Arhive categorii: Cuvinte de folos

10 ianuarie: SFÂNTUL IERARH TEOFAN ZĂVORÂTUL

Sfântul Ierarh Teofan Zăvorâtul, episcop de Tambov și Vladimir

(10 ianuarie)

Împlinirea fără tragere de inimă a rânduielilor Bisericii, asemeni rutinei lucrului de zi cu zi, nu e deloc un semn hotărâtor că viaţa creştină autentică ar fi prezentă în noi.

Sf Ier Teofan Zavoratul 1.1
Legături:

Sf Ier Teofan Zavoratul 4.1

Sfântul Teofan, în lume Gheorghe, se născu la 10 ianuarie 1815 într-un sat din apropierea Orlovului unde tatăl său era preot, astfel, din primii ani ai copilăriei sale petrecu mult timp în Biserică.

Studie mai întâi la școala pregătitoare a orașului Livna, iar apoi la seminarul din Orlov, pentru ca între 1837 și 1841 să-și continue studiile la Academia Teologică din Kiev. În această vreme, mergând adesea la marea Lavră a Peșterilor unde odihnesc mai bine de 100 de sfinți, în inima sa începu a crește dorul de a-și închina viața slujirii Domnului. Astfel, chiar după terminarea cursurilor, îmbrăcă haina monahală.

La tunderea sa dimpreună cu alți frați în monahism, starețul lavrei Partenie le spuse:

– Voi, călugărilor învățați, care vă asumați diverse reguli, nu uitați că un singur lucru este mai de trebuință dintre toate: să te rogi, să te rogi neîncetat în mintea și inima ta către Dumnezeu.

Dascăl în școli

După obținerea licenței, fu numit director provizoriu al Școlii Teologice Sofia din Kiev, mai apoi fu director al Seminarului Novgorod și profesor și ajutor de inspector al Academiei Teologice din Petersburg. Continuă să citești

Sfântul Ioan Botezătorul este cel mai popular dintre sfinţi în înţelesul că Sfânta Scriptură îi acordă o importanţă deosebită

Sfântul Ioan Botezătorul este cel mai popular dintre sfinţi în înţelesul că Sfânta Scriptură îi acordă o importanţă deosebită

Timios-Prodromos-2013-Baptizon
În ziua sărbătorii Soborului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României a fost prezent în Biserica Icoanei din Capitală care și-a sărbătorit hramul. După oficierea Sfintei Liturghii, Preafericirea Sa a rostit un cuvânt de învățătură în care a arătat semnificația sărbătorii de astăzi. 

La începutul cuvântului, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a explicat de ce sărbătoarea de astăzi se numește Soborul Sfântului Ioan Botezătorul: „După sărbătoarea Botezului Domnului, creştinii se dună în sobor şi îşi amintesc de Sfântul Ioan Botezătorul, cel prin care s-a săvârşit botezul Mântuitorului Iisus Hristos. Sfântul Ioan Botezătorul este numit de Mântuitorul Iisus Hristos ca fiind cel mai mare om născut din femeie. De aceea, Biserica noastră a rânduit în calendar mai multe zile de cinstire şi pomenire a Sfântului Ioan Botezătorul. Avem 7 zile de pomenire, 3 înscrise cu cruce roşie şi anume: Soborul Sfântului Ioan Botezătorul la 7 ianuarie, Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul la 24 iunie, şi Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul la 29 august. Iar celelalte 4 zile de pomenire sunt înscrise cu culoare neagră, sunt sărbători mai mici şi acestea sunt:Zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul la 23 septembrie, Întâia şi a doua aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul la 24 februarie şi a treia aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul la 25 mai.

Continuă să citești

Sfântul Ioan Botezătorul – pustnic, prooroc și mucenic pentru sfințenia vieții de familie

icoana_ruseasca_-_sf_ioan_botezatorul

Frați și surori crestine,

Iată, ne aflăm, cu ajutorul lui Dumnezeu, la ultima verigă a sărbătorilor sfinte și luminoase, pe care le-am prăznuit împreună. Încheiem acest buchet al sărbătorilor de iarnă cu amintirea Sfântului Ioan Botezătorul. În cinstea lui suntem aici, pe acest frig. Să vă binecuvânteze Sfântul Ioan râvna și dragostea pe care o aveți pentru Dumnezeu și pentru el. Ieri L-am văzut, cu ochii sufletești, pe Domnul, botezat în apele Iordanului, și Duhul Sfânt coborând peste El în chip de porumbel, și am auzit grăind pe Tatăl cel ceresc: “Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care bine am voit“. Am văzut cu ochii minții toate cele trei Persoane, arătându-Se lumii, fapt unic în istoria omenirii. Și am fost martori, cu sufletul și cu inima, la acel freamăt de pe malul Iordanului, plin de lumea care era cutremurată de tot ce vedea și auzea. Continuă să citești

Grigorie de Nyssa: Omilie la Ziua Luminilor (6 ianuarie 383)

Omilie la Ziua Luminilor – 6 ianuarie 383

Botezul Domnului

Acum îmi recunosc turma, astăzi văd chipul cel obişnuit al Bisericii când, urând îndeletnicirea cu griji trupeşti, veniţi împreună, întreaga turmă, către slujirea lui Dumnezeu. Poporul, pe de o parte, strâmtorează lăcaşul, pătrunzând până înlăuntrul sfintelor altare, iar cât nu încape înăuntru umple şi locul de afară, de dinaintea bisericii, potrivit cu chipul albinelor: căci unele lucrează înăuntru, iar altele zboară împrejurul stupului. Deci aşa să faceţi, o, copii, şi să nu părăsiţi nicicând strădania aceasta! Pentru că mă mărturisesc a pătimi-de patima cea păstorească şi că voiesc ca, şezând pe un loc înalt, să văd la poalele şi dimprejurul acelui vârf turma adunată la un loc. Iar de mi se întâmplă astfel, mă umplu de o râvnă minunată şi cuvântul mi-l rostesc cu bucurie, ca şi păstorii ce-şi cântă Cântările cele păstoreşti. Când se întâmplă însă altfel şi sunteţi înşelaţi de înşelăciunea cea din afară, cum aţi făcut de curând, în duminica trecută, mă amărăsc mult şi îmbrăţişez tăcerea, voind să fug de aici şi să caut Carmilul prorocului Ilie sau o oarecare stâncă nelocuită, căci prietenul celor descurajaţi e singurătatea şi iubirea de pustie. Acum însă, văzându-vă dimpreună cu întreagă familia prăznuind adunaţi la un loc, îmi amintesc de cuvântul cel prorocesc pe care l-a rostit dinainte Isaia, prevestind Biserica lui Hristos cea cu buni şi numeroşi fii: „Cine sunt aceştia? Carii ca norii zboară şi ca porumbii cu puii” (Is. 60, 8). Şi împreună cu acestea şi altele: „Strâmt îmi este locul, fă mie loc ca să locuiesc” (Is. 49, 20). Căci acestea le-a rânduit puterea Duhului ca să fie spuse în Biserica lui Dumnezeu plină de oameni, care avea să umple după ani şi ani lumea toată „de la margini până la margini“ (cf. Deut. 28, 64). Continuă să citești

Arhim. Mihail Daniliuc despre folosirea Aghesmei Mari

Arhim. Mihail Daniliuc despre folosirea Aghesmei Mari

agheasma-mare-de-la-boboteaza-si-cum-se-foloseste

Bucuria sărbătorilor de iarnă continuă prin sărbătoarea Bobotezei și a Sfântului Ioan, iarăși momente de referință pentru obștea credincioșilor, care, odinioară, dar și astăzi, marchează cele două zile de praznic prin tradiții deosebite, pline de simțire și trăire creștinească.

Sfințirea cea Mare a apei, sau Agheasma Mare, este o slujbă săvârşită numai de Bobotează. Potrivit rânduielii din Minei, cu prilejul Arătării Domnului, slujba de sfințire a apei se poate săvârși de trei ori: la finalul Sfintei Liturghii din ajunul praznicului, după terminarea slujbei Utreniei Bobotezei și, desigur, după săvârșirea dumnezeieștii Liturghii din ziua sărbătorii Epifaniei. Continuă să citești

Arhim. Mihail Daniliuc: De ce postim în ajun de Bobotează?

De ce postim în ajun de Bobotează?

arhim. Mihail Daniliuc

Darurile duhovnicești  și bucuria nespusă a întâlnirii cu Mântuitorul Hristos continuă și prin  proslăvirea Botezului Domnului, numită atât de frumos de înaintașii noștri, Teofania ori Boboteaza. 

Bucuria sărbătorilor continuă! Am călătorit duhovnicește la Betleem și ne-am închinat Pruncului Sfânt asemenea magilor de la Răsărit. Ba mai mult, ne-am primenit peștera sufletelor noastre și l-am  primit pe Sfântul Copil chiar în taina ființei noastre. Am colindat și am primit colindători, aducând prin colind fior sfânt de cântare cerească; a opta zi  am fost martorii când Maria, Maica Sfântă, a plinit rânduiala legii și a pus numele Iisus odorului ei. Deopotrivă, am asistat la cumpăna dintre ani, cu sufletele pline de emoție la întâlnirea timpului cu veșnicia, participând la un „revelion„ cu totul excepțional, priveghind cu Dumnezeu, cel ce a făcut vremurile și stăpânește veacurile. Darurile duhovnicești  și bucuria nespusă a întâlnirii cu Mântuitorul Hristos continuă și prin  proslăvirea Botezului Domnului, numită atât de frumos de înaintașii noștri, Teofania ori Boboteaza.

Rânduiala folosirii aghesmei mari

Rânduiala folosirii aghesmei mari

agheasma-mare

Până la Odovania praznicului Botezului Domnului, credincioşii sunt îndemnaţi să consume în fiecare zi agheasma mare. Aceasta are o rînduială diferită faţă de agheasma mică. 

„Această apă sfinţită o singură dată pe an are o rânduială specială în sensul că se foloseşte doar în aceste opt zile de către credincioşi dimineaţa în special înainte de mâncare după ce credincioşii şi-au făcut rugăciunea iau puţină din această agheasmă. Sigur că în această perioadă se cere din partea credincioşilor ca să aibă o cuviinţă deosebită din punct de vedere spiritual pentru că această agheasmă este ca un medicament foarte puternic, dar trebuie ca omul să fie şi pregătit ca să-l primească pentru că altfel nu-şi are efectul dorit”, a explicat pentru TRINITAS TV Arhim. Dimitrie Irimia, Mare Eclesiarh al Catedralei ”Sf. Spiridon” – Nou din Capitală. Continuă să citești

Duminica dinaintea Botezului Domnului – Comentarii patristice

Duminica dinaintea Botezului Domnului – Comentarii patristice  

„Iată Eu trimit îngerul Meu înaintea feţei Tale, care va pregăti calea Ta. Glasul celui ce strigă în pustie: Gătiţi calea Domnului, drepte faceţi cărările Lui”.

synaxis_of_saint_john_the_holy_glorious_prophet_baptist_and_forerunner_menologion_of_basil_ii

 Duminica dinaintea Botezului Domnului (Ev. Mc. 1, 1-8) 

(Mc. 1, 1) Începutul Evangheliei lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.

Calea Domnului trebuie pregătită înlăuntrul inimii; căci inima omului este atât de mare și încăpătoare încât ar încăpea lumea întreagă. Însă măreția ei nu se vede în mărimea trupului, ci în puterea minții care o ajută că cuprindă atât de bine înțelegerea adevărului. Pregătiți așadar în inimile voastre calea Domnului, prin traiul în bună-cuviință. Țineți calea dreaptă a vieții astfel încât cuvintele Domnului să poată pătrunde fără piedică.

Continuă să citești

CUVÂNT LA ANUL NOU AL MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA: „Eu nu ascult ce zice X, Y sau Z; ascult credinţa pe care am învăţat-o de la bunica mea!”

aaa

Necredincioşi ai veacurilor, să presupunem pentru o clipă, că dezrădăcinaţi copacul creştinismului. Vă pun o întrebare: în locul lui ce veţi sădi? Este uşor să dezrădăcinezi, dar este greu să sădeşti. Ce aveţi să sădiţi? Zero-ul? Dar pe zero nu se sprijină nimic; doar ruine…

Dar voi, credincioşii, aşa cum spune astăzi Apostolul Pavel, astupaţi-vă urechile, ca să nu auziţi sirenele ateismului şi ale necredinţei. Suntem un popor creştin. Să fim foarte atenţi.

Ce să facem? Să credem aşa cum au crezut părinţii noştri din neam în neam. Dacă naţiunea aceasta a existat şi va exista în viitor, va exista datorită credinţei în Dumnezeu. Să credem, aşa cum a crezut Vasile cel Mare.

I-a citit pe Platon, pe Aristotel, a mers la şcoli înalte, i-a ascultat pe oratori… Şi ce spune Vasile cel Mare? Eu nu ascult ce zice X, Y sau Z; ascult credinţa pe care am învăţat-o de la bunica mea. Continuă să citești

Sf. Ioan Gură de Aur despre petrecerea revelionului

God_the_Geometer

Stăpâne Doamne, Dumezeul nostru, Izvorul vieţii şi al nemuririi, Făcătorul a toată făptura văzută şi nevăzută, Care ai pus vremile şi anii întru a Ta stăpânire şi îndreptezi toate cu iconomia Ta cea cerească şi întru tot bună, mulţumim Ţie pentru îndurările minunate pe care le-ai făcut asupra noastră, în toată vremea trecută a vieţii noastre şi Te rugăm, întru tot îndurare, Doamne: binecuvintează cununa anului ce a sosit cu bunătatea Ta“.

Anul îţi va merge bine nu când tu vei sta beat în ziua cea dintâi a lui, ci când, atât în ziua cea dintâi, cât şi în cea de pe urmă, şi în fiecare zi, tu vei face fapte plăcute lui Dumnezeu. Nu beţia înseninează, ci rugăciunea; nu vinul, ci cuvântul înfrânării. Vinul stârneşte furtună, cuvântul lui Dumnezeu aduce linişte. Acela aduce nelinişte în inimă, acesta alungă zgomotul; acela întunecă mintea, acesta luminează pe cea întunecată; acela aduce întristarea, care înainte era departe, acesta ridică grija, care este de faţă. Căci nimic nu poate aşa de tare a însenina ca învăţătura înţelepciunii: a preţui puţin lucrurile de acum, a ţinti la cele viitoare, a recunoaşte cele pământeşti ca trecătoare şi a nu le socoti statornice, nici bogăţia, nici puterea, nici cinstea, nici măgulirile. Dacă tu ai o astfel de înţelepciune, atunci poţi să priveşti pe un bogat fără ca să-l zavistuieşti, poţi să ajungi la nevoie şi la sărăcie, şi totuşi să nu-ţi pierzi curajul. Continuă să citești

ÎPS Bartolomeu Anania: ÎNNOIREA OMULUI (Cuvânt la Anul Nou)

ÎPS Bartolomeu Anania: ÎNNOIREA OMULUI

(Cuvânt la Anul Nou)

Sf. Serafim de Sarov: Adevăratul scop al vieții creștine este dobândirea Duhului Sfânt

Sf. Serafim de Sarov: Adevăratul scop al vieții creștine este dobândirea Duhului Sfânt

”Dar nimeni”, continuă Sfântul Serafim, “nu v-a dat un raspuns potrivit. Vi s-a spus: “Mergi la biserică, roagă-te lui Dumnezeu, păzește poruncile Domnului, fă fapte bune – acesta este scopul vieții creștine”. Unii au fost chiar indignați de faptul ca vă macină o asemenea curiozitate profană și v-au spus: “Nu cerceta lucruri care te depășesc”. Dar nu v-au explicat așa cum ar fi trebuit. Acum umilul Serafim vă va explica care este cu adevărat acest scop”.

„Rugăciunea, postul, privegherea și toate celelalte practici creștine, nu constituie scopul vieții noastre creștine. Deși este adevărat că ele slujesc ca mijloace indispensabile în atingerea acestui țel, adevăratul scop al vieții creștine constă în dobândirea Duhului Sfânt al lui Dumnezeu. Cât despre rugăciune, post, priveghere, pomeni și toate faptele bune săvârșite de dragul lui Hristos, sunt doar mijloace spre a dobândi Duhul Sfânt. Țineți minte vorbele mele, numai faptele bune săvârșite din dragoste pentru Hristos ne aduc roadele Duhului Sfânt. Continuă să citești

Sfântul Serafim de Sarov: „ORICE FAPTĂ BUNĂ FĂCUTĂ ÎNTRU HRISTOS NE ADUCE HARUL DUHULUI SFÂNT”

Sfântul Serafim de Sarov:

„Orice faptă bună făcută întru Hristos ne aduce harul Duhului Sfânt”

 

 

„Ai vrea, de pildă, să mergi la biserică și fie nu e nici una prin preajmă, fie s-a terminat slujba. Ai vrea să miluiești pe vreun sărac, și nu-i nici unul sau n-ai pe moment ce să-i dai. Dar toate acestea nu împiedică rugăciunea; de ea oricine și oriunde se poate folosi.”

 
Sfântul Serafim de Sarov

„Cât de mare este compătimirea lui Dumnezeu față de starea noastră nenorocită, adică față de neatenția noastră pentru purtarea Lui de grijă, când Dumnezeu spune:Iată, stau la ușă și bat!, înțelegând prin ușă cursul vieții noastre, încă neînchisă de moarte… În ce te voi afla, în aceea te voi judeca, zice Domnul. Vai, de ne va afla El împovărați cu grijile și întristările acestei vieți, fiindcă cine va putea să stea înaintea chipului mâniei Lui! Iată de ce s-a zis: Privegheați și vă rugați, ca să nu cădeți în ispită, adică să nu vă lipsiți de Duhul Sfânt, fiindcă privegherea și rugăciunea ne aduc harul Său. Desigur, orice faptă bună făcută întru Hristos ne aduce harul Duhului Sfânt, dar mai mult decât oricare, ne aduce rugăciunea, pentru că ea este întotdeauna oarecum la îndemâna noastră, ca o armă pentru dobândirea Duhului Sfânt. Continuă să citești

SFÂNTUL SERAFIM DE SAROV: DESPRE DOBÂNDIREA SFÂNTULUI DUH

SFANTUL SERAFIM DE SAROV

DESPRE DOBANDIREA SFANTULUI DUH

INTRODUCERE

Sfantul Serafim de Sarov s-a nascut in 1759, in orasul Kursk. Parintii sai erau niste crestini ortodocsi evlaviosi, pilde de adevarata duhovnicie. La varsta de 10 ani, Serafim a fost tamaduit in chip minunat dintr-o boala grea cu ajutorul icoanei Nascatoarei de Dumnezeu din Kursk. De copil, s-a afundat in scrierile si in slujbele bisericii. A inceput viata monahala in manastirea Sarovului, la varsta de 19 ani. A fost tuns calugar cand avea 27 de ani si, curand dupa aceea, hirotonit diacon. Profunzimea si curatia participarii Sfantului Serafim in slujbele dumnezeiesti sunt vadite, deoarece i s-a ingaduit sa vada ingerii, si in timpul Sfintei Liturghii din Joia Mare l-a vazut pe Domnul Insusi.

La 34 de ani a fost hirotonit preot, si a fost numit duhovnic al manastirii de maici Diveievo. In acelasi timp, a primit si blagoslovenie pentru a incepe o viata de pustnic in padurea ce inconjoara Sarovul. Traia intr-o cabana mica, daruindu-se in intregime rugaciunii, postului si citirii Scripturii si a scrierilor Sfintilor Parinti. Sfantul Serafim obisnuia sa mearga la manastire Duminicile pentru a primi Sfanta Impartasanie; apoi se intorcea in padure. Continuă să citești

Sf. Vasile cel Mare: Să fii şi aici ca şi în viaţa viitoare

Sf. Vasile cel Mare: Să fii şi aici ca şi în viaţa viitoare

Întotdeauna să pui înaintea ochilor ultima zi din viața ta. Când te scoli în zorii zilei, să nu fii sigur că mai ajungi până seara; de când îţi întinzi trupul în pat să se odihnească, să nu tragi nădejde că vei mai vedea lumina zilei, astfel te vei putea înfrâna mai uşor de la toate patimile. Inima ta să mediteze pururea la bunurile cereşti făgăduite, ca însăşi acelea să te cheme pe calea virtuţilor.

Să fii şi aici ca şi în viaţa viitoare. Toate bunurile pământeşti pe care le posezi, să le transpui în lăcaşurile cereşti, ca şi cum tu de acolo ai fi venit. În felul acesta, când vei fi chemat de Domnul, vei merge în linişte şi cu plăcere. Atunci, după ce va fi descătuşat de legăturile trupului, sufletul tău va fi întâmpinat de cetele îngerilor; atunci, toată mulţimea sfinţilor se va uni cu tine în îmbrăţişare şi te va duce în rugăciuni, în faţa adevăratului Judecător.

Continuă să citești