in English – PELERIN ORTODOX

18 mai: Pomenirea sfinţilor mucenici Petru, Dionisie (Denis), Andrei, Pavel şi Hristina (Cristina) fecioara (ROMANIAN, GREEK, ENGLISH)

Pomenirea sfinţilor mucenici Petru, Dionisie (Denis), Andrei, Pavel şi Hristina (Cristina) fecioara

Dintre aceştia sfântul Petru era din oraşul ce se cheamă Lampsac. Adunându-se la Dacno, domnul cetăţii evridinilor, a silit pe sfântul Petru ca să jertfească Afroditei, şi nevrând acesta să se supună, ci mărturisind pe Hristos Dumnezeu, i-au zdrobit tot trupul cu legături, cu lemne şi cu roate. Pentru aceasta în timpul chinurilor şi-a dat duhul şi a luat de la Dumnezeu cununa nevoinţei. Iar Pavel şi Andrei se trăgeau cu neamul din Mesopotamia, şi fiind ostaşi sub zisul Dacno, s-au dus la Atena cu el. Şi fiind prinşi acolo Dionisie şi Hristina, Pavel şi Andrei i-au luat asupra lor să-i păzească, dar mai apoi ei au poftit pe sfânta Hristina, care era fecioară şi frumoasă şi în vârstă de nuntă, ca să se împreune cu dânşii spre păcat. Iar ea neînduplecându-se nici de cum, în loc să o silească ei şi-au schimbat gândul datorită învăţăturilor ei, şi au crezut în Hristos. Pentru aceasta Pavel, Andrei şi Dionisie au fost ucişi şi îngropaţi de mulţimea pietrelor azvirlite asupra lor; iar sfânta Hristina aruncându-se peste ei, i s-a tăiat capul.

Continuă să citești 18 mai: Pomenirea sfinţilor mucenici Petru, Dionisie (Denis), Andrei, Pavel şi Hristina (Cristina) fecioara (ROMANIAN, GREEK, ENGLISH)

17 mai: Pomenirea sfinţilor apostoli Andronic şi Iunia (Viaţa, Canonul)

Pomenirea sfinţilor apostoli Andronic şi Iunia

17 mai

Acest apostol al Domnului, ca şi cum ar fi fost cu aripi a înconjurat toată Iumea, smulgând toată înşelăciunea nebuniei idoleşti din rădăcină, şi propovăduind pe Hristos. El a avut dimpreună următoare lui pe mult-minunata Iunia, care era moartă pentru lume, şi vieţuia numai pentru Hristos Mântuitorul.

Şi trăgând spre dumnezeiasca cunoştinţă pe mulţi, au stricat capişti idoleşti şi au zidit dumnezeieşti biserici în toate părţile; şi gonind duhuri necurate de la oameni şi tămăduind boli fără de leac, şi-au plinit şi ei ca nişte oameni obşteasca datorie a firii, şi prin moarte s-au mutat la viaţa cea veşnică. De aceştia pomeneşte şi marele apostol Pavel, în Epistola către Romani (XVI, 7), zicând: „Spuneţi închinăciune lui Andronic şi Iuniei, rudelor mele şi soţilor mei în robie, care sunt vestiţi între apostoli, care şi mai înainte de mine au fost în Hristos”. Continuă să citești 17 mai: Pomenirea sfinţilor apostoli Andronic şi Iunia (Viaţa, Canonul)

13 mai: Mucenicii ucişi de catolici la Mănăstirea Iviron din Sfântul Munte Athos (Ro, Gr, En)

Mucenicii ucişi de catolici

la Mănăstirea Iviron din Sfântul Munte Athos

– 13 mai –

Călugării din Georgia au început să se stabilească în Muntele Athos în mijlocul veacului al X-lea, iar mănăstirea georgiană Iviron a fost întemeiată nu mult după aceea.

În acea vreme armate străine invadau Muntele Athos. În veacul al XIII-lea, cruciaţii romano-catolici făceau ravagii prin regiune, iar între 1259-1306 armata personală a papei a devastat Muntele Athos de multe ori. Călugării din mănăstirile Zografu, Vatopedi şi Protaton au fost martirizaţi pentru credinţa ortodoxă, iar călugării din mănăstirea Iviron au avut aceeaşi soartă. Continuă să citești 13 mai: Mucenicii ucişi de catolici la Mănăstirea Iviron din Sfântul Munte Athos (Ro, Gr, En)

7 mai: SFÂNTUL ALEXIE TOTH – DE LA ÎNTUNERICUL GRECO-CATOLICISMULUI LA LUMINA ORTODOXIEI (Ro, En)

Sfântul Alexie Toth

Legătură: Despre Sfântul Cuvios Alexis Toth

Alexie Toth (fiu al părintelui Gheorghe şi al preotesei Cecilia Toth) s-a născut pe data de 18 martie 1854, în apropiere de Epeyis, Ungaria (Slovacia de azi). El a studiat în seminarii romano-catolice şi bizantine, şi în cele din urmă a absolvit Universitatea din Preşov, cu doctoratul în teologie. S-a căsătorit cu Rozalia Mihalici curând după absolvire. Alexie a fost hirotonit preot în anul 1878 în cadrul Bisericii greco-catolice uniate. A slujit timp de doi ani ca preot paroh, înainte de a fi numit de episcopul său în calitate de administrator de eparhie. Prezbitera Rozalia a adormit curând în Domnul, ca şi unicul copil al familiei Toth.

În anul 1881, părintele Alexie a devenit directorul Seminarului din Preşov, unde a predat dreptul canonic şi istoria Bisericii în următorii opt ani. În anul 1889, părintele Alexie a fost trimis în America pentru a sluji acolo ca preot misionar. El şi-a început slujirea sa în America la Minneapolis, la noua Biserică greco-catolică-ortodoxă rusească „Sfânta Maria”. Credincioşii de la Sf. Maria erau imigranţi din Munţii Carpaţi ai Galiţiei austriece. Aceşti imigranţi din Munţii Carpaţi erau cunoscuţi sub numele de carpato-ruşi, urgro-ruşi, galiţieni şi ruteni. În satele Carpaţilor, strămoşii lor fuseseră ortodocşi dintru începuturi, dar Biserica oficială de stat a Imperiului austro-ungar era Biserica romano-catolică, şi, în acest chip, oamenii au fost obligaţi să se unească cu Roma.

În calitate de uniaţi sau catolici bizantini, li s-a îngăduit să urmeze mai degrabă ritualurile bisericeşti. Biserica romano-catolică din America era pe atunci într-o stare de permanente conflicte lăuntrice. Continuă să citești 7 mai: SFÂNTUL ALEXIE TOTH – DE LA ÎNTUNERICUL GRECO-CATOLICISMULUI LA LUMINA ORTODOXIEI (Ro, En)

4 mai: SFÂNTA MONICA (Ro, En)

4 mai: Sfânta Monica

Sfânta Monica, mama Fericitului Augustin din Hiponia (prăznuit în 15 iunie), s-a născut în 322 în Tagaste, Africa de Nord. Părinţii ei erau creştini dar nu avem prea multe date despre copilăria ei. Mai multe aflăm din Cartea a IX-a a Confesiunilor scrise de fiul ei.

Sf. Monica a fost căsătorită cu un funcţionar păgân numit Patritius, aprins din fire şi cam imoral. La început, soacra sa nu o plăcea, dar Monica s-a făcut plăcută prin firea ei blândă. Spre deosebire de multele femei care erau bătute de soţi în acele vremuri, ea nu era bătută pentru că ştia să tacă, „punînd strajă gurii ei” în preajma lui. (Ps. 38/39:1). Continuă să citești 4 mai: SFÂNTA MONICA (Ro, En)

30 aprilie: SFÂNTUL APOSTOL IACOB (Viaţa, Canonul)

SFÂNTUL APOSTOL IACOB

30 aprilie

***

Sfîntul Apostol Iacob a fost fiul lui Zevedeu şi fratele Sfîntului Evanghelist Ioan, Cuvîntătorul de Dumnezeu. Şi era unul din cei doisprezece apostoli, care, împreună cu fratele său, lăsîndu-şi corabia, pe tatăl său şi mreaja sa, a mers după Iisus la chemarea Lui cea dumnezeiască şi Îi urma pretutindeni, luînd aminte la învăţăturile ce ieşeau din Preacurata Lui gură şi vedea minunile ce se făceau de El. Pe aceşti doi fraţi apostoli i-a iubit Domnul atît de mult, încît unuia dintre ei i-a dat pieptul Său spre rezemare, iar acestuia i-a făgăduit paharul Său, pe care l-a băut pe Cruce. Însă şi ei au iubit atît de mult pe Domnul lor şi atîta rîvnă au arătat după El, încît au voit să pogoare foc din cer, asupra celor ce nu credeau în Hristos, ca să-i piardă. Şi ar fi făcut aceasta, dacă nu i-ar fi oprit îndelungrăbdătorul Hristos.

Pe aceşti amîndoi fraţi, Iacob şi Ioan şi pe Sfîntul Apostol Petru nicidecum nu-i lăsa Domnul fără să le spună ceva; şi mai ales le descoperea lor mai mult decît celorlalţi, dumnezeieştile Lui taine, precum pe Tabor, cînd, vrînd să-Şi arate slava dumnezeirii Sale, a luat pe Petru, pe Iacob şi pe Ioan. Iar după patima cea de bunăvoie şi după Învierea şi Înălţarea Domnului nostru şi după primirea Sfîntului Duh, Sfîntul Apostol Iacob s-a dus în Spania şi în alte părţi, propovăduind Cuvîntul lui Dumnezeu şi s-a întors iarăşi în Ierusalim. Şi a fost iudeilor înfricoşător ca un tunet, pentru că, neîndoindu-se, învăţa cu toată îndrăzneala despre Iisus Hristos, cum că El este adevăratul Mesia, Mîntuitorul lumii. Şi biruia pe farisei şi pe învăţătorii Legii din dumnezeieştile Scripturi, mustrînd şi ocărînd împietrirea inimii şi necredinţa acelora. Iar ei, neputînd să stea împotriva cuvintelor lui cele nebiruite, a momit cu aur contra lui pe un oarecare filozof vrăjitor, anume Ermoghen, ca să aibă înfruntare cu Iacob şi să-i ruşineze învăţătura lui. Continuă să citești 30 aprilie: SFÂNTUL APOSTOL IACOB (Viaţa, Canonul)

28 aprilie: Pomenirea Sfinţilor Apostoli Iason şi Sosipatru din cei şaptezeci (ROMANIAN, ENGLISH)

Pomenirea Sfinţilor Apostoli Iason şi Sosipatru din cei şaptezeci

0428jason-sosipater 28 APRILIE

Dintre aceştia Iason era tarsean, şi a fost mai întâi vânat de acolo la dreapta credinţă. Iar Sosipatru fiind din Grecia, a primit pe urmă de la acesta credinţa în Hristos. După aceea făcându-se amândoi ucenici ai lui Pavel apostolul, Iason a fost făcut învăţător cetăţii; iar Sosipatru a primit cârma Bisericii Iconiei. Păstorind ei bine Bisericile lor, s-au dus spre părţile apusului; şi sosind la insula Cherchira, au făcut înfrumuseţată biserică întâiului mucenic Ştefan, unde slujind lui Dumnezeu, au atras pe mulţi la credinţa în Hristos. Apoi fiind pârâţi către guvernatorul Cherchirei, au fost închişi într-o temniţă în care se aflau închişi şapte vătafi de tâlhari, anume: Satornin, Iachishol, Faustian, Ianuarie, Marsalie, Efrasie şi Mamin, pe care prin cuvintele şi faptele lor i-a atras la credinţa în Hristos, de i-au făcut din lupi oi, care după aceea, au primit de la Hristos cununile muceniciei. Continuă să citești 28 aprilie: Pomenirea Sfinţilor Apostoli Iason şi Sosipatru din cei şaptezeci (ROMANIAN, ENGLISH)

14 martie: SF. BENEDICT DE NURSIA (Viaţa, Canonul, Acatistul)

Troparul şi Viaţa Sf. Benedict de Nursia

Sfîntul Benedict era cu viaţa foarte evlavios şi dreptcredincios şi împodobit cu darul lui Dumnezeu. Din copilărie strălucea prin nevinovăţia inimii şi se împodobea cu înfrînarea trupului, neplecînd sufletul la nici o voie trupească căci, încă tînăr fiind, a urît pornirea şi înfierbîntarea trupului, dezmierdările şi poftele lumii şi socotea ca pe un copac uscat lumea aceasta cu floarea ei.

Acest sfînt a răsărit ca luceafărul de dimineaţă, din Nursia, cetatea romanilor. Apoi a fost dat la şcoală de părinţi să înveţe carte, dar el, văzînd că mulţi mergeau mai mult în poftele lor, ca un înţelept, s-a retras şi n-a mai mers la şcoală, ca să nu cadă şi el într-o prăpastie ca aceea pierzătoare de suflet. Continuă să citești 14 martie: SF. BENEDICT DE NURSIA (Viaţa, Canonul, Acatistul)

21 februarie: SFÂNTUL IERARH EUSTATIE (Viaţa, Canonul)

TROPARUL ŞI VIAŢA SF. EVSTATIE

Filogonie, arhiepiscopul Antiohiei, murind, a luat după dînsul scaunul acest fericit Evstatie, bărbat cu adevărat vrednic de o dregătorie ca aceasta, ca unul ce era vestit, cu viaţă sfîntă, cu înţelepciune şi cu mare rîvnă pentru dreapta credinţă, care a şi fost arătată la întîiul Sinod de la Niceea, al Sfinţilor Părinţi, pe vremea împărăţiei lui Constantin cel Mare. Nevoindu-se cu Sfinţii Părinţi asupra lui Arie, a vădit eretica părere hulitoare a aceluia care zicea că Fiul lui Dumnezeu este făptură, iar nu făcător, străin de părinteasca cinste şi putere. Deci, Sfîntul Eustatie ruşinînd şi dînd blestemului acel hulitor eres şi mărturisind pe Fiul că este de o fiinţă cu Tatăl, a pornit pe eretici spre zavistie, dar mai ales pe Eusebie al Nicomidiei şi pe Teognie al Niceei.

După moartea marelui Constantin, luînd împărăţia Constandie, fiul său, a luat şi eresul lui Arie şi, foarte mult apărîndu-l, a dat putere arienilor ca să izgonească şi să facă rău Bisericii dreptcredincioşilor; întărind erezia cu acea fără de lege şi nedreaptă stăpînire.

Atunci, Eusebie al Nicomidiei, cel mai sus pomenit, după izgonirea Sfîntului Pavel Mărturisitorul, patriarhul Constantinopolului, mergînd la Ierusalim cu Teognie al Niceei, a intrat în Antiohia şi acolo, adunînd sinod nedrept asupra arhiereului lui Hristos, Eustatie, l-a scos din scaun şi din cinste l-a lepădat, scornind asupra lui pricini nedrepte. Pe de o parte ziceau că n-ar crede drept, ci eretice, ca şi Sauelie; iar pe de alta, cum că ar petrece în necurăţie. Continuă să citești 21 februarie: SFÂNTUL IERARH EUSTATIE (Viaţa, Canonul)

20 februarie: SFÂNTUL LEON, EPISCOPUL CATANIEI (Viaţa, Canonul)

Troparul Sf. Leon, Episcopul Cataniei

(20 Februarie)

Acest de Dumnezeu ales luminător al Bisericii şi împlinitor al dumnezeieştilor porunci, rîvnitorul apostolilor, purtătorul de grijă al săracilor şi minunatul lucrător de prea mari minuni, s-a născut în mitropolia Ravenei, din părinţi de neam bun; iar la suflet era mult mai de neam, pentru covîrşitoarea lui faptă bună, pentru vieţuirea cea vrednică de laudă; căci nu numai după ce a luat arhieria, ci şi mai înainte săvîrşea fapte bune de Dumnezeu insuflatul, avînd grija lucrurilor bisericeşti şi ocîrmuirea, ca un econom credincios şi înţelept slujind tuturor celor împreună robi şi împărţind măsuri din grîul stăpînesc.

Deci, după ce a murit Savin, cel ce fusese mai înainte arhiereu, pentru minunata lui petrecere, s-a adunat toată mulţimea mitropoliei Catanei, din dumnezeiască voinţă şi au ales toţi pe Leon. Care, după numire, avea şi vitejie de suflet şi dădea război cu bărbăţie împotriva lupilor celor gîndiţi, apoi se nevoia cu privegheri, cu rugăciuni şi cu alte fapte bune, ca să păzească oile nevătămate de eretici şi de diavoli, mustrînd în fiecare zi şi răsturnînd reaua slăvire a deşartei glăsuiri şi vădind basmele păgînilor, ca un prea înţelept, iar către credincioşi era foarte milostiv şi îndurat, dînd multe milostenii cel ce-l urma pe Hristos. Continuă să citești 20 februarie: SFÂNTUL LEON, EPISCOPUL CATANIEI (Viaţa, Canonul)