Arhive categorii: Pagini de Sinaxar

28 august: Soborul Sfinților Cuvioși din Lavra Pecerska cu Sfinte Moaște în „Peșterile de Departe”

Soborul Sfinților Cuvioși din Lavra Pecerska cu Sfinte Moaște în „Peșterile de Departe”

În această zi, 28 august, Biserica sărbătorește Soborul Sfinților Cuvioși din Lavra Pecerska ale căror Sfinte Moaște se odihnesc în „Peșterile de Departe” ale Sfântului Teodosie. Ei au și zile individuale de sărbătorire, dar astăzi noi cinstim întreg soborul sfinților călugări care au fost lumină pe pământ, ghidându-ne pe calea mântuirii.

Aceștia sunt:

Egumenul Teodosie, întemeietorul Lavrei Peșterilor (3 mai, 14 august, 2 septembrie)

Monahul Agaton, făcătorul de minuni (20 februarie)

Arhimandritul Achindin (+ 1235) Continuă să citești →

24 iunie: SFÂNTUL NICETA DE REMESIANA (VIAŢA, ACATISTUL, SCRIERI)

Sf. Niceta de Remesiana

(24 Iunie)

VIAŢA ŞI NEVOINŢELE

Numele Sfântului Niceta, episcopul Remesianei, este legat de istoria Bisericii noastre strămoşeşti, îndeosebi pentru contribuţia sa la răspândirea creştinismului pe teritoriul de formare a poporului român. De asemenea, scrierile pe care le-a întocmit în limba latină au apărut de curând în traducere românească, îmbogăţind astfel patrimoniul spiritual al teologiei noastre. El este, aşadar, o personalitate remarcabilă a Bisericii Ortodoxe printr-o rodnică lucrare misionară, prin viaţa sa plină de sfinţenie, prin scrierile sale şi prin învăţătura cea dreaptă pe care a predicat-o cu zel apostolic multor neamuri. Între acestea au fost şi strămoşii noştri daco-romani.

Numele de Niceta îşi are obârşia în limba greacă şi înseamnă „învingător”. Într-adevăr, prin lucrarea practică şi prin opera teologică pe care a creat-o, viaţa acestui episcop poate fi încununată şi pomenită cu laude ca o mare biruinţă spirituală. Remesiana, oraşul unde a păstorit cu vrednicie Sfântul Niceta, a fost întemeiat de împăratul Traian. El se afla la aproximativ 30 de kilometri, în partea de răsărit a oraşului Naisus (azi Niş), într-o regiune deluroasă, pe valea râului Nişava. Continuă să citești →

24 iunie: Cuviosul Athanasie din Paros

Cuviosul Athanasie din Páros – 24 iunie

Cuviosul Athanasie Pários s-a născut în satul Kóstos din insula Páros în anul 1721, din părinți înstăriți. Tatăl său, Apóstolos Túlios, era de fel din Sífno și avea încă trei copii. În insulă, a învățat carte de la călugării din mănăstirile locului. Numele de Pários l-a luat de la denumirea insulei.

 

În 1745, Athanasie a plecat la studii la vestita Școala Evanghelică din Smyrna, unde a rămas șase ani. Acolo predau profesori tradiționali cunoscuți: Ierótheos Dendrinós din Itáchi și Hrísanthos Karavías, care l-au influențat mult în aprecierea sănătoasă a frumuseţii ortodoxiei tradiționale.

În 1751 a ajuns în Sfântul Munte Athos, la vestita școală Athoniada, recent înființată în apropierea mănăstirii Vatopedi de către arhimandritul Meletie Vatopedinul, avându-l profesor pe Evghenie Vulgaris și împreună învăţăcel pe Sfântul Cosma Etolianul. Continuă să citești →

23 iunie: Moartea mucenicească a Părintelui Mathias Pavlidis

Moartea mucenicească a Părintelui Mathiás Pavlídis

Părintele Mathiás Pavlídis

Părintele Mathiás Pavlídis s-a născut în 1878 în satul Ghípsou din Cipru. La vârsta de 17 ani a plecat la Ierusalim, unde a intrat în obștea părinților de la Locurile Sfinte și s-a înscris la Școala Teologică a Sfintei Cruci. În 1903 și-a terminat studiile, iar un an mai târziu avea să fie hirotonit diacon. În anul 1910 avea să fie hirotonit preot, iar apoi, arhimandrit.

Din motive care țineau de viața bisericească și politica tulbure din vremea aceea, în aprilie 1917 a părăsit Sfintele Locuri și s-a mutat în orașul Nazillí din Asia Mică (azi, Turcia) unde a fost profesor de religie pentru comunitatea greacă de acolo.

În acest oraș, în luna iunie a anului 1919, Părintele Mathiás a pătimit chinuri și moarte mucenicească, fiind tras în țeapă de către un grup de soldați turci.

Sursa: K. Kokkinóftas, Arhimandritul Mathiás Pavlídis (1878-1919), Vestitorul Bisericesc 4 (1992) pp. 113-116.

Sursa: pemptousia.ro

10 mai: Viaţa Sfântului Apostol Simon Zilotul

Viaţa Sfântului Apostol Simon Zilotul

cea legiuită, a fost chemat şi Iisus cu ucenicii acolo, unde, neajungân-du-le vinul, Domnul a prefăcut apa în vin. Mirele, văzând o minune ca aceea, îndată a crezut că Domnul este adevăratul Dumnezeu şi, lăsându-şi nunta şi casa, i-a urmat Lui cu osârdie, pentru care s-a numit „Zilotul”, adică râvnitor. Deci s-a aprins cu atât de mare dragoste dumnezeiască către Hristos, încât şi mireasa sa şi pe toate cele lumeşti le-a trecut cu vederea pentru dragostea lui Dumnezeu, şi şi-a făcut sufletul său mireasă Mirelui Celui fără de moarte, numărându-se în ceata ucenicilor lui Hristos, şi a fost unul din cei doisprezece Apostoli.

Continuă să citești →

Părintele Spiridon Mikraghiannanitul, psaltul aghiorit (+ 10 mai 2015)

Părintele Spiridon Mikraghiannanitul, psaltul aghiorit (+ 10 mai 2015)

spyridon mikraghiannanitul

În zorii zilei în care Biserica îi prăznuia pe cei doi frați din Tesalonic și luminători ai slavilor, Sfinții Chiril și Metodie, orașul Tesalonic se despărțea de un fiu de-al său cu care, pe bună dreptate, se mândrește. Vocea dulce-glăsuitoare a părintelui Spiridon Aghiannanitul de la Coliba Gherasimilor de la Sfânta Ana, de acum încolo va cânta, lăudând pe Dumnezeu, împreună cu cetele Bisericii celei din ceruri.

Vrednicul de pomenire Gheronda Spiridon s-a născut la Tesalonic din părinți de origine din Asia Mică, numele său civil fiind Gheórghios Rahónis. La Tesalonic a urmat cursurile școlii primare și gimnaziale, iar între 1968 și 1969 a urmat cursurile Athoniadei. După numai un an avea să fie tuns în monahism în obștea părintelui Gherasim Imnograful de la Schitul Sfânta Ana Mică, coliba Adormirii Maicii Domnului.

Continuă să citești →

9 mai: Predica Mitropolitului Augustin de Florina la pomenirea Sfântului Hristosfor

Predică a Mitropolitului Augustin de Florina la
pomenirea Sfântului Hristosfor
– 9 mai –
SFÂNTUL HRISTOFOR
 
În fiecare zi Biserica noastră sărbătoreşte sfinţi, cuvioşi şi mucenici. Astăzi este sărbătorit Sfântul Mucenic Hristofor. Dar cine a fost Sfântul Hristofor?
***
A trăit în epoca lui Deciu (249-251 d.Hr.). Era originar dintr-un ţinut barbar. Strămoşii lui erau canibali, iar el era barbar cu obiceiurile. Era, cum este descris, gigant la trup, cu o putere uriaşă, iar la înfăţişare schimonosit, foarte urât. De aceea şi în icoane unii îl zugrăvesc cu cap de câine, ca şi cum ar fi fost câine. Asta nu e corect. Pentru că nu a avut cap de câine; pictorii au făcut lucrul acesta, ca să arate cât de urât  şi diform era. Continuă să citești →

9 mai: Preacuviosul Stareţ Iosif de la Optina (VIAŢA, MINUNILE, ÎNVĂŢĂTURILE) – Mântuirea înseamnă a răbda cu mulţumire.

Preacuviosul Stareţ Iosif de la Optina

[ro]image1

9 mai

Ce e uşor pentru trup, acela e nefolositor pentru suflet, iar ce e folositor pentru suflet, acela e greu pentru trup. Rugăciunea însăşi ne învaţă. Răbdarea este mama mângâierilor. Mântuirea înseamnă a răbda cu mulţumire.

Sunt mulţi cei care plâng, însă nu pentru ce trebuie, sunt mulţi care se mâhnesc, însă nu pentru păcate; sunt mulţi care par smeriţi, însă nu sunt cu adevărat. Exemplul Domnului Iisus Hristos ne arată cu câtă blândeţe şi răbdare trebuie să suportăm greşelile oamenilor.

Cuviosul părintele nostru Iosif (în lume Ivan Litovkin) s-a născut la 2 noiembrie 1837, în familia conducătorului de sat Efim Litovkin şi a soţiei sale Maria. La vârsta de patru ani Vanea şi-a pierdut tatăl, iar la vârsta de unsprezece a rămas orfan şi de mamă. A început pentru el o viaţă grea. A fost nevoit să muncească la birt şi la băcănie, să care saci de cinci puduri şi alte greutăţi, să însoţească convoiul cu marfă. A suferit de foame, a fost prigonit, bătut de stăpânul crud. Însă viaţa aspră, înspăimântătoare, nu i-a pervertit şi nu i-a schimbat în rău caracterul. Continuă să citești →

8 mai/26 sept: Pomenirea Sfîntului Slăvitului Apostol şi Evanghelist Ioan, Cuvîntătorul de Dumnezeu (VIAŢA, ACATISTUL)

Pomenirea Sfîntului Slăvitului Apostol
şi Evanghelist Ioan, Cuvîntătorul de Dumnezeu

(8 mai)

ioan-evanghelistul-gr

 

Veniti toate popoarele crestinesti pe „Fiul Tunetului” sa-l laudam, pe Apostolul si Evanghelistul loan, cel ce a scris si a tunat dogmele dumnezeiesti in toata lumea, caruia cu credinta si cu evlavie din inima sa-i strigam: Bucura-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!

Se cuvine a şti că tatăl cuvîntătorului de Dumnezeu era Zevedeu, iar maica sa era Salomi, fiica lui Iosif, logodnicul Născătoarei de Dumnezeu. Pentru că Iosif a avut patru feciori: pe Iacov, pe Simeon, pe Iuda şi pe Iosif, şi trei fiice: pe Estir, pe Marta şi pe Salomi, care a fost femeia lui Zevedeu şi maică a lui Ioan cuvîntătorul de Dumnezeu. Deci, Mîntuitorul, era unchi lui Ioan, pentru că era frate al Salomeei, fiica lui Iosif. Se cuvine să ştim că, în vremea în care a fost vîndut Domnul nostru iudeilor şi a fost răstignit, au fugit toţi. Dar Ioan, ca un iubit, a fost de faţă la vînzarea şi la răstignirea Lui şi a venit la mormînt cu Petru.

Apoi a luat pe Născătoarea de Dumnezeu întru ale sale. De aceea se zice că a avut trei maici pe pămînt: întîi pe Salomi, dintru care s-a născut; a doua, tunetul, că s-a numit „fiul tunetului”; şi a treia pe Preasfînta Născătoarea de Dumnezeu, precum a zis Domnul: Iată Maica ta! Şi a îngrijit-o Ioan pînă la adormirea ei. Apoi a venit la Efes şi a dărîmat prin rugăciunea sa capiştea Artemidei şi a mîntuit din rătăcire patru sute de mii de bărbaţi şi femei ce slujeau Artemidei şi i-a adus la lumină. Continuă să citești →

VIAŢA ŞI PARACLISUL CUVIOSULUI FILOTEI DIN PAROS (8 mai)

VIAŢA ŞI PARACLISUL CUVIOSULUI PĂRINTELUI NOSTRU

FILOTEI DIN PAROS

Alcătuit în Sfântul Munte al Athonului  în anul 1993 de către
ieromonahul Atanasie Simonopetritul, imnograful Sfintei şi Marii Biserici a lui Hristos
Tropar
Glasul I, Locuitor pustiului…
Iubind pe Hristos, părăsit-ai Laconia şi prin povăţuirile părinteşti ale dumnezeiescului Nectarie în Paros te-ai sălăşluit, înţelepte; arătatu-te-ai luminător al monahilor, iar cetele celor ce în lume petrec plăcut lui Dumnezeu le-ai adus la mântuire. Slavă lui Dumnezeu celui ce te-a slăvit pe tine, slavă Celui ce te-a dăruit cu har pe tine, slavă, Filotee cinstite, Celui ce nouă ni te-a dăruit.
Condac
Glasul al VIII-lea, Apărătoare Doamnă…
Pe tine ca pe un prieten adevărat al tuturor sfinţilor şi de aceiaşi dumnezeiască râvnă cu proorocul Ilie, iar al Maicii lui Dumnezeu fiu iubit, care ai vieţuit cu iubire de Dumnezeu în Paros şi ai urmat petrecerii cuvioşilor, întru cunoştinţă îţi strigăm: bucură-te părinte Filotee!
Megalinaria
Bucură-te slujitorule cinstite al Născătoarei de Dumnezeu, iubitorule de Hristos, iubite al tuturor sfinţilor dumnezeiescule următor al lui Ilie Tesviteanul, de trei ori fericite Filotee, în grădina Parosului. Continuă să citești →

9 aprilie/Marțea Luminată: SFINŢII NOU-ARĂTAȚII MUCENICI, FĂCĂTORI DE MINUNI, RAFAIL preotul, NICOLAE diaconul ŞI IRINA fecioara (Viaţa, Acatistul)


Vietile Sfintilor Martiri

Rafail, Irina fecioara si Nicolae diaconul din Insula Lesvos

(9 aprilie)

Aceşti trei sfinţi martiri L-au mărturisit pe Hristos Domnul şi s-au jertfit pentru El în anul 1463. Chiar dacă au trăit acum cinci secole și jumătate, totuşi îi putem aşeza între sfinţii secolului XX pentru că prin apariţiile lor, fie în vise sau în stare de veghe, între anii 1959 – 1962, ne-au descoperit amănunţit viaţa şi pătimirile lor martirice. Pomenirea lor se face în fiecare an în a treia zi de Paști (Marțea Luminată). Continuă să citești →

Sfinții Rafail, Nicolae și Irina – 9 aprilie și Marțea luminată

Sfinții Rafail, Nicolae și Irina – 9 aprilie și Marțea luminată

De Egumena Mănăstirii Sfinților Rafail, Nicolae și Irina din Mitinili, monahia Evghenía

«Ce voi răsplăti Domnului pentru toate câte mi-a dat mie?» (Ps. 115, 3). Rămâi cu adevărat uimit în fața măreției Dumnezeirii. Când trăiești neîncetat în interiorul tainei, al minunii, al nenumăratelor minuni, gândul ți se oprește, ca și cum s-ar fi terminat materia cenușie. Când citești viețile sfinților și vezi câtă iubire au avut pentru toți oamenii, cazi în extaz și strigi din adâncul inimii: «Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate întru înțelepciune le-ai făcut». Vezi cum în persoana lor se împlinește cuvântul Domnului: «Cel ce crede în Mine va face și el lucrările pe care le fac Eu» (Ioan 14, 12).

agioi-rafail-nikolaos-eirini

Au crezut în Hristos sfinții noștri, au crezut și s-au oferit pe sine ardere de tot în mâinile Dumnezeului atotputernic. S-au înarmat cu atâta putere dumnezeiască și cu atâta iubire, încât jertfa lor nu are limite, atrăgând la locul martiriului lor mulțimi de oameni, de la cele mai îndepărtate margini ale pământului.

Continuă să citești →

7 mai: Sfântul Cuvios Ioan Psihaitul

Sfântul Cuvios Ioan Psihaitul

(7 mai)

Sf Cuv Ioan Psihaitul 1.1

Acesta din tinereţe urmând obiceiurilor sfinților Ioan Botezătorul şi Ilie Tesviteanul şi îndreptându-şi viaţa spre aspră petrecere, birui bărbăteşte războaiele demonilor, curăţindu-şi mai înainte sufletul cu curgerile lacrimilor. Continuă să citești →

7 mai: SFÂNTUL ALEXIE TOTH – DE LA ÎNTUNERICUL GRECO-CATOLICISMULUI LA LUMINA ORTODOXIEI (Ro, En)

Sfântul Alexie Toth

139979_sfantul-alexie-toth-america-2

ORNAM1

Legătură: Despre Sfântul Cuvios Alexis Toth

Alexie Toth (fiu al părintelui Gheorghe şi al preotesei Cecilia Toth) s-a născut pe data de 18 martie 1854, în apropiere de Epeyis, Ungaria (Slovacia de azi). El a studiat în seminarii romano-catolice şi bizantine, şi în cele din urmă a absolvit Universitatea din Preşov, cu doctoratul în teologie. S-a căsătorit cu Rozalia Mihalici curând după absolvire. Alexie a fost hirotonit preot în anul 1878 în cadrul Bisericii greco-catolice uniate. A slujit timp de doi ani ca preot paroh, înainte de a fi numit de episcopul său în calitate de administrator de eparhie. Prezbitera Rozalia a adormit curând în Domnul, ca şi unicul copil al familiei Toth.

În anul 1881, părintele Alexie a devenit directorul Seminarului din Preşov, unde a predat dreptul canonic şi istoria Bisericii în următorii opt ani. În anul 1889, părintele Alexie a fost trimis în America pentru a sluji acolo ca preot misionar. El şi-a început slujirea sa în America la Minneapolis, la noua Biserică greco-catolică-ortodoxă rusească „Sfânta Maria”. Credincioşii de la Sf. Maria erau imigranţi din Munţii Carpaţi ai Galiţiei austriece. Aceşti imigranţi din Munţii Carpaţi erau cunoscuţi sub numele de carpato-ruşi, urgro-ruşi, galiţieni şi ruteni. În satele Carpaţilor, strămoşii lor fuseseră ortodocşi dintru începuturi, dar Biserica oficială de stat a Imperiului austro-ungar era Biserica romano-catolică, şi, în acest chip, oamenii au fost obligaţi să se unească cu Roma.

În calitate de uniaţi sau catolici bizantini, li s-a îngăduit să urmeze mai degrabă ritualurile bisericeşti. Biserica romano-catolică din America era pe atunci într-o stare de permanente conflicte lăuntrice. Continuă să citești →

7 mai: POMENIREA CUVIOSULUI IOAN ZEDAZNELI DIN GEORGIA ŞI A CELOR 12 UCENICI AI SĂI

SFÂNTUL IOAN ZEDAZNELIDIN GEORGIA ŞI CEI 12 UCENICI AI SĂI

Monah în Siria
Pe ţărmul stâng al râului Aragvi, la opt kilometri nord-est de Mţheta şi la cincisprezece kilometri nord de Tbilisi, se înălţa muntele Zadeni. Denumirea acestuia vine de la idolul cu acelaşi nume, ce se afla acolo în primii ani ai creştinismului.
Cuviosul Ioan s-a nevoit în muntele Zadeni, de la care îşi trage numele de Zedazneli. Cuviosul provenea din Siria. Locul exact al naşterii lui nu ne este cunoscut, de asemenea nici părinţii lui. Însă ştim că s-a născut într-un sat de lângă Antiohia, la sfârşitul secolului al V-lea. Continuă să citești →

6 mai: Pomenirea sfântului şi dreptului şi mult-pătimitorulul prooroc Iov / Righteous Job the Long-Suffering (ROMANIAN, ENGLISH)

Pomenirea sfântului şi dreptului şi mult-pătimitorulul prooroc Iov


Iov

Sfîntul şi dreptul Iov se trăgea din seminţia lui Avraam, fiu din fiii lui Isav, care era al cincilea de la Avraam. El îşi avea petrecerea sa în pămîntul Hus, într-una din laturile Arabiei, şi era cel mai bogat om de la răsăritul soarelui, fiind foarte temător de Dumnezeu. Dintre dobitoace avea şapte mii de oi, trei mii de cămile, cinci sute perechi de boi; asinele ce se păşteau erau cinci sute şi slugi foarte multe, avînd el lucruri mari pe pămînt, pentru că era bărbatul acesta de bun neam şi cu cinste mare între toţi cei ce vieţuiau la răsărit.

Acesta era om adevărat, fără prihană, drept şi credincios, depărtîndu-se de la tot lucrul rău. El avea şapte feciori şi trei fete. Şi feciorii, văzînd pe tatăl lor că face milostenie veşnic la mii de săraci, au început să facă la fel ca tatăl lor; şi mulţi oameni erau chemaţi la masă şi ei slujeau la masa celor necăjiţi acolo. Deci, într-o zi, se ospătau toţi împreună la cel dintîi frate, într-altă zi la celălalt frate şi aşa pînă la cel din urmă, cînd începeau iarăşi de la cel dintîi. Continuă să citești →

5 mai/3 ianuarie: POMENIREA SFÂNTULUI NOU MUCENIC EFREM DE LA NEA MAKRI

Pomenirea sfântului noului mucenic Efrem

VIAŢA ŞI MINUNILE

5 mai/3 ianuarie

Citiţi şi:

Sfântul Nou Mucenic şi Făcător de Minuni Efrem s-a născut în Grecia la 14 septembrie, 1384. A rămas fără tată pe când era încă tânăr şi mama a rămas singură să crească şapte copii.

Când Efrem a împlinit 14 ani, Bunul Dumnezeu i-a călăuzit paşii către o mănăstire din Muntele Amoman, lângă Nea Makri din Atica. Mănăstirea avea hramul Buneivestiri şi a Sfintei Parascheva. Aici el şi-a luat crucea lui Hristos pe care toţi cei ce vor să-L urmeze trebuie să o facă (Mat. 16:24). Aprins de dragostea pentru Domnul Sf. Efrem s-a supus de bunăvoie disciplinei monastice. Timp de aproape 27 de ani el a urmat exemplul vieţii sfinţilor şi pustnicilor deşertului. Cu râvnă dumnezeiască el L-a urmat pe Hristos şi s-a dezrobit de plăcerile lumeşti. Din mila Domnului şi-a purificat sufletul de patimile omorâtoare devenind vas ales al Sfântului Duh, fiind învrednicit şi de înalta treaptă a preoţiei, slujind cu multă smerenie şi zdrobire de inimă în altar.

În 14 septembrie 1425, barbarii turci au atacat mănăstirea dinspre mare, distrugînd-o şi prădînd locurile învecinate. Sf. Efrem a fost unul din victimele urii lor sălbatice. Mulţi călugări au fost torturaţi şi decapitaţi dar Sf. Efrem a rămas calm. Acest lucru i-a înfuriat pe turci şi i-au făcut să-l arunce în temniţă pe Efrem pentru a-l tortura şi a-l forţa să renunţe la Hristos. Continuă să citești →

4 mai: SFÂNTUL SFINŢIT MUCENIC VASILIE, care pentru DREAPTA CREDINŢĂ a fost ucis de catolici

SFÂNTUL SFINŢIT MUCENIC VASILIE

–  Prăznuit pe 4 mai  –

Sfântul sfinţit mucenic Vasilie  s-a născut în binecuvântata de Dumnezeu Eparhie Helm, în satul Teratin, la sfârşitul secolului al XIX-lea. Se cobora din renumita familie ortodoxă Martis, tatăl său, Alexandru, fiind judecător , iar ulterior preot. Tânărul Vasile creştea într-o atmosferă ortodoxă evlavioasă şi învăţa la Seminarul din Helm.

După ce şi-a încheiat studiile, s-a căsătorit, iar la vârsta de 26  de ani a intrat în cler. Apoi, a fost trimis de către autoritatea sa bisericească ca misionar în Alaska, iar acolo şi-a oferit serviciile sale pastorale, liturghisind mai ales în insulele Afognak şi Kodiak. Continuă să citești →

4 mai: Sfântul Cuvios Nichifor din Singurătate, Italia și Sfântul Munte Athos

Sfântul Cuvios Nichifor din Singurătate, Italia și Sfântul Munte Athos

(4 mai)

Chip al scriitorului de odinioara Sf Nicodim Aghioritul3Acesta a fost italian de neam și catolic cu credința. Îmbrățișând ortodoxia, se așeză în Sfântul Munte Athos unde se supuse celor mai de frunte părinți ostenitori ai locului cărora le arătă smerenie și ascultare desăvârșită deprinzând de la dânșii liniștirea (isihia).

Petrecu mulți ani în pustie și în liniște, retrăgându-se în cele mai pustii locuri ale sfântului munte.

Mai apoi deveni dascăl în deprinderea Rugăciunii lui Iisus celor ce doreau a se liniști în singurătate, formându-se pe lângă dânsul un număr oarecare de ucenici.

Continuă să citești →

4 mai: SFÂNTA MONICA (Ro, En)

4 mai: Sfânta Monica

Sfânta Monica, mama Fericitului Augustin din Hiponia (prăznuit în 15 iunie), s-a născut în 322 în Tagaste, Africa de Nord. Părinţii ei erau creştini dar nu avem prea multe date despre copilăria ei. Mai multe aflăm din Cartea a IX-a a Confesiunilor scrise de fiul ei.

Sf. Monica a fost căsătorită cu un funcţionar păgân numit Patritius, aprins din fire şi cam imoral. La început, soacra sa nu o plăcea, dar Monica s-a făcut plăcută prin firea ei blândă. Spre deosebire de multele femei care erau bătute de soţi în acele vremuri, ea nu era bătută pentru că ştia să tacă, „punînd strajă gurii ei” în preajma lui. (Ps. 38/39:1). Continuă să citești →