. Ele ne dau numai mărturii ale faptului Învierii: mormântul gol, prezenţa îngerilor, arătarea lui Hristos cel înviat către femeile mironosițe, către Apostoli şi alți martori.

Învierea, ca şi lumea lui Dumnezeu, nu pot fi accesate prin mijloacele înţelegerii raţionale, ci prin cele ale înţelegerii duhovniceşti sau ale simţirii înţelegătoare. Sunt de înţeles mai curând la nivelul simțirii decât la cel al minții. De aceea, ne îndemnăm, într-un glas cu imnograful: „Să ne curăţim simţirile şi să-L vedem pe Hristos strălucind cu neapropiata lumină a Învierii. Şi cântându-I cântare de biruinţă, luminat să-L auzim zicând: Bucuraţi-vă!”. Cei care vin la biserică se mulţumesc cu această receptare tainică la nivelul experienţei, oricât de precară ar fi aceasta. Totul se rezumă şi se recapitulează în faptul, de neexplicat şi de necuprins cu mintea, al întâlnirii omului cu Dumnezeu. Ne întâlnim cu Hristos cel înviat, într­-un anume fel! Nu putem spune că-L vedem, pentru că nu se vede. Nici nu putem spune că-L pipăim, pentru că nu se poate pipăi. Nici nu putem măsura, în vrun fel anume, prezenţa Sa. Şi totuşi, de două mii de ani, această certitudine, sau mai curând această experienţă este cea care ne atrage, ca un magnet, în Săptămâna Mare în biserici, iar în noaptea de Înviere în faţa bisericilor, ca să primim lumina Învierii şi salutul sau provocarea: „Hristos a înviat!”.

(Pr. prof. dr. Constantin Coman, Dreptatea lui Dumnezeu și dreptatea oamenilor, Editura Bizantină, pp. 90-91)

Sursa: http://www.doxologia.ro/cuvinte-duhovnicesti/nu-analizam-evenimentul-invierii-ci-pur-simplu-il-traim-fiecare-dupa-puterea

 

CITIŢI ŞI https://acvila30.ro/2012/01/04/sa-ne-pregatim-sa-patrundem-in-taina-si-in-duhul-praznicului-teofaniei-impreuna-cu-mitropolitul-isihast-ierotheos-vlahos-i/, PRECUM ŞI https://acvila30.ro/2012/01/04/sa-ne-pregatim-sa-patrundem-in-taina-si-in-duhul-praznicului-teofaniei-impreuna-cu-mitropolitul-isihast-ierotheos-vlahos-ii/

6. De ce S-a botezat Hristos

  De vreme ce botezul lui Ioan avea rolul de a-i îndruma pe oameni pentru ca aceştia să-şi cunoască starea de păcătoşenie şi de a pregăti poporul pentru primirea Botezului desăvârşit al lui Hristos, iar Hristos fiind Dumnezeu desăvârşit şi om desăvârşit, nu făcuse niciun păcat, atunci de ce a fost nevoie ca El să primească Botezul? Răspunsul la această întrebare ne dezvăluie adevăruri fundamentale.
  Sfântul Ioan Damaschin spune că Hristos nu S-a botezat pentru că avea nevoie de curăţire, ,,ci pentru a lua asupra Sa curăţirea noastră’’. El şi-a asumat curăţirea oamenilor în acelaşi fel în care a primit Patimile şi Răstignirea, cu toată durerea şi suferinţa lor. Prin Botezul Său, Hristos a reuşit să împlinească multe lucruri.
  Astfel, după cum spune Sfântul Ioan Damaschin, Hristos S-a botezat pentru a strivi capetele demonilor din apă, fiindcă exista ideea că demonii locuiesc acolo; pentru a spăla păcatul şi a-l îngropa în apă cu totul pe vechiul Adam; pentru a-l sfinţi pe Botezător, fiindcă nu Înaintemergătorul L-a sfinţit pe Hristos, ci Hristos l-a sfinţit pe Înaintemergător, atunci când acesta din urmă a pus mâna sa pe capul lui Hristos; S-a mai botezat pentru a ţine Legea, deoarece El Însuşi o dăduse şi nu voia să pară un călcător al ei şi, în fine, pentru a descoperi taina Sfintei Treimi şi a oferi preînchipuirea şi modelul propriului nostru botez, adică Botezul desăvârşit care se face cu apă şi cu Duh Sfânt.
  Dincolo de toate acestea, prin Botezul Său în râul Iordan, Hristos a sfinţit apele. De aceea, în ziua Botezului săvârşim slujba sfinţirii apelor, iar în timpul slujbei cerem Duhului Sfânt să se pogoare asupra apei. Astfel, după sfinţire, apa încetează să mai fie apă a căderii, făcându-se apă a reînnoirii, pentru că se uneşte cu harul nezidit al lui Dumnezeu. (VA URMA) 

7. Rezidirea neamului omenesc

  În Tradiţia patristică, Botezul lui Hristos în râul Iordan este corelat cu trecerea minunată a Mării Roşii de către israeliteni. Aşa cum odinioară, prin harul făcător de minuni al Cuvântului neîntrupat ce a lucrat asupra lui Moise, egiptenii au fost înnecaţi iar evreii au fost eliberaţi, la fel şi acum, prin puterea Cuvântului întrupat, omul stricat şi decăzut este replămădit, iar demonii sunt striviţi, adică îşi pierd puterea.
  Sfântul Nicodim Aghioritul spune că olarul are nevoie de două elemente ca să refacă un vas: de apă, ca să amestece lutul, şi de foc, ca să ardă şi să usuce plămădeala. La fel a procedat Dumnezeu – marele olar – cu plămada omenească. Vrând să remodeleze firea noastră stricată de păcat, Dumnezeu a folosit foc şi apă. Focul a venit de la El, pentru că Dumnezeu este ,,foc mistuitor’’ care arde răul, iar apa a fost luată din râul Iordan.
  Prin întruparea lui Hristos, ca şi prin toate celelalte etape ale sfintei iconomii, între care se află, fireşte, şi Botezul în râul Iordan, neamul omenesc a fost remodelat. Căderea şi stricarea firii noastre au fost urmate de replămădirea şi de renaşterea omului. Această renaştere a avut multă putere, pentru că în urma păcatului firea omenească nu s-a nimicit în totalitate, dar şi pentru că replămăditorul omului a fost Însuşi Creatorul său.
  Este absolut imposibil ca apa şi focul să existe împreună, pentru că focul nu se poate aprinde şi nici nu poate să ardă într-un loc umed, iar apa stinge focul. În râul Iordan, ele au putut să coexiste, pentru că focul era nezidit, în vreme ce apa era zidită. De aceea, focul nu a fost afectat de apă. Dimpotrivă, apa zidită s-a sfinţit prin focul Dumnezeirii. (VA URMA)

Predică la Praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului – Sfântul Serafim Sobolev (3)

TROPARUL, CANONUL ŞI VIAŢA SF. M. MC. MINA 

11 noiembrie

Cel din urmă dintre marii împăraţi păgâni a fost Diocleţian (284-305). Cu toate că se ridicase de jos, fiind un viteaz mânuitor de arme şi un dibaci conducător de popoare, totuşi în loc să fie pătruns de învăţăturile mântuitoare ale credinţei creştine, care pe atunci ajunsese să se răspândească în cele mai multe din cetăţile şi ţinuturile stăpânite de el, s-a lăsat robit de credinţele deşarte ale regilor persani şi ale faraonilor egipteni. Aceştia socoteau că puterea împărătească se trage de la zei. Astfel în cei treizeci de ani cât a stat la cârma imperiului, Diocleţian cerea tuturor supuşilor să se plece până la pământ înaintea lui şi să-l cinstească întocmai ca pe un zeu. Închistat în această rătăcire, el a căutat să adune în strălucitul său palat din cetatea Salonae (Splitul de azi), de pe malul Mării Adriatice, unde se retrăsese, tot felul de pietre preţioase şi de statui din marmura cea mai scumpă, între altele, un chip al „Regelui Soare” înalt de 25 de (picioare, apoi stâlpi şi capiteluri, împodobiţi cu cele mai variate frunze şi fructe ca şi nesfârşite plăsmuiri în marmură: „victorii, amoraşi, lei, vulturi, cerbi şi alte obiecte de petrecere”. Scriitorul creştin Lactanţiu, care trăia pe vrernea aceea, povesteşte că în goana lui după astfel de podoabe, împăratul Diocleţian dovedea o adevărată patimă. Aşa se face că paşii lui au ajuns până la Sirmium, în apropierea căruia se afla un vestit şantier de cioplitori şi de sculptori în marmură, care era condus de patru meşteri neîntrecuţi, toţi patru creştini: Claudiu, Castor, Sempronian şi Nicostrat. Ei conduceau lucrările ca nişte adevăraţi ingineri: preluau comenzile, plăsmuiau modelele şi controlau întreaga desfăşurare a muncii de aici. Împăratul era mândru că are meşteri atât de dibaci. Dar, dintre cei peste 600 de lucrători, mulţi erau păgâni, care nu vedeau cu ochi buni mulţumirea şi răsplata pe care le-o arăta acestor creştini de frunte bătrânul împărat. În ultimii trei ani, cei patru meşteri primiseră Botezul din mâinile episcopului Chiril din Antiohia, surghiunit în ţinutul Iliricului. Ei obişnuiseră şi pe mulţi alţi lucrători să-şi facă semnul crucii de câte ori începeau şi terminau vreo lucrare, fiind convinşi că numai prin ajutorul şi puterea lui Dumnezeu au fost în stare sa facă tot ceea ce realizaseră până atunci. Văzându-le credinţa, şi un al cincilea meşter, Simpliciu, a trecut de partea lor. Numaidecât cei invidioşi i-au pârât la împărat, declarând că meşterii aceştia conduc lucrările numai prin superstiţie şi magie, că nu vor să ştie decât de credinţa lor în Hristos. „Cu atât mai bine, răspunse împăratul, numai să se isprăvească bine lucrările pe care li le-am încredinţat”. – „Da, dar tocmai acest lucru nu vor să-l împlinească aşa cum aţi cerut, ziseră cioplitorii şi câţiva „filosofi” păgâni, căci de câte ori ne-aţi vizitat şi aţi cerut să sculpteze chipul zeului Asclepios, ei totdeauna au terminat celelalte lucrări, dar statuia zeului vindecător nu vor s-o facă”. – „E adevărat acest lucru?”, întrebă împăratul pe cel dinţii dintre ei, pe Claudiu. – „În toate ne-am arătat ascultători, împărate, afirmă el, dar chipul acestui zeu nu vrem şi nu putem să-l facem”. Cercetând toate celelalte lucrări ieşite din mâna celor cinci meşteri şi mirându-se de măiestria cu care au fost lucrate, împăratul nu şi-a pierdut cumpătul şi a trecut cu vederea şi de astă dată neascultarea lor, spunând că nu-i pasă cine va isprăvi-o, dar statuia lui Asclepios, zeul medicinei, trebuie făcută. Şi într-adevăr, ea a fost terminată, dar cei care o executaseră n-au fost cei cinci meşteri, ci unii dintre oamenii „filosofilor” păgâni. Când a venit din nou împăratul şi a văzut isprăvită statuia zeului a crezut că între timp totuşi cei cinci s-au răzgândit şi i-au împlinit dorinţa, dar partida celorlalţi s-a năpustit cu ură asupra lor, pârându-i în cuvinte duşmănoase. Obosit de încurcătura la care s-a ajuns, acesta a încredinţat unui dregător cu numele Lampadie să facă cercetări şi să liniştească lucrurile. Asmuţind mulţimile asupra celor cinci meşteri, care n-au vrut nici să audă de porunca dregătorului de a aduce cinstire şi jertfe zeilor, acesta i-a aruncat în temniţă. Duşmanii lor nu s-au mulţumit numai cu atât. Au urmat bătăi şi răscoale ale partidei păgâne, mai ales după ce în decursul întemniţării însuşi Lampadie a căzut mort „ca lovit de un duh rău”. Când împăratul a înţeles că rudele mortului ameninţau să provoace o răscoală generală, a hotărât să termine cu cei cinci şi astfel, din ordinul lui, au fost închişi de vii în sicrie de plumb şi aruncaţi în apa fluviului Sava. La auzul acestei veşti, moare de supărare şi episcopul Chiril, care fusese şi el închis în temniţă. După câteva zile, un creştin cu numele de Nicodim a scos din apă sicriele şi a purtat grijă de înmormântarea osemintelor sfinţilor (1). Calendarul roman din anul 354 aminteşte de pomenirea lor la data de 9 noiembrie. Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae 1. Textul „pătimirii” se păstrează în Acta Sanctorum, volumul III, pe luna noiembrie, Paris, 1910, p. 705-779. Vezi şi Bibliotheca hagiographica graeca, ed. F. Halkin, vol. II, Bruxelles, 1959, p. 225. Sursa: Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, Sfinţi români şi apărători ai Legii strămoşeşti, E.I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 1987, p. 205-207, Sfinţii Mucenici Claudiu, Castor, Sempronian şi Nicostat.

 

Sculptori creştini „încoronaţi“ cu mucenicia: Claudiu, Castor, Sempronian şi Nicostrat

 

Gallus (Gallen sau Gall) s-a născut în anum 550, cu 8 ani înainte ca Sfântul Comgall să ctitorească faimoasa mănăstire de la Bangor (nordul Irlandei). Puține se cunosc despre copilăria lui Gall, cu excepția faptului că se crede că avusese o mare dragoste și râvnă pentru credința creștină. Tânăr fiind, a ajuns să studieze la Mănăstirea Bangor, avându-l profesor pe Comgall, iar mănăstirea devenise deja renumită în toată Europa ca un mare centru de învățătură creștină, iar Irlanda era cunoscută ca „ținutul sfinților și înțelepților”. De la Abația Bangor, misionarii plecau în toate părțile Irlandei, în insulele britanice și pe continent. Continuă să citești →

Cuviosul Eftimie s-a născut la Ancyra în anul 823, din părinți evlavioși, iar la botez a primit numele de Nikíta. La vârsta de șapte ani a fost separat de tatăl său, iar la șaptesprezece ani s-a căsătorit cu Eufrosína și au avut o fiică, Anastasía. Dorind foarte tare să ducă o viață ascetică, şi-a lăsat averea rudelor și a plecat în secret la o mănăstire de pe Muntele Olimp, în Bythinia, unde devine ucenic al sfinților asceți de acolo, îmbrăcând schima monahicească şi luând numele de Eftimie. Continuă să citești →

Sfântul Lev de la Optina – 11 oct.

Primul stareţ vrednic de amintire de la Optina este Lev Nagolkin şi s-a născut în oraşul Karacev, gubernia Orlovsca, fiind numit la Sfântul Botez Lev. În lume s-a ocupat cu negustoria, lucrând ca vânzător de cânepă şi ducea cânepă prelucrată spre vânzare în locuri îndepărtate.

Odată tânărul a fost atacat de un lup, care i-a vătămat o mare parte dintr-un picior. Fiind neobişnuit de puternic şi curajos, Lev a băgat pumnul în gâtul lupului, iar cu cealaltă mână i-a strivit gura. Astfel lupul neputincios a căzut din căruţă. După această întâmplare Lev a şchiopătat toată viaţa. Continuă să citești →

Icoana Maicii Domnului „Bucurie neașteptată” este prăznuită pe 9 decembrie, 25 ianuarie și 1 mai. Această icoană a fost pictată în amintirea unei minuni săvârșite în fața icoanei Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.

Un tânăr ce era stăpânit de o grea patimă trupească, dar care avea evlavie către Maica Domnului, s-a rugat într-o zi în faţa icoanei Maicii Domnului, înainte să meargă să păcătuiască din nou. Terminându-și rugăciunea și, ridicând privirea către icoană, a văzut că Pruncul Iisus avea răni pe mâini și pe picioare, din care curgea sânge. Privind mai atent, el a observat că și chipul Maicii Domnului se mișca, fiind ca și viu.

Îngrozit de ce vedea, el a exclamat: „O, Preasfântă Maică, cine a făcut aceasta?”. Atunci, Maica Domnului din icoană i-a glăsuit: „Tu și ceilalți păcătoși, prin păcatele voastre, răstigniți pe Fiul meu încă o dată”.

Conștientizând adâncul păcătoșeniei sale, tânărul ceru milă prin rugăciuni stăruitoare cu lacrimi către Preasfânta Fecioară și Mântuitorul Hristos. El a rostit: „O, Stăpână, să nu fie mai presus păcatul meu decât bunătatea ta neasemuită! Tu eşti nădejdea păcătoşilor. Roagă pe Fiul tău să-mi vină în ajutor!”.

Maica Domnului a rostit de două ori o rugăciune către Pruncul Hristos, vreme în care El a rămas neclintit, dar după aceea a răspuns rugăciunii stăruitoare a Maicii Sale: „Voi îndeplini cererea voastră. Pentru rugăciunea voastră, păcatele acestui om sunt iertate. Lasă-l, în semn de iertare, să-Mi sărute rănile”.

Păcătosul iertat, în faţa căruia s-a arătat nesfârșita milă a Maicii Domnului, în chip minunat, s-a ridicat şi a sărutat rănile Mântuitorului cu bucurie nespusă. Din acel moment, el a dus o viaţă curată şi cucernică. A primit bucuria neașteptată a iertării păcatelor sale.

Această minune a fost consemnată de Sfântul Dimitrie al Rostovului în cartea sa Lâna rourată. Un credincios, inspirat fiind, a zugrăvit icoana Maicii Domnului „Bucurie Neaşteptată”, în următorul fel: icoana Maicii Domnului se află în biserică, iar lângă ea este pictat un tânăr îngenuncheat la rugăciune. Preasfânta Născătoare de Dumnezeu are privirea întoarsă spre tânăr, iar Pruncul Iisus este înfățișat cu răni pe mâini și pe picioare. De obicei, în josul icoanei sunt scrise cuvintele de la începutul istorisirii: „A fost cândva un om păcătos…”.

Această icoană făcătoare de minuni din Rusia este cunoscută ca fiind vindecătoare de diferite boli fizice și psihice, dar și ca alungătoare a tristeții și ajutătoare a celor stăpâniți de patimi trupești.

ACATISTUL ICOANEI MAICII DOMNULUI ”BUCURIE NEAȘTEPTATĂ”

Condacul 1:

Tie, Maicii lui Dumnezeu si Imparatesei celei alese din toate neamurile, care te-ai aratat oarecand unui om fara de lege, ca sa-l intorci pe el de la calea nelegiuirii, cantare de mutumire iti aducem, Nascatoare de Dumnezeu, iar tu ca Ceea ce ai negraita indurerare, de toate nevoile ne slobozeste pe noi ca sa strigam tie: Bucura-te Ceea ce daruiesti bucuria neasteptata celor credinciosi.

Icosul 1:

Ingerii si sufletele dreptilor s-au mirat cand ai stat inaintea Fiului tau si Dumnezeu si cu multa rugaciune ai mijlocit pentru omul ce petrecea pururea in pacate; insa noi vazand cu ochii credintei, milostivirea ta cea atat de mare, cu umilinta strigam tie asa:

Bucura-te, Ceea ce primesti rugaciunea tuturor crestinilor;
Bucura-te, Ceea ce nu lepezi rugaciunile pacatosilor celor mai deznadajduiti;
Bucura-te, Ceea ce mijlocesti pentru ei inainte Fiului tau;
Bucura-te, Ceea ce dai lor bucuria neasteptata a mantuirii;
Bucura-te, Ceea ce prin mijlocirea ta mantuiesti pe toata lumea;
Bucura-te, Ceea ce potolesti intristarile;
Bucura-te, Maica Dumnezeului tuturor care mangai sufletele celor necajiti;
Bucura-te, Ceea ce randuiesti viata noastra;
Bucura-te, Ceea ce tuturor oamenilor ai adus izbavire de pacate;
Bucura-te, Ceea ce ai nascut bucuria pentru toata lumea;
Bucura-te, Ceea ce daruiesti bucurie neasteptata celor credinciosi!

Condacul 2:

vazand Preasfanta pe omul care desi era in faradelege, dar in fiecare zi cadea cu credinta inaintea cinstitei tale icoane, ai luat aminte la slavoslovia si a unui astfel de pacatos, ca si toti vazand indurerarea ta de Maica, in cer si pe pamant sa-I strige lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 2:

Dragostea ta fata de neamul crestinesc intr-adevar intrece intelegerea omeneasca, caci si atunci n-ai incetat mijlocirea ta pentru omul cel fara de lege, cand Fiul tau ti-a aratat tie ranile cuielor pricinuite Lui de pacatele oamenilor. Vazandu-te o astfel de mijl;ocitoare neobosita pentru noi pacatosii cu lacrimi strigam tie:

Bucura-te, aparatoare sarguitoare a neamului crestinesc daruita noua de la Dumnezeu;
Bucura-te, povatuitoarea noastra care ne duci pe noi spre patria cereasca;
Bucura-te, ingradirea si apararea celor credinciosi;
Bucura-te, ajutorul tuturor celor ce cheama ajutorul tau cel sfant;
Bucura-te, Ceea ce scoti din groapa pierzarii pe cei urati de toti si lepadati;
Bucura-te, Ceea ce ii intorci pe aceia la calea cea dreapta;
Bucura-te, Ceea ce alungi neincetata ingrijire de multe si intunericul sufletului;
Bucura-te, Ceea ce dai o intelegere noua si mai buna celor ce din neputinta si-au pierdut mintile;
Bucura-te, Ceea ce ai luat intru atotputernicile tale maini pe cei parasiti de doctori;
Bucura-te, Ceea ce daruiesti bucurie neasteptata celor credinciosi!

Condacul 3:

Puterea harului a rodit prea imelsugat acolo unde s-a inmultit pacatul, ca ssa se bucure in cer ingerii toti pentru un pacatos care s-a pocait cantand inaintea scaunului lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 3:

Avand fata de neamul crestinesc o indurare de Maica, tuturor celor ce alearga catre tine cu credinta si cu nadejde le dai mana de ajutor Stapan, ca toti cu o gura si o inima sa-ti aduca slavoslovia aceasta:

Bucura-te, ca prin tine se coboara la noi bunavointa lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca prin tine noi avem cea mai mare indrazneala catre Dumnezeu;
Bucura-te, ca in toate nevoile si inconjurarile noastre aduci rugaciuni sarguitoare pentru noi Fiului tau;
Bucura-te, ca si rugaciunile noastre le faci placute lui Dumnezeu;
Bucura-te, Ceea ce departezi de la noi pe vrasmasii cei nevazuti;
Bucura-te, ca si vrasmasii cei vazuti ne izbaveste pe noi;
Bucura-te, ca inimile oamenior rai le imblanzeste;
Bucura-te, ca din clevetire, intristare si ocara ne scoti pe noi;
Bucura-te, ca prin tine tote dorintele cele bune se infaptuiesc;
Bucura-te, ca mult poate rugaciunea ta inaintea Fiului tau si Dumnezeu;
Bucura-te, Ceea ce daruiesti bucurie neasteptata celor credinciosi!

Condacul 4:

Vifor de ganduri pacatoase avand omul cel fara de lege, se ruga inaintea cinstitei tale icoane si vazand sangele din ranile Prea Vesnicului tau Fiu, curgand siroaie ca si pe Cruce, a cazut cu frica, si cu plangere a strigat asa: Miluieste-ma, o, Maica a indurarilor, ca sa nu biruiasca rautatea mea, negraita bunatate si indurarea ta, ca tu esti singura nadejde si scapare a tuturor pacatosilor. Pleaca-te insa spre indurare, Maica buna, si roaga pentru mine pe Fiul tau si Ziditorul meu, ca neincetat sa strig Lui: Aliluia!

Icosul 4:

Auzind cei din ceruri despre minunata scapare pentru rugaciunile tale, a fratelui lor pamantesc care pierea, te-au proslavit pe tine, Imparateasa cerului si a pamantului, cea cu buna indurare; si noi pacatosii cunoscand o astfel de aparare a unui pacatos asemenea noua, desi nu se pricepe limba noastra cum sa te laude dupa vrednicie, din adancul inimii noastre umilite, cantam tie acestea:

Bucura-te, chezasia mantuirii noastre a pacatosilor;
Bucura-te, cautarea celor pierduti;
Bucura-te, bucuria cea fara de veste a pacatosilor;
Bucura-te, ridicarea celor cazuti;
Bucura-te, rugatoare catre Dumnezeu care scapa lumea din nevoi;
Bucura-te, ca de glasul rugaciunilor tale demonii se cutremura;
Bucura-te, ca de aceasta ingerii se bucura;
Bucura-te, ca si pe noi pamantenii, puterea rugaciunilor tale ne umple de veselie;
Bucura-te, ca prin rugaciunile tale, din tina pacatelor ne scoti;
Bucura-te, ca stingi vapaia patimilor noastre;
Bucura-te, Ceea ce daruiesti bucurie neasteptata celor credinciosi!

Condacul 5:

Stea cu dumnezeiasca mergere ne-ai aratat noua, Doamne, icoana Maicii Tale, cea facatoare de minuni caci privind la chipul ei cu ochi trupesti, cu mintea si cu inima ne inaltam la cel dintai chip al ei si suspinand catre Tine cantam: Aliluia!

Icosul 5:

Vazand ingerii pazitori ai crestinilor, cum Maica lui Dumnezeu da ajutor, ii povatuieste pe oameni, ii apara si mantuieste, se sarguiesc a-i striga celei mai cinstite decat heruvimii si mai slavite decat serafimii acestea:

Bucura-te, Ceea ce vesnic imparatesti cu Fiul tau si Dumnezeu;
Bucura-te, Ceea ce pururea ii aduci Lui rugaciuni pentru neamul crestinesc;
Bucura-te, povatuitoare in credinta crestineasca si evlavie;
Bucura-te, dezradacinatoarea eresurilor celor stricatoare si dezbinarilor;
Bucura-te, Ceea ce ne pazesti de smintelile cele ce prihanesc sufletul si trupul;
Bucura-te, Ceea ce din inconjurarile cele primejdioase si de moartea cea naprasnica, cea fara de poacainta si fara de sfanta impartasanie, ne izbavesti;
Bucura-te, Ceea ce daruiesti celor ce nadajduiesc in tine, sfarsit nerusinat al vietii;
Bucura-te, Ceea ce neincetat te rogi Fiului tau pentru sufletul cel ce dupa moarte merge la judecata Domnului;
Bucura-te, ca prin mijlocirea ta de Maica il izbavesti pe acesta din munca cea vesnica;
Bucura-te, Ceea ce daruiesti bucurie neasteptata celor credinciosi!

Condacul 6:

Propovaduitor al minunatei tale indurari ce a fost daruita unui om oarecare, fara de lege, s-a aratat sfantul Dimitrie al Rostovului, care adunand lucrarile cele mari si slavite si prea alese, aratate intru tine, a dat scrisului si aceasta lucrare a indurarii tale, spre povatuirea si mangaierea tuturor credinciosilor, ca si acestia fiind intru pacate, nevoi, necazuri si intristari de multe ori, in fiecare zi sa plece genunchii in rugaciune cu credinta inaintea chipului tau, si scapand de acelea sa strige lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 6:

Rasarit-a noua, ca zorile cele prea luminoase, icoana ta cea facatoare de minuni, Maica lui Dumnezeu, alungand intunericul nevoilor si necazurilor de la toti care cu dragoste striga tie acestea:

Bucura-te, tamaduitoarea noastra in bolile noastre trupesti;
Bucura-te, mangaierea cea buna in intristarile noastre sufletesti;
Bucura-te, Ceea ce prefaci necazul nostru in bucurie;
Bucura-te, Ceea ce veselesti pe cei deznadajduiti cu o nadejde fara de indoiala;
Bucura-te, hranitoarea celor flamanzi;
Bucura-te, imbracamintea celor goi;
Bucura-te, mangaietoarea vaduvelor;
Bucura-te, ingrijitoarea cea nevazuta a orfanilor celor fara de mama;
Bucura-te, sprijinitoarea celor prigoniti pe nedrept si obijduiti;
Bucura-te, razbunatoarea cea cu dreapta judecata asupra celor ce prigonesc si obijduiesc;
Bucura-te, Ceea ce daruiesti bucurie neasteptata celor credinciosi!

Condacul 7:

Vrand datatorul de lege, Domnul cel cu dreapta judecata, insusi sa fie implinitor al legii si sa arate adancul milostivirii Sale, S-a plecat spre rugaciunea ta cea cu osardie, prea binecuvantata Maica Fecioara, pentru omul cel fara de lege, zicand: „Legea porunceste ca fiul sa cinsteasca pe mama. Eu sunt Fiul tau, iar tu, Maica Mea. Eu sunt dator sa cinstesc ascultand rugaciunea ta, fie deci precum voiesti, i se iarta acum pacatele pentu tine”. Iar noi vazand o astfel de putere a rugaciunii ce se face de catre Mijlocitoarea noastra pentru iertarea pacatelor, sa proslavim indurarea si negraita ta bunatate, strigand: Aliluia!

Icosul 7:

Semn nou, minunat si slavit, s-a aratat tuturor credinciosilor, caci nu numai Maicii Tale, ci si preacuratului ei chip, zugravit pe icoana, i-ai daruit, Doamne, putere de a face minuni; iar noi de taina aceasta minunandu-se strigam catre dansa intru umilinta unele ca acestea:

Bucura-te, descoperitoarea intelepciunii si bunatatii lui Dumnezeu;
Bucura-te, intarirea credintei;
Bucura-te, aratarea harului;
Bucura-te, daruirea cunostintelor celor folositoare de suflet;
Bucura-te, doborarea invataturilor celor stricatoare de suflet;
Bucura-te, invingerea lesnicioasa a deprinderilor celor fara de lege;
Bucura-te, Ceea ce daruiesti cuvantul intelepciunii celor ce-l cer;
Bucura-te, Ceea ce dai intelegere copiilor celor greoi la invatatura;
Bucura-te, povatuitoarea cea buna si pazitoare a tineretii;
Bucura-te, Ceea ce daruiesti bucurie neasteptata celor credinciosi!

Condacul 8:

Straina si infricosata vedenie a fost unui om oarecare faradelege, aratandu-i lui, prin mijlocirea Maicii lui Dumnezeu, bunatatea Domnului, care ii ierta pacatele, pentru care indreptandu-si de atunci viata, a trait placut lui Dumnezeu astfel ca noi vazand lucrurile slavite si intelepciunea lui Dumnezeu cea de multe feluri in lume si viata noastra, sa ne instrainam de grijile lumesti peste masura si muntea si inima noastra spre ceruri sa o ridicam, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 8:

Cu totul petreci intru cele de sus si de cele de jos nicidecum nu te-ai despartit Preamilostiva imparateasa a cerurilor si a pamantului, ca si dupa adormirea ta pamantul cel pacatos nu l-ai parasit aratandu-te partasa la purtarea de grija a Fiului tau pentru neamul crestinesc, pentru aceasta te fericim dupa datorie strigand:

Bucura-te, Ceea ce prin stralucirea preacuratului tau suflet tot pamantul l-ai luminat;
Bucura-te, Ceea ce prin curatia trupului tau toate cerurile le-ai veselit;
Bucura-te, slujitoarea sfanta a ingrijirii Fiului tau pentru neamul crestinesc;
Bucura-te, solidoarea cea cu osardie pentru toata lumea;
Bucura-te, Ceea ce pe noi pe toti ne-ai luat de fii langa Crucea Fiului tau;
Bucura-te, Ceea ce pururea ne arati dragostea cea de mama;
Bucura-te, datatoarea cea nepizmuita a tuturor darurilor darurilor duhovnicesti si trupesti;
Bucura-te, solitoarea bunatatilor celor vremelnice si a celor vesnice;
Bucura-te, Ceea ce deschizi celor credinciosi usile imparatiei lui Hristos;
Bucura-te, Ceea ce pe pamant umpli inimile lor de veselia cea curata;
Bucura-te, Ceea ce daruiesti bucurie neasteptata celor credinciosi!

Condacul 9:

Toata firea ingereasca s-a minunat de bogatia indurarii Tale, Doamne, ca ne-ai daruit noua tare si calda sprijinitoare si ocrotitoare neamului crestinesc, pe Maica Ta, care nevazut petreci cu noi: drept aceea auzi de la noi cantarea: Aliluia!

Icosul 9:

Ritorii cei mult vorbitori neluminati de Dumnezeu, vorbesc cele desarte, cum ca inchinarea la preacuratul tau chip ar fi o inchinare la idoli, insa nu inteleg ca cinstirea ce se da sfantului chip se ridica la chipul cel dintai. Noi insa nu numai ca stim bine lucrul acesta, dar si de la oamenii cei credinciosi auzind despre multe faceri de minuni de la chipul tau, o, Maica lui DUmnezeu, si noi ne inchinam chipului tau si cele trebuincioase pentru viata vremelnica si vesnica primim, si cu veselie strigam tie, Nascatoare de Dumnezeu:

Bucura-te, ca de la sfantul tau chip minuni se lucreaza;
Bucura-te, ca s-a ascuns intelepciunea si harul acesta de la cei intelepti si priceputi ai veacului acestuia;
Bucura-te, ca aceasta s-a descoperit celor prunci in ale credintei;
Bucura-te, ca proslavesti pe cei ce te proslavesc pe tine;
Bucura-te, ca inaintea tuturor rusinezi pe cei ce se leapada de tine;
Bucura-te, ca pe cei ce alearga la tine ii izbavesti de potop, de foc, de sabie, de toata rana aducatoare de moarte si de tot raul;
Bucura-te, ca toate bolile sufletesti si trupesti ale oamenilor, cu milostivire le tamaduiesti;
Bucura-te, Ceea ce cu rugaciunile tale grabnic potolesti mania lui Dumnezeu cea cu dreptate pornita asupra noastra;
Bucura-te, ca tu esti limanul cel lin celor inviforati pe marea vietii;
Bucura-te, ca si dupa sfarsitul calatoriei vietii noastre, cu buna nadejde ne duci in latura cea neinviforata a imparatiei lui Hristos;
Bucura-te, Ceea ce daruiesti bucurie neasteptata celor credinciosi!

Condacul 10:

Vrand sa mantuiesti pe un oarecare om fara de lege de la ratacirea caii lui, i-ai aratat o minunata vedenie de la preacurata ta icoana, prea binecuvantata, ca vazand minunea sa se pocaieasca si din adancul pacatelor sa se ridice, prin purtarea ta de grija cea milostiva, si sa strige lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 10:

Zid esti fecioarelor, Nascatoare de Dumnezeu Fecoiara si tuturor celor ce alearga la tine, caci Facatorul cerului si al pamantului, Care S-a salasluit in pantecele tau si S-a nascut din tine, te-a aratat pe tine pururea Fecioara, straja fecioriei, curatiei si a intregii intelepciuni si vas al oricarei lucrari bune si pe toti i-ai invatat sa strige tie:

Bucura-te, stalpul si ingradirea fecioriei;
Bucura-te, pazitoarea cea nevazuta a curtiei si a intregirii intelepciunii;
Bucura-te, frumoasa povatuitoare a fecioarelor;
Bucura-te, impodobirea cea buna si chezasia mireselor;
Bucura-te, desavarsirea cea intru tot dorita a casniciilor celor bune;
Bucura-te, grabnica dezlegare a mamelor nascatoare de prunci;
Bucura-te, cresterea pruncilor si paza lor cea plina de har;
Bucura-te, Ceea ce veselesti cu roadele credintei si a duhului pe parintii cei fara de copii;
Bucura-te, mangaierea maicilor celor intristate;
Bucura-te, veselia cea de taina a fecioarelor si a vaduvelor ce traiesc in curatie;
Bucura-te, Ceea ce daruiesti bucurie neasteptata celor credinciosi!

Condacul 11:

Cantarea cea cu totul plina de umilinta aducand tie noi nevrednicii, te rugam Fecioara de Dumnezeu Nascatoare, nu trece cu vederea glasul robilor tai, caci catre tine alergam in napaste si in necazuri si inaintea ta, in nevoile noastre, lacrimi varsam cantand: Aliluia!

Icosul 11:

Faclie datatoare de lumina, care s-a aratat celor ce sunt intru intunericul pacatelor si in valea plangerii, vedem pe Preasfanta Fecioara, caci focul cel duhovnicesc al rugaciunilor sale, al povatuirii si al mangaierii aprinzatoare, trece la lumina cea neinserata pe toti cei ce o cinstesc cu chemarile acestea:

Bucura-te, raza Soarelui dreptatii, Hristos, Dumnezeul nostru;
Bucura-te, Ceea ce luminezi constiinta cea necurata;
Bucura-te, Ceea ce cunosti toate cele ascunse si greu de prevazut si le spui celor ce au nevoie;
Bucura-te, Ceea ce rusinezi pe proorocii cei mincinosi si ghiciturile lor nedrepte;
Bucura-te, ceea ce in cesul nedumeririlor ne pui in minte gandul cel bun;
Bucura-te, Ceea ce pururea petreci cu cei ce se nevoiesc de post, in rugaciune si cugetare la Dumnezeu;
Bucura-te, Ceea ce imbarbatezi si inteleptesti pe pastorii cei credinciosi ai Bisericii;
Bucura-te, mangaierea cea de-a pururea a calugarilor celor tematori de Dumnezeu si a calugaritelor;
Bucura-te, sprijinitoarea neinfranata a pacatosilor care se caiesc inaintea lui Dumnezeu pentru pacatele lor;
Bucura-te, rugatoare calda pentru toti crestinii;
Bucura-te, Ceea ce daruiesti bucurie neasteptata celor credinciosi!

Condacul 12:

Dumnezeiescul har cere-l noua de la Fiul tau si Dumnezeu, intinde noua mana de ajutor, departeaza de la noi pe tot vrasmasul si pizmasul, impaca viata noastra ca sa nu pierim cumplit si primeste-ne pe noi in corturile cele vesnice, Nascatoare de Dumnezeu ca, bucurandu-te, Celui ce prin tine ne mantuieste, sa-l strigam: Aliluia!

Icosul 12:

Cantand negraita milostivirea ta cea de Maica spre omul cel fara de lege, te laudam pe tine toti ca pe o sprijinitoare tare pentru noi cei pacatosi si ne inchinam tie, care te rogi pentru noi. De aceea credem si nadajduim ca vei cere de la Fiul tau si Dumnezeu, bunatatile cele vremelnice si cele vesnice tuturor celor care cu dragoste strigam tie acestea:

Bucura-te, calacrea tuturor indemnurilor si ispitelor ce ne vin de la lume, de la trup si de la diavol;
Bucura-te, impacarea cea fara de veste a celor ce cumplit se dusmanesc;
Bucura-te, indreptarea pacatosilor care se pocaiesc;
Bucura-te, grabnica mangaietoare a celor ce slabesc de griji multe si de intristare;
Bucura-te, Ceea ce ne indestulezi pe noi cu darul smereniei si al rabdarii;
Bucura-te, mustrarea inaintea a toata lumea a calcatorilor de juraminte si a celor ce agonisesc cu nedreptate;
Bucura-te, Ceea ce ii ingradesti prin pace si dragoste pe cei de un sange, de cearta casnica si de vrajmasie;
Bucura-te, Ceea ce nevazut ne feresti pe noi de indemnurile cele pierzatoare, si de poftele cele nechibzuite;
Bucura-te, sprijinitoarea noastra cea de-a pururea intru gandurile noastre cele bune;
Bucura-te, ajutatoarea noastra a tuturor in ceasul sfarsitului;
Bucura-te, Ceea ce daruiesti bucurie neasteptata celor credinciosi!

Condacul 13:

O, Maica intru tot laudata, care ai avut in pantece pe Dumnezeu cel neincaput si ai nascut bucurie la toata lumea, primind cantarea noastra cea de acum, toate intristarile noastre in bucurie le intoarce si din munca cea viitoare scapa pe toti cei ce pentru tine striga lui Dumnezeu: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)

Apoi se zice iarasi Icosul 1 si Condacul 1.

RUGACIUNE

O, Prea Sfanta Fecioara, Prea Buna Maica, acoperamantul a toata lumea crestina, credincioasa solitoare si sprijinitoare a tuturor celor ce sunt in pacate, necazuri, nevoi si dureri. Primeste aceasta cantare de rugaciune, ce se inalta de la noi nevrednicii robii tai si precum de demult pe cel pacatos, care in fiecare zi de mai multe ori se ruga inaintea cinstitei tale icoane, nu l-ai trecut cu vederea, ci i-ai daruit lui bucuria cea fara de veste a pocaintei si l-ai plecat pe Fiul tau cu multa staruitoare rugaciune spre iertarea acestui pacatos si ratacit, asa si acum nu trece cu vederea rugaciunea noastra a nevrednicilor robilor tai si roaga-L pe Fiul tau si Dumnezeul nostru ca si noua tuturor, celor ce ne inchinam cu credinta si cu umilinta inaintea icoanei tale celei de vindecari purtatoare, sa daruiasca bucurie neasteptata dupa trebuinta fiecaruia: pacatosilor celor afundati in adancul rautatilor si al pacatelor si al patimilor, intelepteste a tot lucratoare pocainta si mantuire, celor din necazuri si intristari mangaiere, celor ce se afla in nevoi si asupriri desavarsita scapare de acestea, celor slabiti cu duhul si deznadajduiti, nadejde si nerabdare, celor ce traiesc in bucurie si belsug, neincetata multumire Binefacatorului, celor nenorociti, indurare, celor din boli si neputinte indelungate si celor parasiti de doctori, vindecare neasteptata si intarire a celor cu mintea pierduta din boala, intoarcerea si reinoirea mintii celor ce pleaca la viata cea vesnica si nesfarsita, amintire a mortii, umilinta si zdrobirea mintii pentru pacate, duh treaz si nadejde tare spre indurarea Judecatorului.

O, Doamna Preasfanta, milostiveste-te spre toti cei ce cinstesc intru tot Sfant numele tau si tuturor arata-le atotputernicul tau acoperamant si sprijineala. Pazeste in bunatate pe cei ce pana la sfarsitul lor cel mai de pe urma vietuiesc in dreapta credinta si arata cinstita petrecere, pe cei rai, buni ii fa, pe cei rataciti, pe calea cea dreapta povatuieste-i, la orice lucru bun si placut Fiului tau, ajuta-i; orice lucru rau si potrivnic lui Dumnezeu, strica-l, celor ce se afla in nedumenire trimitele lor din cer ajutor nevazut si inteleptite, de ispita, sminteli si pierzare scapa-i, de toti oamenii cei rai si de vrasmasii cei vazuti si nevazuti apara-i si pazeste-i, cu cei ce calatoresc impreuna calatoreste, celor din lipsuri si din foamete fii hranitoare, celor ce nu au acoperamant si adapost fii acoperamant si scapare, celor goi da-le imbracaminte, celor obijduiti pe nedrept si prigoniti sprijineala, pe cei ce rabda clevetire, batjocura si hula, indrepteaza-i in chip nevazut, pe clevetitori si hulitori mustra-i inaintea tuturor, celor ce se dusmanesc cu inversunare daruieste-le pace fara de veste si noua tuturor dragoste unuia catre altul, pace, evlavie si sanatate cu indelungare de zile. Casniciile in dragoste si unire le pazeste, pe sotii care se afla in dusmanie si despartire impaca-i, uneste-i unul cu altul si pune-le lor dragoste nestricata, maicilor nascatoare de fii daruieste-le grabnica dezlegare, pe prunci ii creste, pe cei tineri intelepteste-i si deschide-le lor mintea spre primirea oricarei invataturi folositoare, povatuieste-i spre frica de Dumnezeu, infranare si iubire de osteneli, pe cei de un sange, prin pace si dragoste ii izbaveste de cearta si de vrasmasii, pentru orfanii cei fara de mama fii Maica, de tot pacatul si de toata spurcaciunea ii indeparteaza si spre toate cele bune si placute lui Dumnezeu ii invata, iar pe cei inselati si cazuti in pacat si necuratie, curatindu-i de spurcaciunea pacatului, scoate-i din adancul pierzarii, vaduvelor fii mangaietoare, toiag batranetilor fii, de moartea cea fara de veste si fara de pocainta pe noi, pe toti ne izbaveste si ne daruieste noua tuturor sfarsit crestinesc vietii noastre, fara de durere, nerusinat, cu pace si raspuns bun la judecata infricosatoare a lui Hristos. Pe cei mutati intru credinta si pocainta, din viata aceasta a noastra, fa-i sa locuiasca impreuna cu ingerii si cu toti sfintii, pentru cei ce s-au sfarsit de moarte napraznica, roaga-l pe Fiul tau, milostiv sa le fie si pentru toti cei raposati fara sa aiba rudenii care sa roage pe Fiul tau pentru odihna lor, singura fii neincetata si calda rugatoare, ca toti, in cer si pe pamant, sa te cunoasca pe tine ca pe o sprijinitoare neinfruntata a neamului crestinesc si, cunoscandu-te, sa te slaveasca pe tine si prin tine pe Fiul tau cu Cel fara de inceput al Sau Parinte si cu Cel de-o fiinta Duhul Sau, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.Ț

14 noiembrie 2024 14:15

În 2019, „Patriarhul de onoare” al BOaU, Filaret Denisenko (care încă face parte din clerul structurii conduse de Dumenko), a decis să reia activitățile Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Kievului (BOU-PK) și a inițiat „hirotonirea” de noi „episcopi” pentru „sinodul” său.

În doar câteva luni, Filaret a „sfințit” opt „ierarhi”, printre care s-a numărat și „arhimandritul” BOaU Varsonufie Kacian. Prin exemplul acestui individ,vom arăta încă o dată că niciun preot bun și normal nu aderă la schismă. Mai mult, vom vedea încă o dată că atât structurile lui Dumenko, cât și ale lui Filaret acceptă pe oricine – chiar și oameni grav bolnavi.

„Păstorul de porci”

Această poveste, plină de satiră și întorsături neașteptate, se învârte în jurul lui Varsonufie Kacian, care s-a alăturat mai întâi la BOaU, apoi a trecut la BOU-PK și, în cele din urmă, a revenit la BOaU. Și se termină povestea într-un mod destul de tragic… Să începem istorisirea.

În ianuarie 2019, Varsonufie Kacian, înțelegând că se confruntă cu o potențială interdicție în preoție (motivele: pasiunea pentru femei și vin), a părăsit Eparhia de Hmelnițki a Bisericii Ortodoxe Ucrainene pentru a se alătura Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (BOaU), unde a avut o creștere rapidă în „carieră” .

La acea vreme, „episcopul” BOaU din regiunea Hmelnițki, Antonie Mahota, nu era deloc deranjat de reputația dubioasă a noului său cleric. Mai mult, până în aprilie 2019, Mahota l-a hirotonit pe Kacian la rangul de „arhimandrit”.

Aproape imediat (sau, conform unor surse, cu o lună înainte de a primi titlul de „arhimandrit”), Varsonufie a părăsit BOaU pentru BOU-PK, unde, în decembrie 2019, a devenit „episcop” de Hmelnițki și Kamianeț-Podilski. Și acolo au început să se întâmple lucruri cu adevărat interesante.

 

 

Hirotonirea „arhimandritului” Varsonufie Kacian ca „episcop”

În 2020, Varsonufie Kacian, în timp ce deținea titlul de „episcop” în BOU-PK, și-a câștigat în cercurile schismatice porecla de „păstor de porci”. Motivul a fost că a postat următorul anunț pe pagina sa oficială de Facebook: „Voi cumpăra un porc cu o greutate de la 100 – 1200  0671718500” (am păstrat ortografia).

Acest anunț a stârnit condamnări aspre din partea susținătorilor lui Filaret Denisenko, printre care era și Neonila Tkacenko, conducătoarea Departamentului Juridic al BOU-PK. Ea a remarcat public că astfel de anunțuri nu trebuie postate pe pagina unui „arhiereu”. Ca răspuns, Varsonufie a notat: „Doamnă Neonila, nimeni nu ți-a dat dreptul să ameninți un Arhiereu să dați sfaturi subordonaților dumneavoastră” (am păstrat stilistica autorului).

 

 

Mai târziu, pe internet a apărut o fotografie cu Varsonufie stând într-o cușcă de transportare a porcilor, precum și informații că ar fi fost căsătorit de trei ori. Drept urmare, cancelaria BOU-PK a decis că un astfel de personaj dezonorează chiar și „episcopatul” lor și a pregătit decizia de a-l retrage din funcție. Varsonufie s-a hotărât să nu ispitească soarta și, după ce a scris o scrisoare de pocăință, a cerut să se întoarcă la Epifanie, luând cu el 105.000 de grivne de la Patriarhia Kievului, bani adunați probabil pentru construirea unei catedrale, precum și veșminte și o panagie pe care le-a „împrumutat” de la sacristia catedralei Sfântul Vladimir a BOU-PK.

 

 

„Episcopul” Varsonufie Kacian într-o cușcă de porci

Un exemplu de urmat pentru BOaU

Revenirea lui Varsonufie la structura BOaU nu a fost pur și simplu salutată el a fost întâmpinat cu entuziasm. Acest om a fost citat de Epifanie Dumenko ca un exemplu la „Sinodul Arhieresc” al structurii sale din 2022.

Iată ce a spus el atunci: „Dar în afară de evenimentele triste, trebuie să le menționăm și pe cele bune. Un cleric din eparhia de Hmelnițki a BOaU, arhimandritul Varsonufie (Kacian), care în decembrie 2019 s-a abătut de la unitatea bisericească, s-a apropiat de Primat cu o scrisoare de pocăință, cerând să fie restabilit în clerul eparhiei de Hmelnițki a BOaU și să fie binecuvântat să-și continue slujirea preoțească. Fie ca acest exemplu să servească drept călăuzire pentru ceilalți clerici ai Bisericii noastre care s-au abătut și ei de la unitate – își pot continua slujirea preoțească în Biserica Locală sau vor fi condamnați ca adversari ai ei”.

Cu alte cuvinte, Dumenko a semnalat clar că în pofida numeroaselor puncte întunecate din biografia lui Varsonufie, în pofida scandalurilor și a comportamentului care nu se potrivește cu cel al unui „episcop”, dar și al unui creștin, Varsonufie Kacian a devenit un model pentru toți cei care doresc să săvârșească „slujirea preoțească” în BOaU. Ei bine, „arhimandritul” Kacian a făcut exact acest lucru…

Conform informațiilor de care dispunem, el a fost implicat în mod repetat în confiscarea lăcașurilor Bisericii Ortrodoxe Ucrainene din regiunea Hmelnițki, a participat la persecuția clerului și mirenilor Bisericii Ortrodoxe Ucrainene și, în general, a făcut toate lucrurile pe care se știe că mulți clerici ai BOaU le fac. Totuși, așa cum a reieșit mai târziu, în „slujirea sa preoțească în Biserica Locală”, care a primit Tomosul de la Patriarhul Bartolomeu, Varsonufie a mers chiar mai departe decât alți „preoți” din structura lui Dumenko, fapt pentru care în noiembrie 2023 a fost eliminat oficial din personalul eparhiei de Hmelnițki a BOaU.

 

 

Este de remarcat că a fi eliminat din personal nu este același lucru cu o interdicție în preoție. Un preot care este „scos din personal” într-o eparhie nu are parohie permanentă dar rămâne totuși un cleric activ al eparhiei. Aceasta înseamnă că, până astăzi, „arhimandritul” Varsonufie este încă un cleric activ și legal al eparhiei de Hmelnițki a BOaU. Și în acest statut a apărut într-una din înregistrările video de la unul dintre canalele publice din Hmelnițki.

IMG_9150-1

În acest scurt videoclip vedem un „arhimandrit” al BOaU, care, nefiind deloc treaz, se bate cu o fată la fel nu tocmai trează. Ce am putea spune despre această situație?

Ca om, fără îndoială, ne este milă de el. Suferă de alcoolism și, judecând după fotografiile cu cuștile de porci, are și probleme psihice sau intelectuale. Și din acest punct de vedere, noi nu-l judecăm – Dumnezeu este judecătorul lui.

Dar avem dreptul să vorbim despre BOaU ca despre o structură care îi preia pe toți cei care au probleme serioase – atât morale (în primul rând) cât și psihologice. În acest sens, Varsonufie Kacian nu este un caz izolat.

De exemplu, „episcopul”  BOaU Adrian Kulik și-a bătut brutal vecina în octombrie 2021, fapt pentru care a fost scos din personal (dar nu a fost interzis în slujire).

La fel de odios este actualul „episcop” al BOaU Tihon Petraniuk, agent al Republicii Populare Lugansk cu porecla „Regele de șah”, împotriva căruia Biroul de Investigații de Stat a deschis un dosar penal în 2022.

De remarcat este că Petraniuk nu este doar o persoană acuzată că a colaborat cu serviciile de informații ale statului agresor, dar și cel care a păcălit cu succes oameni de afaceri.

 

 

Epifanie Dumenko știe foarte bine de acest lucru… dar nu ia nici o hotărâre. Sau, mai bine zis, hotărăște – să-l decoreze pe Petraniuk. Este evident că un premiu nu este doar o recunoaștere a realizărilor, dar și indicarea unui exemplu de urmat. Cu alte cuvinte, prin decorarea lui Petraniuk, Dumenko îl arată drept exemplu. Întrebarea este: pentru ce?

 

 

O altă întrebare este de ce Serviciul Securității al Ucrainei (SBU), care examinează predicile preoților Bisericii Ortodoxe Ucrainene, nu observă pașaportul cetățeanului „Republicii Populare Donețk” Petraniuk.

 

 

De fapt, nici Kacian, nici Kulyk, nici Petraniuk nu sunt excepții în structura lui Dumenko. Pentru că pe lângă „episcopii” amintiți mai sus (și Kacian are exact aceeași „hirotonie” ca și Dumenko, adică una în stilul lui Filaret), BOaU mai are și „preoți” care  bat, înjură etc.

Despre ce vorbesc toate toate acestea? Despre o tendință care îi este proprie: clerul care trece de la Biserica Ortodoxă Ucraineană la Biserica Ortodoxă a Ucrainei are adesea probleme morale și disciplinare serioase.

Povestea „arhimandritului” Varsonufie Kacian este un exemplu viu. S-a ajuns în centrul a numeroase scandaluri, acuzații de furt și probleme personale. Părăsirea Bisericii Ortodoxe Ucrainene a devenit pentru el o oportunitate de a scăpa de responsabilitate și o posibilitate de a-și continua „slujirea” în jurisdicția nou creată, a cărei conducere pur și simplu închide ochii la cele mai josnice și imorale fapte.

Dar de ce BOaU acceptă clerici cu asemenea reputații, arătându-i drept exemplu și prezentându-ca un model de succes, este o întrebare care trebuie să fie pusă nu numai lui Dumenko, ci și Patriarhului Bartolomeu, care i-a legalizat pe toți acești „păstori de porci” și „regi de șah” cu semnătura sa.

Sursa: https://spzh.eu/ro/zashhita-very/83033-svinopas-i-ferz-koho-ptsu-stavit-v-primer-?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTEAAR3VusBXjFM52gUNzyy8k4VS28kfw-I-XtlAUvTYK-_dTg1xEov8LAx4AAc_aem_JkGjNf3Tske6Z1nogQQHnA

24 noiembrie 2024 22:32

A trăit cândva un colecționar bogat de statui antice. El avea o colecție imensă de statui care erau aranjate de-a lungul aleilor frumosului său parc. Prietenii omului bogat au trimis la el un tânăr student cu o recomandare din partea Societății Istorice locale pentru ca acesta să se familiarizeze cu uimitoarea sa colecție.

Administratorul a raportat proprietarului despre sosirea oaspetelui, l-a întâlnit și l-a condus pe potecile parcului până la casă. Captivat de curiozitate, studentul s-a oprit lângă fiecare statuie și a oftat entuziasmat. În cele din urmă, Administratorul nu a suportat:

– Domnule, cui să vă prezint: statuilor sau proprietarului?

Sursa: https://spzh.eu/ro/istorija-i-kulytrua/pritcha-vizit-k-bohatomu-kollektsioneru-83215?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTEAAR3SQU9BW-KbnAfpvUtnOuIKZfL8delQ21rAgDxoLwDM_gaRaKVFzrq6Cdc_aem__2VtzCKPrKvcqIMClbK3nw