13 martie/ 29 mai: CAPUL SFINTEI IPOMONI

moaste-ipomoni

Ajungând odată, împreună cu un părinte, la Atena, unde aveam ceva treburi, ne-am dus și până la Mănăstirea Sfântului Patapie, unde se află moaștele sfântului. Mănăstirea se află mai sus de Lutraki. Ajungând spre seară, am fost primiți să rămânem acolo peste noapte. Ducându-ne să ne închinăm în biserică, maica de acolo ne-a zis: „Închinați-vă și la capul fintei Ipomoni, să vedem dacă simțiți ceva”. Continuă să citești 13 martie/ 29 mai: CAPUL SFINTEI IPOMONI

PĂRINȚII S-AU ÎNTORS CU SFINTELE MOAȘTE ÎN MĂNĂSTIREA CUVIOSUL DAVID DIN EVVIA

Joi, 5 august 2021, s-au întors Sfintele Moaște și Cinstitul Cap al Cuviosului David în Sfânta sa Mănăstire din Evia.

Mai precis, Egumenul Mănăstirii, Gheronda Gavriil, cu puțin timp înainte de Liturghia înainte-prăznuirii Schimbării la Față a Mântuitorului, a făcut o procesiune în jurul bisericii mari cu Sfintele Moaște și cu Sfintele Icoane, slăvindu-L pe Dumnezeu și cinstindu-i pe Sfinți, pentru că Mănăstirea a fost salvată în chip minunat.

Amintim că focul s-a stins la câțiva metri de Sfânta Mănăstire a Cuviosului David, așa încât toți au vorbit despre o minune a Maicii Domnului și a sfinților.

7 Februarie: Mireasma Sfântului Partenie, Episcopul Lampsacului

Mireasma Sfântului Partenie, Episcopul Lampsacului

Știi mămică, de ce îmi place să merg și să mă închin la Capul lui de multe ori? Pentru că miroase frumos și miroase altfel de cum miroase icoana Maicii Domnului de aici”.

Foarte deosebită a fost mireasma care s-a revărsat de la sfânt în vara lui 1993, când a fost vizitată mănăstirea noastră de un ieromonah de la Sinai. Încă de când urca mașina care-l aducea aici, și pe măsură ce se apropia, o mireasmă puternică s-a răspândit din biserică. A umplut biserica, a umplut curtea bisericii și nu numai, s-a revărsat și dincolo de curte, ca să-l întâmpine pe ieromonah. Maicile mănăstirii au simțit această mireasmă sfântă. Însă nu numai ele, ci și pelerinii vizitatori ai mănăstirii. Și, firește, unii se întrebau: «Dar cu ce parfumuri ați dat de miroase așa frumos peste tot?» – și răspunseră atunci, și cam în același fel răspund de fiecare dată când li se pun întrebări de acest fel despre mireasma specifică a sfântului: «Noi nu numai că nu stropim cu parfumuri, dar și substanțele pe care le folosim, ca să curățim sfintele vase din biserică nu se simt chiar așa pentru parfumul lor, ci dimpotrivă». Mireasma aceea plăcută a ținut cât a stat călugărul la mănăstire și când a plecat, s-a stins încet-încet”.

Continuă să citești 7 Februarie: Mireasma Sfântului Partenie, Episcopul Lampsacului

Capul Sfântului Ioan Gură de Aur

Capul Sfântului Ioan Gură de Aur

Silviu Cluci
  

Printre odoarele cele mai de preţ din Grădina Maicii Domnului sunt moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur. La mănăstirea Vatoped se păstrează cu mare cinste capul Sfântului Ioan.

img_8058

Capul Sfântului Ioan Gură de Aur păstrat la mănăstirea Vatoped, Athos. Un lucru minunat şi vrednic de luat în seamă legat de capul sfântului Hrisostom, ce poate fi pipăit de oricine la modul personal, este nestricăciunea urechii drepte.

Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, s-a născut în Antiohia. Fericitul şi dumnezeiescul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului pe vremea împăratului Arcadie (395-408) şi a împărătesei Eudoxia. El i-a ruşinat cu putere pe eretici, a dat pe faţă nelegiuirile împărătesei Eudoxia care otrăveau viaţa publică şi moralitatea poporului.

Aceasta însă a stârnit reacţia stăpânitorilor, care nu au ezitat să-l dea jos de tronul patriarhal, exilându-l în cele din urmă în Armenia, unde, în jurul anului 407 d.Hr, după multe necazuri şi suferinţe, şi-a dat ultima suflare. Continuă să citești Capul Sfântului Ioan Gură de Aur

25 ianuarie: Sfântul Noul Mucenic Vladimir, Mitropolitul Kievului

Sfântul Noul Mucenic Vladimir, Mitropolitul Kievului

Sfântul Vladimir s-a născut la 1 ianuarie 1848 în satul Malie Moroski din gubernia Tambov, în Imperiul Țarist. Numele său civil a fost Vasile Nikiforovici Bogoiavlenski. Primele cunoștințe de teologie le-a primit la seminarul teologic, continuând, mai apoi, la Școala Teologică din Kiev. În 1874, când și-a terminat studiile, a fost numit profesor la Școala Teologică din Tambov. Mai târziu se va căsători și se va stabili în această localitate.

În anul 1882 avea să fie hirotonit preot și detașat la biserica din localitatea Kozlov. În anul 1886, soția tânărului preot trecea la cele veșnice, urmată la scurt timp și de singurul lor fiu. Astfel, pe lângă jugul preoției, părintele Vasile va avea de dus de acum înainte și crucea singurătății. Dumnezeu, însă, l-a întărit în credință, părintele dovedind multă răbdare în toate încercările, asemenea lui Iov.

Continuă să citești 25 ianuarie: Sfântul Noul Mucenic Vladimir, Mitropolitul Kievului

25 ianuarie: Capul Sfântului Grigorie Teologul, Arhiepiscopul Constantinopolului

Capul Sfântului Grigorie Teologul, Arhiepiscopul Constantinopolului

Sfântul Grigorie era originar din oraşul Nazianz din Capadocia. Părinţii lui s-au numit Grigorie şi Nona. Datorită virtuţii sale, tatăl său a fost rânduit  episcop al oraşului Nazianz, fiind trecut şi el în rândul cuvioşilor.

Sfântul Grigorie a studiat în Atena, urmând cursurile specifice învăţământului antic împreună cu un alt mare sfânt al Bisericii noastre, Vasile cel Mare.

După ce şi-a încheiat studiile, s-a întors în Asia Mică, ducând în continuare pentru scurtă vreme o viaţă isihastă şi pustnicească împreună cu Vasile cel Mare într-o anumită zonă din Pont. Continuă să citești 25 ianuarie: Capul Sfântului Grigorie Teologul, Arhiepiscopul Constantinopolului

13 ianuarie: VIAŢA CUVIOSULUI PĂRINTELUI NOSTRU MAXIM KAVSOKALIVITUL (Scrisă de ucenicul său – Sfântul Teofan, egumenul Mănăstirii Vatoped)

sf-maxim-kavsokalivitul_1

ORNAM1

VIAŢA CUVIOSULUI PĂRINTELUI NOSTRU MAXIM KAVSOKALIVITUL

Scrisă de ucenicul său – Sfântul Teofan, egumenul Mănăstirii Vatoped

Cuviosul părinte Maxim, care a trăit la anul 1320, era din Lampsac, din părinţi de neam bun, binecredincioşi şi îmbunătăţiţi, care fiindcă erau lipsiţi de fii, rugau totdeauna pe Dumnezeu cu lacrimi ca să le dea un fiu; şi, ascultîndu-le Dumnezeu rugămintea lor, le-a dat pe fericitul Maxim, pe care din Sfîntul Botez l-au numit Manuil.

Apoi, socotindu-l părinţii lui ca pe un dar al lui Dumnezeu, cum era cu adevărat, îl creşteau cu multă dragoste şi sîrguinţă, şi-l învăţau sfintele cărţi. Cînd a ajuns copilul în vîrstă, l-au adus şi l-au băgat în biserica Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Rămînînd Manuil în biserica aceasta, cînta cu dulce glas şi cu dor dumnezeiesc, rugînd pe Născătoarea de Dumnezeu cu multă umilinţă pentru mîntuirea lui. Continuă să citești 13 ianuarie: VIAŢA CUVIOSULUI PĂRINTELUI NOSTRU MAXIM KAVSOKALIVITUL (Scrisă de ucenicul său – Sfântul Teofan, egumenul Mănăstirii Vatoped)

Mărturiile unui musulman despre ajutorul dat de Sfânta Cuvioasă Parascheva (14 octombrie)

sf_parascheva_roman_site

ORNAM1

Mărturiile unui musulman despre ajutorul dat de Sfânta Cuvioasă Parascheva

M-am născut musulman şi am făcut facultatea de medicină în Iaşi. Nu ştiam nimic de creştinism, doar ceva vag despre Iisus şi Maria, oricum respectam credinţa celorlalţi, însă nu eram religios deloc. În sesiunea de vară, eram peste măsură de stresat şi îngrijorat că nu reuşisem să învăţ tonele de cursuri de la microbiologie. Aveam un profesor… spaima studenţilor, o bibliotecă de om, care pica tot ce mişca. Plin de frică, am început să învăţ, dar era foarte greu, ca o picătură în ocean. Continuă să citești Mărturiile unui musulman despre ajutorul dat de Sfânta Cuvioasă Parascheva (14 octombrie)

31 iulie /10 octombrie: Sfântul Cuvios Mucenic Dionisie şi cei împreună cu el Cuvioşii Mucenici Neofit, Ambrozie şi Macarie de la Vatopedi

Sfântul Cuvios Mucenic Dionísie. Icoană contemporană

31 iulie /10 octombrie

Cuvioşii Mucenici Neofit, Ambrozie, Macarie şi Dionisie de la Vatopedi

Cuvioşii Mucenici Neofit, Ambrozie, Macarie şi Dionisie au fost monahi în Sfânta Mănăstire Vatopedi.

În 1820, ieromonahii Neofit şi Ambrozie, ierodiaconul Parthenie şi monahii Dionisie şi Dorótheos, iar mai târziu Macarie, au fost trimişi în Creta ducând cu sine sfinte moaşte, în urma rugăminţii pe care au primit-o din partea locuitorilor insulei, care sperau că se vor izbăvi astfel de ciumă, înspăimântătoarea molimă care care-i chinuia de multă vreme[1]. Sfintele obiecte şi moaşte pe care le-au dus cu ei monahii vatopedini erau următoarele: o parte din Cinstitul Brâu al Maicii Domnului[2] dăruit mănăstirii Vatopedi de împăratul Ioan Cantacuzino, o bucată din Cinstitul Lemn şi capul Sfântului Andrei din Creta.

Continuă să citești 31 iulie /10 octombrie: Sfântul Cuvios Mucenic Dionisie şi cei împreună cu el Cuvioşii Mucenici Neofit, Ambrozie şi Macarie de la Vatopedi

5 octombrie: Cuvânt la găsirea moaştelor Cuviosului Evdochim cel Nou – Ierodiacon Meletie Vatopedinul

Ierodiacon Meletie Vatopedinul:

Cuvânt la găsirea moaştelor Cuviosului Evdochim cel Nou  

5 octombrie

agios-evdokimos-0151

Binecuvântează, Părinte,

Dumnezeu totdeauna face minuni şi va continua să facă minuni pentru a-l readuce pe om la locul lui de cinste, de „chip al lui Dumnezeu”, pe care l-a pierdut prin cădere. Omul, mânat încoace şi încolo de poftele simţurilor şi care se lasă înşelat de atacurile acestora, nu are vreme să se cerceteze pe sine şi să cugete nu doar la ceea ce percepe prin simţuri, ci şi la cele adevărate. Nici nu îşi poate aminti cuvântul mântuitor că „omul nu este ceea ce se vede”, ca, înţelegându-şi astfel locul de cinste şi originea-i dumnezeiască, să se ridice cu mintea la El. Dacă s-ar elibera din robia celor materiale, şi asta fără mult efort, ar putea simţi câte minuni face înaintea lui iubitorul de oameni Dumnezeu, Care prin acestea îl cheamă să se întoarcă la El.

Cine se mai îndoieşte că prin minune dumnezeiască am cunoscut sfinţenia Cuviosului monah Evdokim, care a trăit împreună cu noi în mănăstirea Vatoped şi pe care astăzi îl prăznuim? Toţi cei care, prin dumnezeiască Pronie, suntem prezenţi aici, am văzut locul unde erau întinse moaştele Sfântului acestuia care s-a arătat în vremurile din urmă. Era îmbrăcat cu rasa monahală şi ţinea în mâini o icoană veche a Maicii Domnului. Dar şi cei care nu l-au văzut, auzind doar că la Vatoped s-a arătat un nou Sfânt, vor dori să afle cum şi când şi cine era el. Din aceste motive am întocmit istorisirea de mai jos, în care arătăm cele pe care, fiind de faţă, le-am văzut cu ochii noştri, istorisire care va fi de folos celor de după noi şi celor care aleg viaţa monahală, dar şi oricărui creştin. Continuă să citești 5 octombrie: Cuvânt la găsirea moaştelor Cuviosului Evdochim cel Nou – Ierodiacon Meletie Vatopedinul

28 septembrie: Soborul Sfinților Cuvioși din Lavra Pecerska cu moaște în „Peșterile de Aproape”

28 septembrie:

Soborul Sfinților Cuvioși din Lavra Pecerska cu moaște în

„Peșterile de Aproape”

Sfinții Cuvioși din Lavra Pecerska cu moaște în „Peșterile de Aproape” au două slujbe oficiale. Prima a fost alcătuită de ieromonahul Meletie orfanul (înscrisă în Acatistierul de la Kiev din 1764). A doua slujbă a Sfinților Cuvioși din Lavra Pecerska a fost alcătuită de Sfântul Dimitrie de Rostov.

31 august: Sfântul Brâu al Maicii Domnului

Sfântul Brâu al Maicii Domnului – 31 august

Sfântul Brâu izvorâtor de har al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu care se găseşte în Sfânta Mare Mănăstire Vatopedi este unicul odor care se păstrează din viaţa pământească a Maicii Domnului.

Racla cu o mare parte din Sfântul Brâu al Născătoarei de Dumnezeu.

Conform sfintei tradiţii şi istoriei Bisericii noastre, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, la trei zile de la adormirea sa, a înviat şi s-a înălţat cu trupul la ceruri. În momentul înălţării ei, i-a dat Apostolului Toma Cinstitul său Brâu. Toma împreună cu ceilalţi Apostoli, după ce au deschis mormântul «nu au găsit trupul» Născătoarei de Dumnezeu. Astfel, Cinstitul Brâu constituie pentru Biserica noastră o dovadă a învierii şi înălţării cu trupul a Născătoarei de Dumnezeu la ceruri, într-un cuvânt, al mutării ei.

Continuă să citești 31 august: Sfântul Brâu al Maicii Domnului

LA PROSLĂVIREA ARHIEPISCOPULUI FILARET… (9 august)

LA PROSLĂVIREA ARHIEPISCOPULUI FILARET…

Arhiepiscopul Filaret al Cernigovului (1802-1866) a fost unul din cei mai învăţaţi arhierei ai sec. al XIX – lea. Absolvind Şcoala Duhovnicească din Şaţk, Serminarul Teologic din Tambov şi Academia Teologică de la Moscova, toată viaţa şi-a închinat-o studiului, ştiinţei şi slujirii lui Dumnezeu. În anii de studiu, tânărul seminarist şi viitorul ierarh l-a vizitat pe Sfântul Serafim de Sarov, care de altfel i-a şi prezis că va fi un mare luminător al Bisericii şi va deveni vestit în toată Rusia şi ca om de ştiinţă. Numele de „Gumilevski” l-a dobândit în timpul studiilor la seminar – pentru simplitate (de la latinescul “humilis” – smerit). A fost călugărit în timpul ultimului an de studiu la Academie, fiind în curând hirotonit în treapta de ieromonah. Rămânând în continuare în Academia de la Moscova în calitate de profesor, ieromonahul Filaret a predat aici Istoria Bisericii Universale, Teologia Morală, Teologia Pastorală şi Teologia Dogmatică. În 1833, a fost numit inspector, iar în 1835 – rector al Academiei de la Moscova, tot atunci fiind  ridicat la rangul de arhimandrit. Anume lui îi aparţine ideea traducerii în limba rusă a tuturor scrierilor Sfinţilor Părinţi, idee pe care mai târziu a susţinut-o şi Sfântul Filaret (Drozdov), Mitropolitul Moscovei. În anul 1941, arhimandritul Filaret a fost hirotonit în treapta de episcop de Riga, iar în 1848 a fost transferat în episcopia de Harkov, unde, în 1857, a primit rangul de arhiepiscop.  Continuă să citești LA PROSLĂVIREA ARHIEPISCOPULUI FILARET… (9 august)

MOAŞTELE SFINTEI ANA, BUNICA LUI HRISTOS

moastele-sf-ana

Moaştele Sfintei Ana (foto: Bogdan Budoiu http://bogdanbudoiu.ro/)

Moastele Sfintei Ana, mama Maicii Domnului si bunica Mantuitorului Iisus Hristos, se afla pastrate in Schitul Sfanta Ana, in Sfantul Munte Athos. Pe langa cele 20 de mari manastiri, pe Sfantul Munte Atos mai sunt si 12 schituri, care adapostesc obsti mai mici de calugari, precum si mai multe lacasuri ale pustnicilor. Fiecare schit apartine cate unei manastiri dintre cele mari. Continuă să citești MOAŞTELE SFINTEI ANA, BUNICA LUI HRISTOS

Moaştele (mâna stângă) Sfintei Maria Magdalena de la mănăstirea Simono-Petra, Athos

Moaştele (mâna stângă) Sfintei Maria Magdalena de la mănăstirea Simono-Petra, Athos

Silviu Cluci

La Mănăstirea Simono-Petra din Sfântul Munte Athos se păstrează cu mare evlavie mâna stângă a Sfintei Maria Magdalena. Datorită numeroaselor minuni, Sfânta Maria Magdalena este cinstită ca şi ctitor al mănăstirii.

Raclă de la Mănăstirea Simono-Petra ce conține un fragment din lemnul Sfintei Cruci (centru), mâna stângă a Sfintei Mironosițe, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena (în partea dreaptă), precum şi fragmente din moaştele Sfintei Ana, mama Maicii Domnului și moaştele Sfântului Mare Mucenic Pantelimon.

Potrivit tradiţiei, Sfânta Maria Magdalena a propovăduit Evanghelia în Fenicia, Egipt, Siria şi Roma. Către sfârşitul vieţii Sfânta Maria Magdalena, împreuna cu Maica Domnului, s-ar fi retras in Efes unde a şi trecut la Domnul. A fost înmormântată într-o peşteră din Efes, ce a devenit locaş de tămăduire pentru cei aflaţi în multe neputinţe. În anul 899, din porunca împăratului Leon al VI-lea Filosoful, moaştele Sfintei Maria Magdalena au fost mutate la Constantinopol, fiind aşezate în Mănăstirea „Sfântul Lazăr”.

Odorul cel de mult preţ al mănăstirii Simono-Petra

La Mănăstirea Simono-Petra din Sfântul Munte Athos se păstrează cu mare evlavie mâna stângă a Sfintei Maria Magdalena, mână care a atins marginea veşmântului Domnului nostru Iisus Hristos după Înviere (Ioan 20, 11-18). Mâna Sfintei Maria Magdalena este întreagă, cu piele şi tendoane, şi răspândeşte o bună-mireasmă. Cei care o sărută cu credinţă şi evlavie se încredinţează de faptul că este caldă, ca şi cum ar fi vie. Continuă să citești Moaştele (mâna stângă) Sfintei Maria Magdalena de la mănăstirea Simono-Petra, Athos

5 iulie: Descoperirea moaștelor Sfântului Serghie de la Radonej

Sfântul Serghie de la Radonej

La data de 5 iulie 1422, Sfintele Moaște ale Sfântului Serghie au fost descoperite întregi și nestricate, iar la scurt timp, o icoană a Arătării Maicii Domnului a fost așezată pe mormântul Sfântului.

Încă din timpul vieții sale, Sfântul Serghie s-a învrednicit de darul facerii de minuni. Vești despre minunile săvârșite de Sfântul Serghie au început să se răspândească rapid, iar bolnavii au început să vină la el din satele din jur, dar și din locuri îndepărtate. Nimeni nu pleca de la cuvios fără să primească vindecare trupească și sufletească. Toți dădeau slavă pentru Sfântul Serghie, și-l cinsteau ca pe Sfinții Părinți. Ascet fiind nu a ținut seama de slava omenească, și a rămas un exemplu de smerenie pentru monahi.

Descoperirea moaștelor Sfântului Serghie de Radonej

În viața Sfântului Serghie este consemnată întâmplarea dinainte de nașterea sfântului, când mama sa, Sfânta Maria, a mers la Sfânta Liturghie în timpul căreia ea și cei ce se rugau acolo au auzit cum pruncul aflat în pântecele mamei sale a plans de trei ori: înainte de citirea Sfintei Evanghelii, în timp ce se cânta Heruvicul, și atunci când preotul a zis: „Sfintele Sfinților”.

Când s-au împlinit zilele și Sfânta Maria a născut un fiu, i-au pus numele Bartolomeu. Încă din primele sale zile de viață, copilul a uimit pe toată lumea cu postul său. Miercurea și vinerea nu accepta să sugă lapte și nici altceva nu accepta să mănânce. Atunci când Sfânta Maria utiliza ulei în prepararea mâncării, copilul refuza de asemenea să mănânce. Observând acest lucru, Maria a încetat să mai gătească cu ulei. Continuă să citești 5 iulie: Descoperirea moaștelor Sfântului Serghie de la Radonej

19 iunie – Moaștele Sfantului Paisie cel Mare

Moaștele Sfantului Paisie cel Mare

Moaștele Sfântului Paisie cel Mare se găsesc in Mănăstirea Coptă „Sfantul Paisie cel Mare“ din Wadi-El-Natrun, una dintre cele trei zone aflate în nord-vestul Egiptului, cuprinzand Kellia, Schetia și Nitria, unde, spre sfârșitul secolului al III-lea, au apărut simultan primele forme de viață monahală din lume. În prezent, Wadi-El-Natrun este considerată a fi un fel de reședință a Patriarhiei Ortodoxe Copte a Alexandriei și Egiptului.

Sfântul Paisie cel Mare, pomenit în Biserica Ortodoxă pe 19 iunie, sau Anba (Abba) Bishoy (Pishoy) cum îi spun creștinii copți, este unul din Părinții la care face referire „Patericul Egiptean“. S-a născut pe 8 abib (15 iulie, după calendarul nostru), în jurul anului 320, într-un orășel din Delta Nilului, într-o familie creștină.

Continuă să citești 19 iunie – Moaștele Sfantului Paisie cel Mare

8 iunie: Aducerea moaștelor Sfântului Mare Mucenic Teodor Stratilat

Aducerea moaștelor Sfântului Mare Mucenic Teodor Stratilat

Mănăstirea Sfintei Cuvioase Teodora – Tesalonic, Grecia

Biserica Sf Teodora_Tesalonic

Mănăstirea Sfintei Teodora se află în centrul oraşului Tesalonic, în apropierea pieţei Aristotel, pe strada ce duce către biserica „Sfânta Sofia”. Mănăstirea funcţionează drept cămin pentru monahii din Grecia şi din celelalte ţări ortodoxe ce studiază Teologia la „Tesalonic”.

În biserica mănăstirii, în pronaos se păstrează moaştele Sfintei Teodora din Tesalonic. Sfânta Teodora s-a născută în insula Eghina, din părinţi dreptcredincioşi, în perioada iconoclastă, în vremea împăratului Mihail al II-lea Valvos (820-829). La îndemnul părinţilor, s-a căsătorit la vârsta potrivită şi a născut o fiică. După aceea, din cauza năvălirii barbarilor, s-a mutat în cetatea Tesalonic, unde și-a crescut fiica purtând mare grijă de curăția sufletului ei și făcând-o mireasa lui Hristos. După moartea soţului ei, Sfânta Teodora a mers în mănăstire alături de fiica sa şi a primit tunderea în monahism. A avut o viaţă îmbunătăţită, încât, nu numai în viaţă, ci şi după moartea sa multe minuni a făcut. După câţiva ani de la trecerea la Domnul a fost descoperit în chip minunat trupul său neatins de stricăciune şi răspândind bună mireasmă. Cinstitele moaşte ale Sfintei Teodora se păstrează astăzi în Tesalonic, în mănăstirea închinată ei. Continuă să citești Mănăstirea Sfintei Cuvioase Teodora – Tesalonic, Grecia