Sfânta Sidonia ținând la piept Sfânta Cămașă a Mântuitorului nostru Iisus Hristos
2 – 8 aprilie 2025 – PELERINAJ ÎN GEORGIA
LA CĂMAȘA MÂNTUITORULUI,
SFÂNTUL GAVRIIL URGHEBADZE și SFÂNTA NINA (7 zile)
ZIUA I, MIERCURI, 2 aprilie 2025, BUCUREȘTI – TBILISI
Întâlnirea va avea loc pe aeroportul Henry Coandă – Otopeni cu 3 ore înainte de decolare. Zbor spre Georgia cu o escală în Istanbul. Transfer aeroport-hotel. Cazare în camere duble sau triple la hotel de 3 stele.
ZIUA II, JOI, 3 aprilie 2025, TBILISI – MTSKHETA (vechea capitală a Georgiei, numită și ”Noul Ierusalim” pentru Cămașa Mântuitorului, care se află aici încă din secolul I) -TBILISI:
Mănăstirea Jvari, sec. 6, care se află chiar pe locul unde Sfânta Nina a înfipt în pământ o mare Cruce din lemn, făcătoare de minuni și vindecătoare de boli.
Mănăstirea Șio Mgvime, sec. 6. Aici se află moaștele Sfântului Cuvios Șio, unul din cei 13 Sfinți Părinți sirieni și mormintele care adăpostesc moaștele Sfântului Sfințit Mucenic Neofit, Episcop de Urbnisi, și ale Sf. Ierarh Alexandru. Ne vom închina în ambele biserici – cea închinată Adormirii Maicii Domnului și cea închinată Sfântului Ioan Botezătorul.
Mănăstirea de maici Samtavro cu hramul Schimbarea la Față a Mântuitorului. Aici se află moaștele a 6 sfinți: primii regi creștini ai Georgiei Mirian și Nana (sec. 4); în altar, sub Sf. Masă, se află moaștele Sf. Sfințit Mucenic Aviv (Abibus), Episcop de Nekresi (unul din cei 13 Sfinți Părinți sirieni); în stânga pronaosului, moaștele Sf. Cuv. Gavriil Georgianul, cel nebun pentru Hristos (Urghebadze), iar afară mormintele Sfintelor Cuvioase Nina Amilahvari cea Bătrână și Nina Amilahvari cea Tânără. Tot aici se vizitează mormântul gol al Sfântului Gavriil Urghebadze și muzeul care adăpostește hainele și obiecte ce au aparținut Sfântului. În biserică există o raclă cu părticele din moaștele mai multor sfinți și o raclă cu un fragment din Stâlpul făcător de viață.
Mănăstirea Svetitskhoveli (Stâlpul dătător de viață) cu hramul Soborul Sfinților Apostoli. Aici se păstrează Cămașa Mântuitorului (îngropată sub ”Stâlpul dătător de viață”, la un loc cu moaștele Sfintei Sidonia, mai exact în mâinile acesteia), cojocul Sf. Proroc Ilie, părticică din piciorul Sf. Apostol Andrei, moaștele Sf. Rege Vahtang Gorgasali, ale Sf. Patriarh Melchisedec, iar în altar mormintele Sf. Eustatie al Mtskhetei (sec. 6) și al Sf. Rege Dimitrie (sec. 13).
Cazare: Tbilisi
ZIUA III, VINERI, 4 aprilie 2025, TBILISI – GORI – TBILISI
Mănăstirea Samtavisi cu moaștele Sf. Cuvioși Isidor și Tadei, doi din cei 13 Sfinți Părinți sirieni. Închinare la mormântul cu moaștele Sfântului Sfințit Nou Mucenic Filimon Georgianul.
Catedrala din Gori. Aici vom venera icoana-relicvar, făcătoare de minuni, a Răstignirii Domnului, ocrotitoarea orașului și mai multe icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului, precum și icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana, mama Maicii Domnului.
Mănăstirea Breti, mănăstire de maici, închinată Sf. Mare Mucenic Gheorghe, cu mormântul ce adăpostește moaștele Sfântului Cuvios Pir – unul din cei 13 Sfinți Părinți sirieni, cu 3 icoane făcătoare de minuni: a Maicii Domnului – Plângătoarea, a Sf. Ioan Botezătorul și a Sf. Mare Mucenic Gheorghe, cu o părticică din moaștele acestuia.
Cazare: Tbilisi
ZIUA IV, SÂMBĂTĂ, 5 aprilie 2025:
Mănăstirea Betania: icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului și raclele cu moaștele întregi ale Sfinților Cuvioși Ioan și Gheorghe-Ioan, îndrumătorii duhovnicești ai Sf. Gavriil Georgianul.
Mănăstirea Mtațminda. Aici ne vom închina în două sfinte locașuri – biserica mare și peștera-paraclis a Sf. David Garedji și vom venera mormintele, care adăpostesc moaștele a trei Sfinți georgieni: Ilia Ceavceavadze, Evktime și Dimitrie.
Icoana Maicii Domnului, adusă de Apostolul Andrei în Georgia, se află într-un muzeu din Tbilisi
Muzeul Național de Artă din Tbilisi, care adăpostește o mulțime de icoane făcătoare de minuni, confiscate din Catedrale și sfintele mănăstiri de către regimul sovietic în secolul 20 și încă neretrocedate Bisericii Ortodoxe Georgiene.
Paraclisul din curtea casei Sfântului Gavriil Urghebadze
Cazare: Tbilisi
ZIUA V, DUMINICĂ, 6 aprilie 2025, Tbilisi – KAHETIA – Tbilisi:
Mănăstirea Sf. David Garedji. Aici vom venera moaștele Sfântului Cuvios David, unul din cei 13 Sfinți Părinți Sirieni, dar și ale sfântului său ucenic, Cuviosul Dodo.
Mănăstirea Sf. Gheorghe – Bodbe cu mormântul care adăpostește moaștele Sfintei Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminatoarea Georgiei – unul din cele mai importante locuri de pelerinaj din Georgia. Tot aici venerăm icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni și icoana făcătoare de minuni a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe de la Zografu, cu părticică din sfintele lui moaște. Ne închinăm și în biserica nouă, care adăpostește o copie a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului – ”Grabnic-ascultătoarea” și o Icoană diptic cu părticele din sfintele moaște ale Sfinților Mari Ierarhi și făcători de minuni Nicolae al Mirelor Lichiei și Spiridon al Trimitundei.
Mănăstirea Sf. Ștefan – Khirsa. Aici vom venera mormântul care adăpostește moaștele unuia din cei 13 Sfinți Părinți sirieni, Cuviosul Ștefan.
Mănăstirea Sf. Ștefan – Khirsa
Cazare: Tbilisi.
ZIUA VI, LUNI, 7 aprilie 2025, TBILISI
Biserica Metekhi cu moaștele Sfintei Suzana (Șușanica) și locul muceniciei Sf. Abo, sec. 8.
Catedrala Sioni (vechea Patriarhie) cu următoarele sfințenii: Crucea Sfintei Nina, moaștele Sf. Apostol Toma, mormântul Sf. Patriarh Ioan – „Gură de Aur al Georgiei”, mormintele Sfinților Patriarhi Ambrozie, Calistrat, Efrem al II-lea și Kirion. Venerarea icoanei cu un fragment din moaștele Sf. Cuvios Maxim Mărturisitorul, care se păstrează în Altar. Participare la Sf. Liturghie arhierească. Cei care s-au spovedit și au dezlegare de la duhovnic se pot împărtăși. Participăm la Liturghie la Sioni, în Tbilisi, pentru că în această zi se scoate spre venerare Crucea pe care a primit-o Sfânta Nina de la însăși Maica Domnului și în jurul căreia Sfânta Nina a legat o șuviță din părul ei. Această șuviță de păr constituie singurele sfinte moaște accesibile vederii, atingerii și sărutării, trupul întreg aflându-se sub piatră la Mănăstirea Bodbe din Kahetia.
Biserica Ancishati cu moaștele Sf. Patriarh și Mucenic Evdemoz, sec. 6.
Catedrala rusă Sf. Alexandru Nevsky cu fragment din moaștele acestuia, mormântul Sf. Ierarh Zenovie de la Glinsk și al minunatului și mult-iubitului părinte Vitalie, făcător de minuni și grabnic ajutător, încă necanonizat, dar foarte cinstit de georgieni.
Noua Catedrală Patriarhală „Sfânta Treime” (Sameba), cu 13 altare și moaștele mai multor sfinți, dintre care amintim capul Sfintei Mucenițe Eugenia, fragmente din moaștele Sfinților Mucenici Gheorghe și Teodor și ale Sfinților Cuvioși Petru Athonitul și Șio Mgvime. În altar se păstrează piatra Sf. Cuvios David Garedji și părticele din moaștele Tuturor Sfinților de la Lavra Pecerska din Kiev.
Cazare în Tbilisi.
ZIUA VII, MARȚI, 8 aprilie 2025, TBILISI – BUCUREȘTI
Transfer la aeroportul din Tbilisi. Zbor spre România cu escală în Istanbul.
TARIF: 500 EURO+ biletul de avion
TARIFUL INCLUDE:
6 nopți de cazare la hotel de trei stele în camere duble sau triple;
5 mic dejun;
Transferuri aeroport – hotel – aeroport;
Transport local la obiective (autocar sau microbuz)
Intrarea la Muzeul Național de Artă din Tbilisi
Ghid și preot însoțitor.
TARIFUL NU INCLUDE:
Asigurarea de sănătate;
Prânzul și cinele;
Alte cheltuieli personale.
ÎNSCRIERI ȘI ALTE DETALII:0721045424 (pe whatsapp)
Stareța și surorile Sfintei Mănăstiri Piuhtița, cea mai veche și mai mare Sfântă Mănăstire din Estonia, continuă să protesteze împotriva proiectului de lege, care le obligă să părăsească jurisdicția Patriarhiei Moscovei sub amenințarea desființării Mănăstirii.
În apelul adresat președintelui Parlamentului Estoniei, Lauri Husar, călugărițele afirmă: „Se întâmplă ceva care depășește înțelegerea noastră și ne provoacă dureri acute în inimile noastre. Ni se cere să rupem legătura noastră canonică cu Biserica Ortodoxă Rusă în favoarea Constantinopolului. Și aceasta nu este doar o încălcare a Sfintelor Canoane, este ca și cum ai forța un om să-și abandoneze mama biologică. Ea l-a crescut, l-a hrănit în toate zilele vieții lui și acum ar trebui să o abandonăm? Nu cumva vreți ca acest păcat să ne îngreuneze sufletele? Care este folosul? De dragul liniștii și al bunăstării noastre personale?”.
De asemenea, călugărițele celei mai vechi Mănăstiri subliniază că „au fost întotdeauna străine de chestiunile politice și nu au fost niciodată implicate în jocuri politice”, ele continuă de asemenea să se roage pentru Estonia, autoritățile ei și poporul său nobil”, dar protestează împotriva încercărilor de a le subjuga cu forța Patriarhiei Ecumenice: „Noi, viețuitoarele mănăstirii, fără acordul nostru, suntem plasate într-un spațiu, în care s-au instalat ignoranța și noi idoli, care impun un adevăr dincolo de Hristos”.
În încheiere, ele citează cuvintele marelui scriitor rus Feodor Dostoievski: „Aș prefera să rămân cu Hristos decât cu Adevărul”.
De menționat că Stareța Filareta și surorile Mănăstirii s-au adresat președintelui Parlamentului Estoniei, Lauri Husar, solicitând o întâlnire personală, pentru a-i înmâna contestația.
El însă a evitat întâlnirea invocând lipsa de timp.
Pe 17 februarie, călugărițele conduse de Stareța lor s-au deplasat la sediul Parlamentului Estoniei, pentru a preda personal contestația reprezentantului Parlamentului.
Dar cei de la Parlament au refuzat să le primească; nici măcar nu le-au lăsat să intre, determinându-le să rămână mult timp în stradă, unde ningea.
Potrivit martorului ocular, deputatul Varro Vooglaid, polițiștii, care păzeau incinta, s-au comportat nepoliticos față de călugărițe, strigând și interzicând orice fotografiere.
După intervenția avocaților mănăstirii, călugărițele au fost lăsate să intre în foaier și un angajat al Parlamentului le-a primit textul, însă fără a le invita în biroul său.
Clerici ortodocși au postat două fotografii cu explicații:
Sfânta Mănăstire primește reprezentanți ai statului estonian (în fotografie este ministrul de Interne al Estoniei, Lauri Läänemets, care stă la o masă bogată, care i-a fost oferită de bunăvoie de către Sfânta Mănăstire Piuhtița. Astăzi, domnul Läänemets este unul dintre pionierii legii de interzicere a Bisericii Ortodoxe din Estonia).
Statul îi întâmpină pe reprezentanții Sfintei Mănăstiri (în fotografie Stareța și surorile stau în picioare și sunt acoperite de zăpadă în stradă).traducere: www.acvila30.ro
Votul comunității Bisericii Ortodoxe Ucrainene în catedrala din Cernăuți. Imagine: Pagina de Facebook a catedralei Sfântului Duh
Sute de enoriași ai catedralei au votat pentru loialitate față de BOUkr, iar în spatele catedralei, oameni necunoscuți în numele lor au transferat comunitatea către BOaU.
Pe 16 februarie 2025, la catedrala Sfântului Duh din cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene a avut loc adunarea comunității religioase pentru a stabili statutul său jurisdicțional. Evenimentul a fost difuzat în direct pe pagina de Facebook a catedralei.
Catedrala a fost arhiplină. Sute de credincioși au votat să rămână în Biserica Ortodoxă Ucraineană sub conducerea Mitropolitului Onufrie.
După vot, Mitropolitul Meletie al Cernăuților și Bucovinei a spus că documentele finale bazate pe rezultatele adunării vor fi aduse la cunoștința Administrației regionale de stat din Cernăuți, Serviciului Securității din Ucraina (SBU) și Direcției Regionale de Poliție Cernăuți.
Comentând adunarea ținută de niște oameni necunoscuți lângă gardul catedralei în scopul de a transfera catedrala în jurisdicția BOaU creată de stat, arhiereul a spus că „impunitatea generează fărădelegea”.
„Astăzi, când există multe speculații, provocări și minciuni în jurul problemelor bisericești, fiți atenți la următoarele. În catedrala noastră, slujbele au loc în slavona bisericească și parțial în română, dar nu și în rusă, așa cum susțin unii. Catedrala noastră nu are nimic de-a face cu Federația Rusă, cu țara agresor, iar credincioșii catedralei noastre condamnă războiul Federației Ruse împotriva poporului nostru ucrainean. Îi ajutăm activ pe apărătorii noștri, pe soldații Forțelor Armate ale Ucrainei, printre care se numără mulți enoriași ai bisericii noastre. Ne rugăm pentru ei pentru că ne apără patria. Aici întotdeauna se înalță rugăciuni pentru odihna eroilor noștri care și-au dat viața pentru libertatea noastră, pentru victoria Ucrainei. În catedrala noastră nu se pomenește patriarhul Moscovei Chiril, pentru că condamnăm atitudinea acestuia față de războiul declanșat de Federația Rusă. Suntem Biserica Ucraineană a poporului ucrainean și dovedim acest lucru cu faptele noastre”, a subliniat mitropolitul Meletie.
UJO a scris mai devreme că la Cernăuți, pe fondul strigătelor „Moarte dușmanilor!”, persoane necunoscute „au transferat” trei biserici ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene în subordinea așa numitei Biserici Ortodoxe a Ucrainei.
Enoriașii bisericii Acoperământul Maicii Domnului a Bisericii Ortodoxe Ucrainene din orașul Hliboca votează pentru loialitatea față de Biserica lor. Imagine: Screenshot video, Eparhia Cernăuților și Bucovinei.
935 de enoriași ai bisericii în cinstea Acoperământul Maicii Domnului (BOUkr) au protestat ferm împotriva încercărilor de confiscare a lăcașului ortodox.
S-a notat că participanți la vot erau într-adevăr enoriași ai bisericii Acoperământul Maicii Domnului.
La ora 15:00, preoții și credincioșii Bisericii Ortodoxe Ucrainene, purtând prapuri, cruci și icoane, au organizat o procesiune Calea Crucii spre piața centrală a orașului pentru a-și declara public loialitatea față de Biserica Ortodoxă Ucraineană în fața tuturor celor adunați acolo.
Totodată, în piață, persoane fără legătură cu parohia Acoperământul Maicii Domnului a Bisericii Ortodoxe Ucrainene au votat în numele comunității trecerea acesteia în subordinea BOaU.
Paza angajată ne le-a permis credincioșilor să participe la acest miting.
După eveniment, părintele Dmitrie s-a adresat tuturor locuitorilor orașului Hliboca, oaspeților și observatorilor din raionul Hliboca:
„Frați și surori, pentru cei care nu cred că suntem majoritari! Cei care doresc să rămână în Biserica Ortodoxă Ucraineană, să votăm încă o dată! Tot ținutul Hlibocii să audă și să vadă!”.
UJO a informat mai devreme că pe 14 februarie, în orașul Hliboca, Bucovina de Nord, reprezentanții BOaU au organizat o adunare în cadrul căreia, potrivit presei locale, două comunități religioase ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene – în cinstea Acoperământului Maicii Domnului și cu hramul de Înălțarea Sfintei Cruci – au fost „transferate în unanimitate” în structura lor.
Zelenski a făcut mai multe declarații despre Biserica Ortodoxă Ucraineană într-un interviu cu Piers Morgan. Imagine: UJO
Într-un interviu cu Piers Morgan, Zelenski a exprimat mai multe narațiuni pe subiecte religioase, a sfătuit de a nu „săruta fundul” și a cerut arme nucleare.
Pe 4 februarie 2025, jurnalistul britanic Piers Morgan a publicat un interviu recent cu V. Zelenski. Desigur, ne interesează în special ceea ce a spus Președintele despre situația religioasă din Ucraina. Însă celelalte afirmații ale sale ne ajută să înțelegem starea de spirit a conducătorului statului sub aspect de psihologie și diplomație.
Câteva cuvinte despre nivelul politic și gradul de cultură
Pe 19 decembrie 2024, V. Zelenski a folosit un limbaj obscen împotriva lui Putin pe platforma de socializare X, ca răspuns la propunerea cinică a președintelui rus de a întreprinde asupra Kievului un „duel” între racheta balistică rusă „Oreshnik” și sistemele occidentale de apărare aeriană. Formulări necenzurate de ocară similare, îndreptate către același destinatar, au răsunat și în eterul emisiunii „Meet the Press” pe canalul televizat american NBC News. Acestea sunt departe de a fi singurele cazuri ale unui astfel de comportament din partea conducerii noastre oficiale. Rusia într-adevăr a declanșat un război sângeros împotriva Ucrainei, unde mor oameni nevinovați, iar o asemenea retorică față de agresor este destul de înțeles la nivel uman. Dar pot fi justificate înjurăturile care vin de la conducătorul statului, ale cărui cuvinte și acțiuni determină soarta a mii de vieți? Un politician serios cu greu și-ar putea permite astfel de exprimări pentru singurul fapt că ele dăunează intereselor țării pe care o reprezintă.
Ieri, V. Zelenski l-a numit pe V.Putin cu cuvinte urâte, iar astăzi el a recunoscut că ar putea să stea cu el la masa de negocieri. Când Piers Morgan l-a întrebat pe președintele ucrainean cum s-ar simți stând în fața lui Putin în timpul potențialelor discuții despre pace, Zelenski a răspuns: „Dacă acesta este singurul mod în care putem obține pacea pentru cetățenii ucraineni și să evităm mai multe pierderi, desigur, vom accepta această configurație”. O întrebare simplă: vor contribui formulările necenzurate la succesul acestei „configurații”, adică negocierilor dintre Zelenski și Putin? Câte vieți și ce procent din teritoriul țării noastre pot costa aceste înjurături?
În interviul său cu Piers Morgan, Zelenski a continuat să insulte oameni de care depinde sprijinul Ucrainei și cu care ar putea fi nevoit să stea la aceeași masă. Vorbind despre jurnalistul american Tucker Carlson, el a spus: „Cred că trebuie să înțeleagă mai profund ce se întâmplă în Ucraina, să nu mai lucreze pentru Putin, să nu-l mai sărute în fund. Sincer”.
Dacă o astfel de retorică poate fi acceptabilă pentru oamenii de rând în discuțiile ocazionale la masa din bucătărie, ea nu este foarte potrivită pentru declarațiile publice ale unui conducător de stat. Indiferent de faptul dacă suntem sau nu de acord cu poziția lui Tucker Carlson, el rămâne unul dintre cei mai populari jurnaliști americani, cu un impact uriaș asupra opiniei publice. Videoclipurile sale au sute de milioane de vizualizări. El face parte din echipa actualului președinte al SUA și se bucură de încrederea lui. Este oare în interesul Ucrainei ca V. Zelenski să se angajeze în insulte împotriva lui T. Carlson, mai ales când Ucraina este dependentă în mod critic de ajutorul militar și financiar american?
Acestea sunt doar câteva exemple care denotă nivelul de cultură și tipul de comportament al liderului nostru în politica internațională. Însă sfera religioasă este și mai complexă, și mai sensibilă. Și aici lucrurile stau și mai rău pentru V. Zelenski. Se pare că el pur și simplu nu înțelege pe deplin despre ce vorbește.
Narațiunea lui Zelenski despre excluderea Bisericii Ortodoxe Ucrainene din Consiliul Național al Bisericilor și Organizațiilor Religioase
Partea din interviul lui V.Zelenski cu P.Morgan în care Președintele vorbește despre situația religioasă din Ucraina, a fost răspunsul său la acuzațiile de dictatură din partea lui Tucker Carlson din cauza interzicerii Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Însuși faptul că Zelenski a trebuit să se justifice sugerează gândul că aceste acuzații nu sunt lipsite de temei. Cuvintele Președintelui în apărarea sa nu fac decât să întărească certitudinea că T. Carlson avea dreptate. Însă el a menționat ceva ce nu s-a întâmplat. Sau, cel puțin, ceva ce nu a fost anunțat public.
Este vorba despre afirmația lui Zelenski că Consiliul Național al Bisericilor și Organizațiilor Religioase din Ucraina (CNUBOR) a exclus Biserica Ortodoxă Ucraineană din rândurile sale.
La început, V. Zelenski a lăudat în tot felul Consiliul Bisericilor din Ucraina, spunând că este cea mai mare organizație din Europa de acest gen, că SUA nu au nimic asemănător și că toate organizațiile religioase sunt membre ale CNUBOR. Apoi a declarat:
„De asemenea, Patriarhia Moscovei a fost și ea membru al Consiliului Bisericilor. Și care a fost greșeala ei? Cert este că toată populația este împotriva Patriarhiei Moscovei, oricum ar suna acest lucru. Și este cert faptul că nimeni nu a închis nimic – acesta este hotărârea Consiliul Bisericilor. Ei au discutat între ei și au decis să excludă Patriarhia Moscovei din Consiliu fără nicio influență din afară”.
Primul lucru care atrage atenția este că Zelenski folosește în mod constant expresia „Patriarhia Moscovei”. Dar Patriarhia Moscovei se află la Moscova și, numai din acest motiv, nu ar fi putut fi membru al CNUBOR. Dacă însă Zelenski se referă la Biserica Ortodoxă Ucraineană, atunci în plan juridic, aceasta nu a fost niciodată Patriarhie a Moscovei. Această Biserică a fost întotdeauna Biserica Ortodoxă Ucraineană în statul ucrainean, fără prefixe sau trimiteri la patriarhie. Exact așa este numită în toate documentele juridice și canonice oficiale. Conform principiului securității juridice, organizațiile trebuie să fie numite după numele lor, fără a se inventa denumiri inexistente după capriciul personal al cuiva.
Patriarhia Moscovei nu a fost niciodată exclusă din CNUBOR, dar nici Biserica Ortodoxă Ucraineană nu a fost exclusă. Până în prezent, nu există informații că un astfel de vot ar fi avut loc sau că ar fi avut loc vreo excludere. Mitropolitul Onufrie este încă listat pe site-ul CNUBOR ca membru al organizației, cu titlul de „Primat al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Mitropolit al Kievului și al întregii Ucraine”.
Un fals și mai mare este afirmația lui Zelenski că „toată populația este împotriva Patriarhiei Moscovei” – din nou, dacă prin acest termen se referă la Biserica Ortodoxă Ucraineană. În 2023, cercetătorul religios și expertul de la Serviciul de Etnopolitică de stat, Liudmila Filipovici, a estimat numărul credincioșilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene la 5-6 milioane de cetățeni. Potrivit lui Zelenski, ei nu fac parte din populația Ucrainei?
Timp de aproape trei ani de război la scară largă, Biserica Ortodoxă Ucraineană a trimis sute de vehicule pe front, a furnizat mii de seturi de echipamente de protecție individuală și a oferit ajutor atât soldaților noștri, cât și persoanelor strămutate în valoare de milioane de grivne. Mulți episcopi, parohi ai bisericilor și stareți ai mănăstirilor au primit scrisori de mulțumire de la comandanții diferitelor unități ale Forțelor Armate Ucrainene.
Toți oamenii care au primit ajutor de la Biserica Ortodoxă Ucraineană, chiar dacă nu sunt credincioși, au o atitudine pozitivă față de Biserică. Și Zelenski crede că ei nu fac parte din populația Ucrainei?
Narațiunea privind „legătura juridică” dintre Biserica Ortodoxă Ucraineană și Patriarhia Moscovei
Un citat din interviul lui Zelenski cu Piers Morgan:
„În al doilea rând, la nivel legislativ, în Parlament a fost adoptată o decizie că nu poate exista Patriarhia Moscovei. Aceasta înseamnă că această Biserică trebuie să se reînregistreze juridic. Nu poate exista nicio legătură juridică cu Moscova. Despre aceasta este vorba – că Patriarhia Moscovei se închide, nu poate exista nicio legătură juridică. Deci trebuie să fie o Biserică ucraineană, sub jurisdicția Ucrainei”.
Toate cerințele enumerate de Zelenski au fost îndeplinite de Biserica Ortodoxă Ucraineană încă în 1990. La acea vreme, Ucraina era încă parte din Uniunea Sovietică și guvernată de la Moscova, dar Biserica Ortodoxă Ucraineană era deja independentă, fiind gestionată de propriile organe de conducere: Sfântul Sinod, Sinodul Local și Sinodul Arhieresc. Acest lucru este confirmat de Statutul Bisericii Ortodoxe, precum și de decizia Sinodului Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse din 1990 și de Epistola emisă de Patriarhul Alexei al II-lea. Deci, de ce încă este nemulțumit Zelenski? De ce cere ca o organizație religioasă să se reînregistreze atunci când aceasta nu mai are legături juridice cu Moscova? Sinodul Bisericii Ortodoxe Ucrainene de la Teofania din 27 mai 2022 a reafirmat autonomia deplină și independența Bisericii și a eliminat toate referirile la Moscova din Statutul său. Pentru a verifica acest lucru, trebuie doar să deschideți „Constituția” Bisericii – Statutul acesteia.
Poate că V. Zelenski confundă conceptele de „juridic” și „canonic”. Dar și canonic, Biserica Ortodoxă Ucraineană este independentă de Biserica Ortodoxă Rusă, mai ales după Sinodul de la Teofania. Arhiereii ucraineni nu fac parte din organele de conducere ale Bisericii Ortodoxe Ruse, deciziile Bisericii Ortodoxe Ruse nu au forță pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană, iar Primatul Bisericii Ortodoxe Ucrainene nu primește binecuvântare pentru primatul său de la patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse. Dacă considerăm dreptul canonic în sens restrâns precum canoanele Sinoadelor Ecumenice, ale Sinoadelor Locale și ale Sfinților Părinți (ultimele două categorii au fost aprobate și de autoritatea Sinoadelor Ecumenice), ele nu definesc deloc ce Biserică poate fi considerată autocefală, care este autonomă și care este dependentă de altă Biserică. În orice caz, canoanele bisericești nu intră în competența autorităților laice. Statul este preocupat doar de aspectele juridice. Și în cadrul acestor aspecte, Biserica Ortodoxă Ucraineană este complet independentă de Patriarhia Moscovei.
Astfel, a echivala Biserica Ortodoxă Ucraineană cu Patriarhia Moscovei și a cere reînregistrarea ei în Ucraina nu este altceva decât o încercare de a o distruge sub masca unor narațiuni false.
Teza că discuțiile despre interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene sunt „narațiunile lui Putin”
Un citat din interviul lui Zelenski cu Piers Morgan:
„Deci, instituțiile religioase au luat această decizie (de a exclude Biserica Ortodoxă Ucraineană din Consiliul Național al Bisericilor și Organizațiilor Religioase – Red.). Și nu contează. Acestea toate sunt minciuni. Aceasta este narațiunea lui Putin. Putin are o narațiune despre Patriarhia Moscovei, despre Biserica Rusă. <…> Iar despre confesiuni, ca despre alegeri – acestea toate sunt narațiunile lui Putin”.
Aici, Zelenski pare să se refere la interzicerea legislativă a Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Autoritățile ucrainene susțin că nu există o astfel de interzicere. Legea relevantă interzice activitățile Bisericii Ortodoxe Ruse în Ucraina, iar Biserica Ortodoxă Ucraineană trebuie pur și simplu să-și dovedească independența față de Biserica Ortodoxă Rusă și atunci nimeni nu o va interzice. Dar problema este că legea este concepută în așa fel încât Biserica Ortodoxă Ucraineană să nu aibă nicio posibilitate de a o dovedi în vreun fel. Cu toată seriozitatea, legea ucraineană prevede că dacă o organizație religioasă ucraineană este considerată parte a unei organizații religioase rusești conform documentelor interne ruse (în acest caz, Statutul Bisericii Ortodoxe Ruse), atunci Ucraina recunoaște oficial această stare de lucruri. Este greu să ne imaginăm ceva mai absurd, dar nicio metodă nu este neglijată în încercarea de a distruge Biserica.
Legile ucrainene sunt concepute în mod expres pentru a interzice activitățile Bisericii Ortodoxe Ucrainene, cea mai mare organizație religioasă a țării. Toată lumea înțelege acest lucru, indiferent de terminologia folosită pentru justificare, fie că este „Patriarhia Moscovei”, „Lumea Rusă” sau altceva. Acest lucru a fost subliniat de vicepreședintele SUA J.D. Vance, avocatul Robert Amsterdam, jurnalistul Tucker Carlson, precum și de numeroși politicieni americani și europeni, experți ai organizațiilor internaționale, inclusiv ONU.
Parlamentul ucrainean a adoptat o lege împotriva Bisericii, Președintele ucrainean a semnat-o, iar administrațiile locale ucrainene iau decizii care interzic direct Biserica Ortodoxă Ucraineană sau cer interzicerea acesteia. Radicalii și activiștii ucraineni acaparează bisericile, comunitățile teritoriale iau decizii ilegale de a transfera parohiile către BOaU, etc. Și totuși, potrivit lui Zelenski, toate aceste acțiuni se presupune că fac parte din „narațiunile lui Putin”. Cum trebuie să fie interpretată această stare de lucruri?
Dar cândva totul a fost altfel
Înainte de campania pentru alegerile prezidențiale din 2019, când Volodimir Zelenski încă era actor în studioul „Cartierul 95”, el a batjocorit în mod creativ și inteligent inițiativa președintelui de atunci Petro Poroșenko de a obține Tomosul pentru BOaU. Într-un spectacol, Zelenski a glumit că Tomosul îl încălzește pe Poroșenko ca un termos (și unde a greșit?). În altul, el a folosit o analogie cu relațiile de familie pentru a ilustra cât de absurd a fost să ștergi Ortodoxia canonică din istorie și să o înlocuiești cu o versiune nouă, națională.
În timpul campaniei sale electorale, Zelenski a arătat clar că amestecul statului în treburile bisericii este inacceptabil și dăunător și că, sub președinția sa, toate confesiunile religioase vor fi tratate în mod egal. El i-a asigurat pe alegători că nu va permite manipularea politică a convingerilor religioase. „Să nu mă căutați în biserică”, a spus el și după ce a câștigat alegerile.
La scurt timp după ce a devenit Președinte, Zelenski s-a întâlnit cu liderii marilor confesiuni religioase din Ucraina. În data de 30 aprilie 2019, a treia zi după Paști, a vizitat reședința Preafericitului Mitropolit Onufrie pentru a-l felicita cu sărbătoarea și a discuta probleme urgente.
Pe 10 septembrie 2019, Zelenski s-a întâlnit cu credincioșii Bisericii Ortodoxe Ucrainene la aeroportul din Rivne, unde i-au fost înmânate documente care detaliază încălcările libertății lor religioase. Președintele a luat documentele, a promis că va cerceta cazul și va restabili justiția.
Episcopul Pimen (Voyat) de Rivne, care a fost prezent la întâlnire, a spus următoarele la încheiere: „Impresiile sunt pozitive – ne-au primit și au vrut să ne audă… Suntem ucraineni și am fost primii care l-am primit pe Președinte aici, în ținutul Rivne. Suntem ucraineni și nu vrem să fim și nici nu trebuie să fim proscriși în țara noastră”.
Concluzii
Chiar și după ce a început războiul pe scară largă, Zelenski a mulțumit personal Bisericii Ortodoxe Ucrainene într-una dintre adresările sale pentru organizarea unui convoi umanitar la Mariupolul asediat. În acel moment, mitropolitul Luca (Kovalenko) de Zaporijie a livrat la Mariupol peste 90 de tone de alimente și medicamente. Deci, pe atunci, nu l-am auzit pe Președinte referindu-se la Biserica Ortodoxă Ucraineană ca la „Patriarhia Moscovei”.
La începutul președinției sale, dorința lui Zelenski de a rămâne în afara treburilor bisericești și de a asigura adevărata libertate religioasă în Ucraina părea sinceră. Ce s-a schimbat? De ce a trecut de la un lider rezonabil, cu o abordare pragmatică a politicii religioase, la cineva care persecută activ Biserica? Căci Biserica, la rândul său, nu s-a schimbat deloc.
Poziția sa față de statul și poporul ucrainean a rămas aceeași. Chiar în prima zi a agresiunii pe scară largă a Rusiei, Biserica Ortodoxă Ucraineană a cerut tuturor să apere suveranitatea și independența Ucrainei. Pe tot parcursul războiului, a sprijinit soldații și refugiații ucraineni în toate modurile posibile. I-a binecuvântat pe credincioși să ia armele în apărarea țării. A organizat înmormântări pentru cei căzuți și a strâns donații și provizii pentru cei din primele linii. Deci, de ce s-a schimbat atât de dramatic atitudinea lui Zelenski față de Biserică? De dorea să urmeze o politică religioasă rezonabilă, dar acum este confuz în cuvintele sale și transmite narațiuni clar neadevărate pe care nimeni nu le mai crede?
Aceste întrebări sunt de mare interes pentru mulți. Dar numai el poate oferi un răspuns.
În pofida tuturor eforturilor autorităților, credincioșii nu părăsesc Biserica Ortodoxă Ucraineană. Imagine: Uniunea Jurnaliștilor Ortodocși (UJO).
Teologul și scriitorul bisericesc grec Anastasios Gotsopoulos, într-un articol de pe site-ul grec al UJO „Autocefalia ucraineană a eșuat”, a analizat statisticile autorităților ucrainene privind tranzițiile de la Biserica Ortodoxă Ucraineană (BOUkr) la Biserica Ortodoxă a Ucrainei (BOaU).
El a reamintit că Serviciul pentru Politica Etnică de Stat, ca răspuns la două solicitări oficiale, a informat că până la sfârșitul anului 2024, 1 575 de comunități au trecut de la BOUkr la BOaU.
Oferim statistici detaliate privind trecerea comunităților bisericești de la Biserica canonică a Mitropolitului Onufrie la noua structură a lui Epifanie Dumenko – conform datelor oficiale ale Serviciului pentru Politica Etnică de Stat din Ucraina:
2018 – 2 comunități,
2019 – 319 de comunități,
2020 – 30 de comunități,
2021 – 25 de comunități,
2022 – 496 de comunități (începutul războiului),
2023 – 471 de comunități,
2024 – 232 de comunități.
Teologul a subliniat că autoritățile tind să minimizeze numărul comunităților Bisericii Ortodoxe Ucraineane și să numească date exagerate privind numărul parohiilor BOaU. El subliniază, de asemenea, că „au fost un număr substanțial mai mic de transferuri voluntare de parohii, deoarece există o mulțime de dovezi de netăgăduit, confirmate chiar și în rapoartele organizațiilor internaționale și ale Comitetului pentru Drepturile Omului ONU, despre acapararea violentă a bisericilor și mănăstirilor, împotriva voinței membrilor acestora”.
Dar chiar dacă ar fi să luăm punctul de vedere al guvernului ucrainean că toate tranzițiile au fost voluntare, cifra de 1 575 de comunități, potrivit lui Gotsopoulos, indică următoarele: „Guvernul Zelenski, prin Serviciul de Stat pentru Etnopolitică şi Libertatea de Conştiinţă, admite că acordarea autocefaliei, așa cum a fost făcută în 2018-2019, a fost un eșec total”.
„Numărul de 1 575 de „tranziții” din totalul de 12 262 de comunități care erau subordonate Bisericii canonice în 2018 reprezintă doar 12,8% din numărul total de persoane juridice bisericești (mitropolii, parohii, mănăstiri, instituții etc.)”, scrie teologul grec.
El subliniază că „presiunea din partea organelor și grupărilor de stat și semistatale ucrainene asupra comunităților subordonate Bisericii autonome canonice pentru a trece în structura lui Epifanie este enormă”.
„După cum a afirmat Biserica canonică și au confirmat organizațiile internaționale (Comitetul ONU pentru Drepturile Omului), se întreprinde nu doar presiune psihologică, dar și violență fizică și amenințări cu persecuția și întemnițarea arhiereilor, preoților, jurnaliştilor și credincioșilor”, scrie preotul. El reamintește că din februarie 2022, Ucraina se află în război cu Rusia.
„Propaganda guvernului Zelenski, structura bisericii lui Epifanie și susținătorii săi defăimează în mod sistematic Biserica canonică și conducerea ei, numindu-i agenți ai Rusiei și trădători ai Ucrainei. Și aceasta în pofida faptului că Mitropolitul Kievului și Biserica canonică a Ucrainei au condamnat necondiționat în repetate rânduri la Sinod invazia rusă și susțin ferm armata ucraineană. În pofida tuturor acestor presiuni, calomnii, violențe, persecuții, majoritatea covârșitoare a membrilor Bisericii Ortodoxe canonice (87%) rămân credincioși Bisericii lor tradiționale”, a subliniat protopresbiterul Anastasios.
UJO a scris mai devreme că potrivit teologului grec, războiul a demonstrat că nu Moscova împiedică comunitățile să adere la BOaU.
Thomas Bremer a subliniat că fără îndoială, acțiunile autorităților împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene dăunează Ucrainei.
Profesorul Thomas Bremer de la Universitatea din Münster a criticat acțiunile autorităților ucrainene, precum și cele ale reprezentanților Bisericii Greco-Catolice Ucrainene (BGCU) și ai BOaU, împotriva comunităților Bisericii Ortodoxe Ucrainene din străinătate, în articolul său „Ukraine Takes Measures Against Its Largest Church – Now Even Brick”.
Teologul a subliniat că aceste afirmații nu sunt adevărate.
„Parohiile adună fonduri pentru Armata Ucrainei, iar în timpul slujbelor se citește o rugăciune specială pentru Ucraina, care este obligatorie în toate parohiile Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Slujbele se țin, așa cum se obișnuiește în lăcașurile Bisericii Ortodoxe Ucrainene, în slavona bisericească, în timp ce predicile se țin în ucraineană… Acuzațiile că se fac rugăciuni pentru Rusia, pentru patriarhul Chiril sau chiar și pentru președintele Rusiei, sunt declarații false și provin de la oameni care nu au participat niciodată la slujbele Bisericii Ortodoxe Ucrainene”, a scris Bremer.
Totuși, el a subliniat că „statul ucrainean s-a focusat acum asupra comunităților Bisericii Ortodoxe Ucrainene din străinătate în lupta sa împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene în general”.
„Preoții Bisericii Ortodoxe Ucrainene care lucrează în străinătate se plâng că ofertele lor de cooperare cu misiunile diplomatice ucrainene rămân fără răspuns. Site-urile consulatelor ucrainene creează impresia că Biserica Ortodoxă Ucraineană nu există în Germania – sunt listate doar comunitățile și parohiile greco-catolice de sub Constantinopol (care sunt doar câteva la număr). Activitățile comunităților BOUkr, cum ar fi concertele, diferite evenimente, taberele de vară pentru copii, vizite ale episcopilor etc. sunt ignorate de reprezentanții statului ucrainean din Germania, deși Biserica Ortodoxă Ucraineană este o comunitate religioasă recunoscută legal atât în Ucraina, cât și oficial în străinătate”, a scris profesorul.
Potrivit lui Bremer, „toate acestea indică faptul că măsurile împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene, precum și declarațiile publice ale reprezentanților altor biserici ucrainene, au ca scop nu doar interzicerea Bisericii în Ucraina, dar și slăbirea acesteia în străinătate și discreditarea ei în plan ecumenic″.
El a subliniat că din cauza războiului, Ucraina are acum nevoie de unitate mai mult ca niciodată, și nu de o dezbinare suplimentară.
„Măsurile întreprinse de guvernul actual împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene este puțin probabil să vindece această dezbinare. Ele trebuie respinse pe motiv de libertate religioasă, pentru că provoacă un prejudiciu semnificativ Ucrainei „, a încheiat teologul.
UJO a informat mai devreme că potrivit lui Bremer, majoritatea refugiaților ucraineni din străinătate aparțin Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
Procesiunea Calea Crucii a Bisericii Ortodoxe Ucrainene (BOUkr) în 2021. Imagine: UJO
Un preot grec a notat că legea care interzice Biserica Ortodoxă Ucraineană este o recunoaștere a eșecului „proiectului BOaU”.
Teologul și preotul grec Anastasios Gotsopoulos, într-un articol intitulat „Autocefalia ucraineană” a eșuat”, publicat pe versiunea greacă a UJO, a declarat că poporul ucrainean nu a acceptat BOaU, iar legea care interzice Biserica Ortodoxă Ucraineană este o confirmare de facto a acestui lucru.
„Incapacitatea structurii bisericești autocefale de a absorbi Biserica canonică a dus la adoptarea Legii 8371/20.8.2024, care declară ilegală Biserica canonică ucraineană, susținută de majoritatea ucrainenilor ortodocși. Acesta este gradul de furie împotriva Bisericii canonice! Ei credeau că poporul lui Dumnezeu v-a primi inovațiile și vor adera la noua lor structura. Inițiativa lor a eșuat. A început o prigoană cruntă a credincioșilor și din nou, au suferit eșec. Și acum proscriu Biserica lui Hristos în afara legii. Și va eșua din nou!”, a a scris teologul.
El a subliniat că din 2018, susținătorii BOaU au atribuit influenței ruse reticența oamenilor de a se alătura structurii lui Dumenko. Dar, războiul nu le-a validat argumentele.
„Dimpotrivă, când se duce o luptă puternică împotriva a tot ce este rusesc, numărul tranzițiilor, în pofida violenței și persecuțiilor, rămâne minim și este în continuă scădere (în 2022 – 496, în 2023 – 471, în 2024 – 232)”, a subliniat preotul grec.
El consideră că „este evident” că „proiectul „Autocefaliei ucrainene” nu a fost acceptat de credincioși, adică a eșuat, deoarece în pofida presiunii imense și persecuțiilor, milioane de ucraineni ortodocși au rămas loiali Bisericii strămoșilor lor și au refuzat să se alăture noii structuri autocefale a lui Epifanie Dumenko”.
El a mai spus că Petro Poroșenko împreună cu toți politicienii și personalitățile bisericești care l-au asigurat pe patriarhul Bartolomeu că „toți credincioșii se vor repezi cu bucurie în noua Biserică”, de fapt l-au înșelat.
UJO a informat mai devreme că până și conform cifrelor oficiale, nu mai mult de 12% din parohiile Bisericii Ortodoxe Ucrainene au părăsit-o în ultimii șase ani.
Robert Amsterdam la Summit-ul din SUA. Foto: Pagina X a lui Amsterdam
La summitul pentru libertatea religioasă din SUA, avocatul BOUkr Robert Amsterdam a vorbit despre persecuția lansată de guvern împotriva BOUkr.
Pe 6 februarie 2025, la Summitul Internațional pentru Libertatea Religioasă (IRFSummit2025) care a avut loc la Washington, D.C., Robert Amsterdam, avocatul care reprezintă Biserica Ortodoxă Ucraineană (BOUkr), a vorbit despre persecuția celei mai mari și mai vechi confesiuni religioase din Ucraina de către autoritățile țării. Amsterdam a publicat un videoclip cu discursul său pe pagina sa X.
„Biserica Ortodoxă Ucraineană este o Biserică veche de o mie de ani care se confruntă cu represiunea, dacă nu chiar și cu amenințarea de dispariție, efectuată de către aliatul nostru, Ucraina”, a spus Amsterdam, adresându-se colegilor săi americani. El le-a reamintit că Biserica Ortodoxă Ucraineană constă din „oamenii noștri, ai cărei enoriași se află în prima linie, iar noi susținem Ucraina și dorim ca ea să obțină victoria în lupta sa existențială pentru libertate. Aici nu încape nici o îndoială”.
Potrivit avocatului american, acesta este primul caz din cei 45 de ani de muncă ca avocat, când „copiii lui Hristos sunt asupriți pe fonduri americane”.
El a adăugat că „sprijinul american și dolarii americani stau în spatele distrugerii acestei Biserici. Acest lucru a fost discutat încă în 2014 de doamna Nuland, acceptat de Secretarul de stat de atunci Pompeo”. Potrivit juristului, atunci când autoritățile americane au făcut lobby pentru crearea Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (BOaU), „nimeni nu s-a gândit vreodată că guvernul ucrainean va interzice ulterior” Biserica Ortodoxă Ucraineană.
Amsterdam a reamintit audienței că în luna mai a acestui an, Biserica Ortodoxă Ucraineană poate înceta să mai existe din cauza legii care o interzice.
„Această lege, adoptată de Ucraina, a fost condamnată de toată lumea: Sanctitatea Sa Papa Francisc, Biserica Angliei, Organizația Națiunilor Unite, iar Human Rights Watch au condamnat recent aceste acțiuni ilegale și criminale împotriva oamenilor care luptă în războiul din Ucraina”, a subliniat el.
El a notat că politicienii ucraineni, prin distrugerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene, sperau în mintea lor să-l slăbească pe Putin, dar, în realitate, fac contrariul: „De fapt, își atacă propriul popor. Își împart propria populație într-un moment în care au nevoie de unitate”.
Amsterdam a declarat că și-a îndemnat prietenii din guvernul ucrainean „să cruțe Biserica, să-i cruțe pe frații și surorile mele creștine”.
„Am un mitropolit care moare în închisoare din cauza unor acuzații false” (se pare că se referă la Mitropolitul Arsenie de Sveatogorsk – Red.). Ni se frâng inimile când vorbim cu familia lui. Același lucru se întâmplă și cu mitropolitul Teodosie. De ce sunt aduse aceste acuzații ilegale și inutile împotriva membrilor Bisericii? De ce au fost furate 1.500 de lăcașuri de la Biserica Ortodoxă Ucraineană și date acestei biserici noi de stat? O biserică de stat care are icoane ale Maidanului. O biserică de stat finanțată cu bani din Statele Unite?”, a întrebat Amsterdam audiența.
„În ceea ce mă privește, Ucraina trebuie să anuleze proiectul de lege 3894 și să revină în lumea democrației și a drepturilor omului, pe care guvernul nostru și alte guverne au susținut-o cu sângele lor și cu fondurile noastre. Atacarea unei religii creștine este ilegală. Dacă considerați că cineva reprezintă un risc pentru securitate, acuzați-l de trădare. Și permiteți-mi să vă spun ceva despre Biserica Ortodoxă Ucraineană – este recunoscută de toate țările care fac parte din blocul NATO. Toate Bisericile Ortodoxe recunosc Biserica noastră”, a încheiat Robert Amsterdam.
UJO a informat mai devreme că potrivit lui Robert Amsterdam, credincioșii Bisericii Ortodoxe Ucrainene sunt țapi ispășitori pentru autoritățile ucrainene.
UJO și-a lansat propriul site în Albania. Imagine: UJO
După deschiderea filialei din Albania, UJO a lansat un site dedicat vieții Bisericii Albaneze.
Pe 7 februarie 2025, site-ul UJO din Albania a intrat oficial în funcțiune. A fost integrat în site-ul principal al resursei, la fel ca site-urile UJO din Grecia, Germania și Serbia. Prin aceasta, UJO a început să reflecte pe deplin viața comunităților ortodoxe din Albania. Corespondenții UJO vor raporta despre viața ortodoxă din Tirana și din alte părți ale țării. Materialele analitice, articolele și interviurile vor informa cititorii prompt și obiectiv despre toate evenimentele semnificative din comunitatea ortodoxă locală.
Pe 30 ianuarie 2025, UJO și-a deschis filiala în Albania. În același timp, platforma și-a lansat propriile pagini pe rețeaua de socializare Facebook și în Viber. Primul material de știri a fost un articol și o transmisie realizată în direct la înmormântarea regretatului Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Albaneze, Arhiepiscopului Anastasie.
Reamintim că pe 21 noiembrie 2024, UJO a înregistrat o nouă entitate juridică în Europa și a deschis filiale în Grecia și Germania. Pe 7 februarie 2025, UJO și-a lansat filiala și propriul site în Serbia. În curând este de așteptat deschiderea a mai multe filiale în alte țări europene.
Comunitatea parohiei în cinstea Sfântului Mc. Gheorghe din Storojineț. Foto: Primul Kozațki
Credincioșii caută protecție împotriva asupririi și încercărilor de a acapara bisericile de către reprezentanții BOaU.
Protopopiatul de Storojineț al Eparhiei Cernăuților și Bucovinei a Bisericii Ortodoxe Ucrainene a trimis o scrisoare la Serviciul Securității a Ucrainei (SBU), Consulatului General al României și Ambasadei SUA, prin care solicită protecția drepturilor credincioșilor, relatează Primul Kozațki.
Motivul adresării au fost planurile reprezentanților BOaU de a falsifica documentele și de a acapara bisericile protopopiatului.
În apelul lor, credincioșii au subliniat că activiștii care îl susțin pe Epifanie Dumenko incită în mod deliberat la ostilitate și stârnesc ura interconfesională în oraș. „Ei răspândesc apeluri menite să discrediteze comunitățile religioase, să insulte sentimentele religioase ale credincioșilor și să încerce să creeze condiții în care enoriașii să fie privați de posibilitatea de a se ruga în bisericile lor”, se arată în scrisoare.
Credincioșii sunt îngrijorați în special de sprijinul și consimțământul tăcut al agențiilor de aplicare a legii în acest proces. Clericii BOaU, printre care Roman Hryșciuk, Ioan Schipor, Petro Andriiciuk, Myhailo Smoliak și alții, duc o campanie de ură declarată.
În scrisoare se menționează, de asemenea, că presiunile făcute asupra comunității religioase sunt inițiate de conducătorii Spitalului local de Terapie Intensivă – medicul șef Oleksandr Voițekhovskii și directorul medical adjunct Vasyl Palii – care își folosesc funcțiile oficiale pentru a-i constrânge pe subordonați să susțină transferul bisericilor la BOaU.
„În instituțiile de stat, în școli și grădinițe, în mod deschis se duce o politică de ură și șefii sunt forțați să interzică direct frecventarea bisericilor din parohiile noastre religioase. Angajații sunt intimidați cu concedierea, forțați să susțină confiscarea bisericilor și amenințați cu pierderea locului de muncă dacă nu vor fi de acord cu această poziție sau dacă opun rezistență, ceea ce constituie o încălcare gravă a dreptului muncii și a libertății de conștiință”, se subliniază în scrisoare.
Credincioșii atrag atenția că astfel de procese au loc peste tot, iar impunitatea atacatorilor le permite să-și continue teroarea. În adresare se descrie, de asemenea, munca de caritate extinsă desfășurată de parohiile Bisericii Ortodoxe Ucrainene și îngrijirile acordate celor aflați la nevoie.
„Nu putem rămâne tăcuți când suntem batjocoriți, când funcționarii încearcă să ne priveze de dreptul de a ne ruga în credința noastră, în biserica noastră și în limba noastră”, declară credincioșii. Ei cer ca aceste informații să fie transmise guvernelor străine pentru a preveni acțiunile ilegale și pentru a proteja drepturile creștinilor ortodocși.
Autorii scrisorii își rezervă dreptul de a informa comunitatea internațională cu privire la desfășurarea evenimentelor și nevoia de asistență în asigurarea drepturilor creștinilor în lumina interdicțiilor de a practica credința creștină.
Reamintim, comunitatea Bisericii Ortodoxe Ucrainene din Dubivți a făcut apel la guvernul SUA din cauza amenințării de confiscare ilegală a bisericii.
UJO a informat mai devreme că în Pidzakharici, credincioșii Bisericii Ortodoxe Ucrainene l-au contactat J. D.Vance în ajunul atacului planificat al adepților BOaU asupra bisericii lor.
Procesiunea religioasă Calea Crucii a Bisericii Ortodoxe Ucrainene din Storojineț. Foto: t.me/orthobuk
Potrivit informațiilor de la Protopopiatul de Storojineț al BOUkr, un grup de activiști ai BOaU plănuiau să organizeze o adunare a comunității teritoriale din oraș.
După slujba săvârșită în biserici, credincioșii au mers în procesiune în centrul orașului, unde activiștii locali ai BOaU au organizat o adunare a acaparatorilor.
Raiderii au avut ca țintă două biserici ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene din Bucovina de Nord – biserica cu hramul de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe și biserica în cinstea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril. De asemenea, s-a aflat despre un val întreg de falsificări de documente care urmează să confirme „tranziția” acestor biserici în altă jurisdicție.
Credincioșii Bisericii Ortodoxe Ucrainene au săvârșit împreună un parastas pentru ostașii căzuți. Totodată, grupurile de acaparatori din BOaU au organizat un miting la care au fost făcute declarații împotriva creștinilor ortodocși.
Enoriașii bisericilor din Storojineț au venit la administrația orașului, unde au luat cuvântul preoți ai eparhiei Bucovinei și Cernăuților, reprezentând diverse comunități, inclusiv de etnici români, precum și credincioși care și-au confirmat dorința de a rămâne în componența Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice.
Zelenski a fost solicitat să continue presiunea asupra BOUkr. Foto: Novoe Vremya
Organizațiile finanțate de USAID au amenințat cu „instabilitatea politică” dacă BOUkr va fi susținută, iar BOaU va fi „discreditată”.
Organizațiile finanțate de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) au ieșit cu amenințări împotriva noului președinte Volodimir Zelenski în luna mai 2019. Acest lucru este dovedit de o declarație comună a reprezentanților „societății civile”, publicată pe site-ul Ukraine Crisis Media Center. Despre această publicație s-a discutat recent pe canalul de Telegram „Donald Trump în rusă”.
În documentul semnat de mai multe ONG-uri, se precizează că orice acțiune a președintelui în privința Bisericii Ortodoxe Ucrainene (denumită în text Biserica Ortodoxă Rusă) ar fi considerată „depășirea liniilor roșii” și ar duce la „inevitabila instabilitate politică în țară”.
„Implementarea oricăror acțiuni menite să submineze sau să discrediteze Biserica Ortodoxă a Ucrainei sau să sprijine Biserica Ortodoxă Rusă din Ucraina”, se arată în document.
Documentul a fost semnat de mai mult de 50 de organizații, dintre care majoritatea sunt beneficiari ai granturilor USAID și ai altor fundații occidentale. Printre semnatari se numără Ukraine Crisis Media Center, Detector Media, Internews-Ukraine și alte entități care au primit în mod regulat finanțare americană.
În special, autorii ultimatumului evidențiază direct rolul lor în evenimentele din 2014, referindu-se la ei înșiși ca apărători ai „valorilor pentru care au luptat ucrainenii în timpul Revoluției Demnității”.
UJO a informat mai devreme că avocatul Bisericii Ortodoxe Ucrainene Robert Amsterdam a declarat că Biserica Ortodoxă Ucraineană este oprimată pe fonduri americane.
Schitul Sfântului Duh din Poceaev al Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Imagine: site-u Lavrei de la Poceaev
Nestor Pysyk așteaptă ca monahii BOUkr să fie alungați de schit pentru ca acolo să se stabilească reprezentanții BOaU. Încă nu au călugări, dar speră că ei o să apară.
„Mitropolitul” Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (BOaU) Nestor Pysyk, pe care Sinodul din structura lui Dumenko l-a numit „egumen” al noii mănăstiri creată pe hârtie „Mănăstirea Sfântului Duh de la Poceaev a Episcopiei de Ternopil a Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (BOaU)”, a spus pentru canalul televizat Suspilne că așteaptă ca statul să-i evacueze pe călugării Bisericii Ortodoxe Ucrainene din schitul mănăstirii de la Poceaev, pentru ca schitul să fie populat de oamenii săi. El încă nu are călugări, dar Pysyk speră că aceștia o să apară.
Potrivit lui Pysyk, în perioada când schitul aparținea Bisericii Ortodoxe Ucrainene, în schit au fost comise „încălcări”.
„Ca de obicei, Patriarhia Moscovei, atunci când i se oferă monumente arhitecturale, începe să le distrugă și să le reconstruiască, modificându-le nu așa cum le vede statul și cei care păstrează patrimoniul istoric, ci le modelează după cum consideră de cuviință”, s-a plâns Pysyk jurnaliştilor.
El crede că izgonirea Bisericii Ortodoxe Ucrainene din mănăstire este o hotărâre inevitabilă.
„Statul, oamenii și societatea vor ca aceste localuri să nu fie lăsate goale, ei vor ca aceste biserici să funcționeze, mănăstirea să aibă viață, să se țină slujbe și să locuiască acolo călugări. Există o părere că Biserica ucraineană trebuie să se stabilească în această mănăstire și că acolo să locuiască călugării BOaU”, a precizat „ierarhul”. Potrivit acestuia, stabilirea BOaU va fi „o cărămidă în temelia victoriei Ucrainei asupra Rusiei”.
El a mai menționat că schitul este conceput pentru 30 de călugări, dar a recunoscut că nu are cu cine să-l populeze.
„Nu sunt pregătit să spun câți vor fi inițial, dar cred că în timp, frăția va crește. Toate mănăstirile încep cu un număr mic. Niciuna nu a început cu zeci de călugări; întotdeauna a început cu doar câțiva”, a declarat Pysyk, adăugând că este dispus să accepte călugării Bisericii Ortodoxe Ucrainene în BOaU dacă „ei vor fi convinși, dacă vor înțelege că doresc să fie cu Ucraina, cu Biserica ucraineană”.
UJO a informat mai devreme că BOaU a creat structura „Mănăstirea Duhului Sfânt de la Poceaev”.
Potrivit Președintelui Ucrainei, „Biserica trebuie să se reînregistreze juridic”.
În interviul aсordat jurnalistului britanic Piers Morgan, președintele Volodimir Zelenski a notat că BOUkr ar avea „legături juridice” cu Biserica Ortodoxă Rusă.
„La nivel legislativ, în Parlament a fost adoptată o decizie despre imposibilitatea existenței Patriarhiei Moscovei. Aceasta înseamnă că această Biserică trebuie să se reînregistreze juridic. Nu poate exista nicio legătură juridică cu Moscova”, a spus Zelenski, fără a clarifica ce anume a vrut să spună prin „legături juridice”.
Președintele a dat asigurări că „Patriarhia Moscovei se închide, nu poate exista nicio legătură juridică”.
„Și trebuie să existe juridic o Biserică ucraineană, în jurisdicția ucraineană”, a încheiat el.
UJO a informat mai devreme că potrivit lui Zelenski, interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene este narațiunea lui Putin.
Noua organizație europeană „Uniunea Jurnaliștilor Ortodocși” a deschis o filială în Serbia.
Pe 7 februarie 2025, organizația europeană „Uniunea Jurnaliștilor Ortodocși” a deschis o filială în Serbia. Site-ul UJO a început să funcționeze și în această țară.
Corespondenții sârbi vor scrie despre viața comunităților ortodoxe din Belgrad și alte localități.
Materialele analitice, articolele, interviurile publicate vor informa rapid și obiectiv despre toate evenimentele importante ale comunității ortodoxe locale. Deschiderea filialei sârbe după cea germană, elenă și albaneză face parte din strategia noastră de a sprijini Ortodoxia canonică la scară internațională și de a uni credincioșii ortodocși din diferite țări.
Conducătorul Consiliului Mondial al Bisericilor, Jerry Pillay. Foto: tribunechretienne
Conducătorul Consiliului Mondial al Bisericilor a îndemnat la prudență în legătură cu stabilirea unei date comune pentru celebrarea Paștelui.
Secretarul general al Consiliului Mondial al Bisericilor (CMB), Jerry Pillay, a comentat pentru agenția italienă de știri SIR planurile Papei Francisc și ale Patriarhului Bartolomeu de a sărbători împreună Paștele în 2025.
„Trebuie să luăm în serios preocupările exprimate de frații și surorile noastre ortodoxe: trebuie să ne asigurăm că drumul către unitate nu duce la noi diviziuni”, a declarat Pillay. Potrivit acestuia, „discuția despre o dată comună de celebrare a Paștelui nu este doar o problemă de calcul tehnic și stabilire a unei date corecte, ci atinge multe dimensiuni ecleziastice și chiar pastorale”.
„Noi trebuie să garantăm că drumul spre unitate nu creează noi diviziuni”, a avertizat el, subliniind necesitatea includerii tuturor Bisericilor în acest proces și respectării tradițiilor lor. El a remarcat că orice schimbări impuse fără consens riscă să aprofundeze dezacordurile, în special în rândul ortodocșilor.
„Este imposibil să arătăm lumii că „toți suntem una” și să transmitem un mesaj de unitate, excluzând o anumită Biserică”, a răspuns conducătorul CMB la întrebarea dacă Biserica Ortodoxă Rusă (BORu) ar putea participa la acest proces. „Dimpotrivă, toate Bisericile trebuie să fie implicate în dezbaterea acestei probleme importante și toate Bisericile trebuie să ia decizia de a deveni parte a proceselor necesare pentru a ajunge la un acord”.
Comentând semnificația Paștelui pentru lumea divizată de astăzi, Pillay a notat că „ne străduim să facilităm căutarea unei date comune a Paștelui ca semn crucial și vizibil al unității creștine”.
„Sperăm că aniversarea a 1700 de ani de la Sinodul de la Niceea va crea un impuls care să permită tuturor creștinilor să sărbătorească Paștele împreună în viitor. În cadrul concepției și misiunii CMB de a realiza unitatea creștinilor, vom continua să mergem pe această cale alături de cele 352 de Biserici membre și toate Bisericile, lucrând împreună pentru stabilirea unui Paște comun, cu speranța că unitatea vizibilă a creștinilor poate fi o mărturie puternică pentru o lume destrămată și fragmentată”, a încheiat conducătorul CMB.
UJO a informat mai devreme că Biserica Română și-a exprimat dezacordul față de celebrarea Paștelui împreună cu catolicii.
UJO s-a adresat după ajutor internațional. Imagine: UJO
UJO a făcut apel către organizațiile internaționale pentru apărarea drepturile omului în vederea restabilirii drepturilor încălcate ale jurnaliștilor.
În ianuarie 2025, avocații UJO au trimis notificări către mai multe organizații internaționale pentru apărarea drepturilor omului cu privire la încălcarea libertății de exprimare în Ucraina din cauza blocării site-ului Uniunii Jurnaliștilor Ortodocși (UJO), precum și altor instituții de presă ucrainene care ilustrează viața Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
În document au fost prezentate în detaliu legile ucrainene și internaționale pe care reprezentanții autorităților ucrainene le-au încălcat.
Mai jos găsiți textul integral al scrisorii:
În iulie 2024, în Uniunea Europeană a fost înregistrată societatea „TEAM OF THE ORTHODOX JOURNALISTS (TOJ) LTD”.
Activitatea principală a acestei societăți este publicarea pe propriul site de articole jurnalistice despre activitățile Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
În special, articolele abordează problema protejării drepturilor credincioșilor de a-și mărturisi liber religia, de a îndeplini rituri și ritualuri religioase fără piedici și de a se angaja în activități religioase.
Articolele aruncă, de asemenea, lumină asupra încălcărilor drepturilor credincioșilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene din Ucraina, cum ar fi acaparările violente ale clădirilor bisericești de către reprezentanții altor confesiuni religioase și radicali, precum și asupra inacțiunii agențiilor de aplicare a legii ca răspuns la crimele comise împotriva credincioșilor.
Site-ul societății „TEAM OF THE ORTHODOX JOURNALISTS (TOJ) LTD” este popular în rândul unui număr mare de cititori cu domiciliul în Ucraina.
În același timp, autoritățile de stat ucrainene au impus restricții disproporționate asupra libertății de convingere și de religie.
În special, pe 12 septembrie 2024, Centrul Național de Management Operațional și Tehnic al Rețelelor de Telecomunicații a emis Directiva Nr. 769/2574 privind restricționarea (blocarea) accesului în Ucraina la domeniile https://spzh.live/ru/ și https ://spzh.live/ua/, care sunt utilizate de societate.
Directive ulterioare au fost emise pe 15 noiembrie 2024 (nr. 920/2725) și 10 ianuarie 2025 (nr. 10/2811), de asemenea privind restricționarea (blocarea) accesului în Ucraina la domeniile https://spzh.life/ru/ și https://spzh.eu, folosite de societate.
Temeiul pentru aceste acțiuni pare a fi discriminarea Bisericii Ortodoxe Ucrainene și persecutarea jurnaliştilor ortodocși. În acest context, trebuie remarcat faptul că, pe lângă „TEAM OF THE ORTHODOX JOURNALISTS (TOJ) LTD”, site-ul oficial al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, precum şi alte resurse care descriu activităţile Bisericii Ortodoxe Ucrainene, precum „Dialog. tut”, „Pravlife” și „Raskolam.net”, au fost, de asemenea, blocate în Ucraina.
O astfel de ingerință arbitrară în activitățile jurnalistice contrazice atât legislația națională ucraineană, cât și dreptul internațional.
Conform articolului 34 din Constituția Ucrainei, „Fiecărei persoane i se garantează dreptul la libertatea de gândire și de exprimare și la libera exprimare a opiniilor și convingerilor sale. Orice persoană are dreptul de a colecta, stoca, utiliza și difuza în mod liber informații prin mijloace orale, scrise sau prin alte mijloace, la discreția sa”.
În conformitate cu articolul 15 din Constituția Ucrainei, „Viața socială în Ucraina se va baza pe principiile diversității politice, economice și ideologice. Nicio ideologie nu va fi recunoscută ca obligatorie de către stat. Cenzura va fi interzisă”.
În temeiul articolului 4 din Legea Ucrainei „Cu privire la mass-media”, „activitățile din sfera mass-media se bazează pe principiile libertății de exprimare și de credință, libertatea de a difuza, schimba și primi informații, libertatea de activitate a entităților din sfera media, inclusiv libera determinare a conținutului, libertatea activității economice în sfera media, dreptul garantat la informare, deschiderea și accesibilitatea informațiilor, acuratețea și completitudinea informațiilor, achiziția, utilizarea, difuzarea, stocarea și protecția legală a informațiilor și protecția indivizilor de intervenția în viața lor personală și de familie. Cenzura este interzisa. Nu este permisă intervenția ilegală în activitățile entităților media de către organele de stat, autoritățile locale de autoguvernare, asociațiile publice, partidele politice, proprietarii entităților relevante sau orice alte persoane fizice și juridice”.
Potrivit articolului 35 din Constituția Ucrainei, „Orice persoană are dreptul la libertatea filozofiei și religiei personale. Acest drept include libertatea de a mărturisi orice religie sau de a nu mărturisi nicio religie, de a practica liber rituri religioase și ritualuri ceremoniale, singur sau în mod colectiv, și de a desfășura activități religioase. Biserica și organizațiile religioase din Ucraina vor fi separate de stat. Nicio religie nu va fi recunoscută de stat ca obligatorie”.
În temeiul articolului 10 (Libertatea de exprimare) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, „Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept include libertatea de a avea opinii și de a primi și distribui informații și idei fără intervenția autorităților publice și indiferent de frontiere”.
Potrivit practicii Curții Europene a Drepturilor Omului (Fatullayev împotriva Azerbaidjanului), în cazurile care implică ingerință în dreptul la libertatea de exprimare, este necesar să se stabilească dacă o astfel de ingerință a fost necesară într-o societate democratică.
Instanța trebuie să evalueze dacă motivele furnizate de autoritățile naționale pentru a justifica ingerința au fost „relevante și suficiente” și dacă măsura luată a fost „proporțională cu scopurile legitime urmărite”. Procedând astfel, Instanța trebuie să se asigure că autoritățile naționale, bazându-se pe o evaluare acceptabilă a faptelor relevante, au aplicat standarde conforme cu principiile consacrate în articolul 10 din Convenție (cazul Chauvy împotriva Franței).
După cum arată tradiția Curții Europene a Drepturilor Omului (Fatullayev împotriva Azerbaidjanului, Handyside împotriva Regatului Unit), în conformitate cu paragraful 2 al articolului 10 din Convenție, libertatea de exprimare se aplică nu numai „informațiilor” sau „ideii” care sunt primite favorabil sau considerate inofensive sau neutre dar și celor care jignesc, șochează sau deranjează statul sau orice segment al populației. Acestea sunt cerințele pluralismului, toleranței și a viziunii largi, fără de care nu există o „societate democratică”.
Într-o societate democratică, este important ca dezbaterile pe probleme de interes public să poată avea loc în mod liber (Fatullayev vs. Azerbaidjan).
Instanța trebuie să manifeste maximă prudență în cazul în care măsurile sau sancțiunile impuse de autoritățile naționale împiedică presa să participe la discuții cu privire la chestiuni de interes public legitim (Fatullayev vs. Azerbaidjan).
O încălcare a dreptului la libertatea de exprimare are loc atunci când jurnaliştilor li se interzice să scrie despre probleme de interes general (Mahmudov şi Agazade vs. Azerbaidjan).
Limitele criticii permise sunt mai largi față de guvern decât față de un individ sau chiar un politician. Într-un sistem democratic, acțiunile sau inacțiunile guvernului trebuie să fie supuse unui control atent, nu numai de către ramurile legislative și judiciare, ci și de către opinia publică. În plus, poziția dominantă a guvernului îl obligă pe acesta să exercite reținere în recurgerea la răspunderea penală, chiar și ca răspuns la atacurile și criticile nejustificate din partea oponenților săi, în special atunci când sunt disponibile căi de atac alternativ (Incal împotriva Turciei).
Preambulul Declarației Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei privind drepturile omului și statul de drept în societatea informațională recunoaște faptul că accesul limitat sau inexistent la tehnologiile informației și comunicațiilor poate priva indivizii de posibilitatea de a-și exercita pe deplin drepturile omului.
Primul capitol al Declarației afirmă că libertatea de exprimare, informare și comunicare trebuie respectată atât în mediul digital, cât și în cel ne-digital și nu trebui să fie supus restricțiilor.
În preambulul Declarației privind libertatea comunicării pe internet, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei în 28 mai 2003, se menționează că controlul prealabil al comunicării pe internet, indiferent de frontiere, trebuie să rămână o excepție, iar barierele din calea accesului individual la Internet trebuie să fie eliminate.
Declarația prevede că autoritățile publice nu trebuie, prin măsuri de blocare generală sau de filtrare, să priveze societatea de accesul la informații pe internet, indiferent de frontiere.
În Recomandarea 2008/2160(INI), adoptată de Parlamentul European la 26 martie 2009, se precizează în mod explicit că statele trebuie să depună eforturi pentru a crea o democrație electronică bazată pe accesul deplin la internet. În consecință, Parlamentul a recomandat statelor membre să condamne cenzura impusă de guvern asupra conținutului disponibil pe site-urile de internet și le-a cerut să se asigure că libertatea de exprimare nu este supusă restricțiilor arbitrare din partea statului, evitând orice măsuri legislative sau administrative care ar putea avea un efect restrictiv asupra tuturor aspectelor libertății de exprimare.
Comitetul ONU pentru Drepturile Omului, în Comentariul său general nr. 34 cu privire la articolul 19 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, a subliniat că este inacceptabil să se interzică unui site sau unui sistem de distribuție a informațiilor să publice materiale pe motiv că acestea pot conține critici la adresa guvernului sau a sistemului politic sau social susținut de guvern.
Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm să luați măsuri adecvate în sfera dumneavoastră de competență pentru a restabili drepturile încălcate.
Scrisoarea a fost transmisă către:
Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Reprezentanței OSCE pentru libertatea presei, Amnesty International, Human Rights Watch, Human Rights House Foundation, Freedom House, The Netherlands Helsinki Committee, International Bar Association, The American Society of International Law, ARTICLE 19, The International Federation of Journalists (IFJ), Access Now, Committee to Protect Journalists, International Media Support, International Partnership for Human Rights, PEN International, Reporters without Borders, IFEX International Freedom of Expression Exchange, International Center for Journalists, The Electronic Frontier Foundation, The European Federation of Journalists (EFJ), Free Press Unlimited, The International Press Institute (IPI), Advox (project of Global Voices), The Independent Journalism Center (IJC), Index on Censorship, The World Association of News Publishers, SOCIEDAD INTERAMERICANA DE PRENSA, Open Media, U.S. Commission on International Religious Freedom, World Council of Churches, The International Association for Religious Freedom, International Christian Concern, Open Doors, The Christian Institute, ADF International, Christian Solidarity Worldwide, In Defense of Christians, Religious Freedom Institute.
???? Cardurile pentru donații pentru asigurarea asistenței juridice a UJO
Mai devreme, UJO a informat că depune o acțiune în judecată împotriva Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) pentru blocarea ilegală a site-ului său.
Slujba de înmormântare în Mitropolia Gjirokastër. Imagine: UJO
Credincioșii au cântat „Hristos a Înviat” și au aruncat flori peste autocarul funerar.
Pe 28 ianuarie 2025, trupul adormitului în Domnul Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Albaneze, Arhiepiscopului Anastasios, care a murit sâmbătă trecută într-un spital din Atena, a fost transportat din Grecia în Albania, potrivit redacției grecești a UJO. La punctul de trecere Kakavijë, o mare mulțime de îndoliați s-a adunat pentru a-și lua rămas bun de la ierarhul plecat, pe care mulți îl numeau „părintele lor”.
De cealaltă parte a graniței, în orașele Derviçan și Gjirokastër, credincioșii au aruncat cu lacrimi ramuri de dafin peste mașina funerară și cântau imnuri pascale. Primul parastas, condus de Mitropolitul Dimitrios, a avut loc în Mitropolia Gjirokastër, la care au participat clerici și studenți din școlile înființate de Arhiepiscopul Anastasios.
La ora 16:00, procesiunea a ajuns la Tirana, unde trupul va rămâne pentru ca poporul să-și ia rămas bun până joi. Slujba de înmormântare este programată pentru joi, orele 11:00. Aceasta va fi săvârșită de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, cu participarea Patriarhului Teofil al Ierusalimului, Patriarhului Teodor al Alexandriei, Arhiepiscopului Ieronim al Atenei și reprezentanților tuturor Bisericilor Locale.
Biserica Albaneză a declarat o perioadă de doliu de cinci zile până pe 29 ianuarie. Slujirea Arhiepiscopului Anastasie ca Prim Ierarh al Bisericii a continuat timp de peste 30 de ani. El a jucat un rol esențial în renașterea Ortodoxiei în Albania, după decenii de persecuție comunistă.
UJO a publicat mai devreme Testamentul Arhiepiscopului Anastasios pentru Ucraina.
Pe 25 ianuarie 2025, la vârsta de 95 de ani, a încetat din viață Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Albaneze. Ce se poate întâmpla cu această Biserică și ce ar putea însemna pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană?
Trecerea sa în eternitate marchează sfârșitul unei ere întregi în istoria Bisericii Albaneze și ridică câteva întrebări importante, inclusiv alegerea unui nou Primat și potențiala influență a forțelor externe asupra acestui proces.
Arhiepiscopul Anastasie s-a născut la 4 noiembrie 1929 la Pireu, Grecia. În 1992, a fost ales Primat al Bisericii Ortodoxe Albaneze și a jucat un rol cheie în renașterea acesteia după decenii de persecuție sub regimul comunist. Sub conducerea sa, au fost construite peste 150 de biserici noi, au fost restaurate mănăstiri și alte locuri religioase și a fost instituit un sistem de educație duhovnicească și de caritate.
În plus, Arhiepiscopul Anastasie a fost o autoritate spirituală incontestabilă pentru creștinii ortodocși din întreaga lume și a întreținut relații excelente (chiar de prietenie) cu Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale – de la Constantinopol până la Moscova. Plecarea lui este, fără îndoială, o pierdere semnificativă pentru noi toți.
Momente cheie în alegerea unui nou Întâistătător
Desigur, trecerea la cele veșnice a Arhiepiscopului Anastasie ridică problema alegerii unui nou Întâistătător.
Potrivit statutului Bisericii Ortodoxe Albaneze, alegerea unui nou Întâistătător se realizează de către Sfântul Sinod, compus din mitropoliți conducători. Unul dintre ei va deveni Arhiepiscopul Albaniei:
Astios (Bakalbași), mitropolitul de Berat, Vlorë și Kaninë
Ioan (Peluși), mitropolitul de Korçë, Pogradec, Kolonjë, Devoll și Voskopoja,
Dimitrie (Dikbasanis), mitropolitul de Gjirokastër,
Nicolai (Hyka), mitropolitul Apolloniei și Fiera,
Antonios ( Merdani), mitropolitul de Elbasan, Shpat și Librazhd.
Este evident că această alegere nu îi vor interesa doar pe albanezi, ci și pe alte Biserici Autocefale. Prin urmare, problema influenței potențiale a Patriarhiei Constantinopolului și a Patriarhiei Moscovei asupra alegerii noului Primat este extrem de relevantă, iar aici Constantinopolul are un anumit avantaj.
Acest lucru se datorează faptului că Constantinopolul efectiv a inițiat renașterea Bisericii Albaneze în anii 1990, după distrugerea aproape totală a acesteia de către comuniști în anii 1960. Constantinopolul i-a acordat autocefalie și, de drept, este Biserica Mamă a Albaniei.
Mai mult, în 1992, la propunerea Patriarhului Bartolomeu, Arhiepiscopul Anastasie a fost ales Primat. Astfel, formal, albanezii îi datorează Constantinopolului dacă nu totul, atunci aproape totul.
Totuși, în pofida acestui fapt, Arhiepiscopul Anastasie a devenit unul dintre cei mai intransigenți critici ai creării Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (BOaU). El chiar a cerut convocarea unui Sinod Panortodox pe această problemă și și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană persecutată.
În plus, Sinodul Bisericii Ortodoxe Albaneze a înaintat cele mai fundamentate obiecții cu privire la legitimitatea canonică a hirotoniilor și legalizarea schismaticilor ucraineni, exprimând totodată sprijinul pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană. Prin urmare, este rezonabil să presupunem că membrii sinodului care au semnat o declarație cu aproape cinci ani în urmă, punând sub semnul întrebării acțiunile Patriarhiei Constantinopolului în Ucraina, nu și-au schimbat poziția.
În ceea ce privește simpatia față de Constantinopol în rândul ierarhilor albanezi, factorul național – care joacă adesea un rol mai important decât respectarea unui canon – poate fi aproape exclus. Dintre candidații la funcția de Primat al Bisericii Albaneze, doar unul este de etnie greacă: Mitropolitul Dimitrios de Gjirokastër. Totuși, din cauza vârstei (născut în 1940), este puțin probabil ca mitropolitul Dimitrie să preia tronul Tiranei.
Un alt factor care ar putea lucra împotriva influenței Patriarhiei Constantinopolului este controversa în jurul hirotonirii arhimandritului Teofan (Koya). La 25 iulie 2023 a avut loc hirotonirea sa episcopală în Biserica Sfântul Gheorghe de la Fanar, condusă de arhiepiscopul Elpidofor. Totuși, Sinodul Bisericii Albaneze s-a opus ferm acestei hirotoniri, etichetându-l în mod repetat pe Teofan ca schismatic.
Nici arhiepiscopul Elpidofor, nici patriarhul Bartolomeu nu au ținut cont de obiecțiile Sinodului Albanez de la acea vreme (poate din cauza frustrării cauzate de refuzul Bisericii Albaneze de a recunoaște BOaU), ceea ce cel mai probabil nu i-a bucurat pe albanezi.
O altă problemă care merită luată în considerare sunt declarațiile controversate făcute de clericul fanariot, arhimandritul Romanos (Anastasiadis). Site-ul pro-Fanar „fosfanariou.gr” a publicat un articol intitulat „Anastasie al Albaniei în mocirla „lumii ruse”, unde arhiepiscopul Anastasie a fost numit „portarul Bisericii Ruse”, care „nu numai că refuză să recunoască BOaU, dar încă susține și narațiunile „lumii ruse”.
Problema a escaladat până la punctul în care Sinodul Bisericii Albaneze i-a cerut Fanarului să facă o evaluare a insultelor aduse de clericul lor. Însă odiosul arhimandrit a refuzat să-și ceară scuze pentru cuvintele sale, în timp ce Sinodul Patriarhiei Constantinopolului a preferat să păstreze tăcerea.
În actualul climat bisericesc din jurul recunoașterii BOaU, nu există nicio îndoială că influența Constantinopolului asupra alegerii noului Primat al Albaniei va fi semnificativă. Fanarul va încerca, fără dubii, să profite de schimbarea în conducerea Bisericii Albaneze pentru a provoca revizuirea poziției anterioare a acesteia, mai ales dacă noul Întâistătător va fi înclinat să întrețină relații mai strânse cu Constantinopolul.
Această presiune potențială din partea Patriarhiei Constantinopolului și a altor Biserici grecești ar putea afecta atât alegerile, cât și politicile ulterioare ale Bisericii Albaneze în ceea ce privește relațiile cu alte Biserici Autocefale, în special în contextul problemei ucrainene.
Dacă noul Primat se va alinia după Constantinopol, acest lucru ar putea duce la recunoașterea BOaU și la o deteriorare a relațiilor cu cei care nu au recunoscut-o, în primul rând cu Biserica Ortodoxă Rusă (BORu), care de asemenea probabil că o să încerce să influențeze rezultatul alegerilor viitoare.
Pe de altă parte, menținerea unei poziții neutre în această chestiune ar putea întări legăturile cu acele Biserici care s-au opus structurii conduse de Epifanie Dumenko.
Alegerile viitoare sunt critice pentru destinul Bisericii Ortodoxe Albaneze și pentru poziția sa în Ortodoxia globală.
Concluzii
Moartea Arhiepiscopului Anastasie marchează sfârșitul unei ere pentru Biserica Ortodoxă Albaneză. Alegerea unui nou Primat va modela, fără îndoială, dezvoltarea Bisericii și relațiile acesteia cu alte Biserici Ortodoxe.
Este probabil ca forțele externe, în special Patriarhia Constantinopolului și Patriarhia Moscovei, vor încerca să exercite o influență semnificativă asupra acestui proces, determinând cu probabilitate direcția în care se va mișca Biserica Albaneză în următorii ani.