Arhive categorii: ŞTIRI

MITROPOLITUL IEROTEI DE NAVPAKTOS: O TEOLOGHISIRE PATRISTICĂ LA PRAZNICUL CINCIZECIMII

CINCIZECIMEA

Înainte de a Se urca la cer, Hristos le-a poruncit ucenicilor ca, după Înălţarea Sa, aceştia să se întoarcă la Ierusalim şi să aştepte acolo până ce vor fi înveşmântaţi cu putere din cer. Aşadar, El le-a făgăduit ucenicilor că vor lua Duh Sfânt, despre Care a vorbit în timpul vieţii Sale.

Făgăduinţa lui Hristos s-a împlinit la cincizeci de zile după Paşte şi la zece zile după Înălţarea Sa la ceruri. Atunci, Biserica prăznuieşte Cincizecimea, prin care este cinstită Sfânta Treime, după care, în ziua următoare, este sărbătorit şi slăvit Duhul Sfânt. Prin urmare, praznicul Cincizecimii este o sărbătoare a Sfintei Treimi. Continuă să citești →

PREDICĂ LA POGORÂREA SFÂNTULUI DUH A SFÂNTULUI INOCHENTIE DE PENZA: DUHUL SFÂNT ZIDEŞTE TOT CE E PE PĂMÂNT

Cuvânt în ziua Pogorârii Sfântului Duh

(Duhul Sfânt zideşte tot ce e pe pământ)

Trimite-vei Duhul Tău, şi se vor zidi, şi vei în­noi faţa pământului (Ps. 103, 31). În ziua aceasta, ascultătorule, Duhul Sfânt S-a odihnit asupra Apostolilor în chipul limbilor de foc, nu numai ca ei să vorbească în felurite limbi sau pentru a aduna cele împrăştiate, ci şi ca să în­noiască faţa întregului pământ, care se învechi­se şi se strica. Focul luminează şi încălzeşte, arde şi curaţeşte, nimiceşte şi schimbă. Duhul Sfânt S-a pogorât în chipul limbilor de foc ca să-i lumi­neze pe oamenii care şedeau întru întuneric, să le încalzească inimile reci, să le ardă necurăţia şi să o cureţe, să nimicească fărădelegile de pe fa­ţa pământului şi să îl schimbe pe om la înnoirea lumii (v. Mt. 19, 28). Tocmai asta a prezis Prorocul când a vestit: „Duhul Sfânt va lămuri inimile noastre ca pe aur şi pe argint” (Mal. 3, 3). Continuă să citești →

PELERINAJ ÎN GEORGIA LA CĂMAȘA MAICII DOMNULUI – 2026 (10 – 17 iulie, 8 zile)

 10  – 17 iulie 2026:

PELERINAJ ÎN GEORGIA LA CĂMAȘA MAICII DOMNULUI

ȘI LA SFÂNTUL GAVRIIL URGHEBADZE

ZIUA I, VINERI, 10 iulie, BUCUREȘTI – TBILISI:

Întâlnirea va avea loc pe aeroportul Henry Coandă – Otopeni, cu 3 ore înainte de decolare. Zbor spre Georgia cu o escală în Istanbul. Transfer aeroport-hotel. Cazare în camere duble sau triple la hotel de 3  stele în Tbilisi.

ZIUA II, SÂMBĂTĂ, 11 iulie, TBILISI:

Biserica Metekhi cu moaștele Sfintei Suzana (Șușanica) și locul muceniciei Sf. Abo, sec. 8.

Catedrala Sioni (vechea Patriarhie) cu următoarele sfințenii: Crucea Sfintei Nina, moaștele Sf. Apostol Toma, mormântul Sf. Patriarh Ioan – „Gură de Aur al Georgiei”, mormintele Sfinților Patriarhi Ambrozie, Calistrat, Efrem al II-lea și Kirion. Venerarea icoanei cu un fragment din moaștele Sf. Cuvios Maxim Mărturisitorul, care se păstrează în Altar. Participare la Sf. Liturghie arhierească. Cei care s-au spovedit și au dezlegare de la duhovnic se pot împărtăși. Participăm la Liturghie la Sioni, în Tbilisi, pentru că în această zi se scoate spre venerare Crucea pe care a primit-o Sfânta Nina de la însăși Maica Domnului și în jurul căreia Sfânta Nina a legat o șuviță din părul ei. Această șuviță de păr constituie singurele sfinte moaște accesibile vederii, atingerii și sărutării, trupul întreg aflându-se sub piatră la Mănăstirea Bodbe din Kahetia.

Biserica Ancishati cu moaștele Sf. Patriarh și Mucenic Evdemoz, sec. 6.

Catedrala rusă Sf. Alexandru Nevsky cu fragment din moaștele acestuia, mormântul Sf. Ierarh Zenovie de la Glinsk și al minunatului și mult-iubitului părinte Vitalie, făcător de minuni și grabnic ajutător, încă necanonizat,  dar foarte cinstit de georgieni.

Noua Catedrală Patriarhală „Sfânta Treime” (Sameba), cu 13 altare și moaștele mai multor sfinți, dintre care amintim capul Sfintei Mucenițe Eugenia, fragmente din moaștele Sfinților Mucenici Gheorghe și Teodor și ale Sfinților Cuvioși Petru Athonitul și Șio Mgvime. În altar se păstrează piatra Sf. Cuvios David Garedji și părticele din moaștele Tuturor Sfinților de la Lavra Pecerska din Kiev.

Cazare: Tbilisi.

ZIUA III, DUMINICĂ, 12  iulie, TBILISI – KAHETIA – TBILISI:

Mănăstirea Sf. David Garedji. Aici vom venera moaștele Sfântului Cuvios David, unul din cei 13 Sfinți Părinți Sirieni, dar și ale sfântului său ucenic, Cuviosul Dodo.

Mănăstirea Sf. Gheorghe – Bodbe cu mormântul care adăpostește moaștele Sfintei Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminatoarea Georgiei – unul din cele mai importante locuri de pelerinaj din Georgia. Tot aici venerăm icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni și icoana făcătoare de minuni a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe de la Zografu, cu părticică din sfintele lui moaște. Ne închinăm și în biserica nouă, care adăpostește o copie a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului – ”Grabnic-ascultătoarea” și o Icoană diptic cu părticele din sfintele moaște ale Sfinților Mari Ierarhi și făcători de minuni Nicolae al Mirelor Lichiei și Spiridon al Trimitundei.

Mănăstirea Sf. Ștefan – Khirsa. Aici vom venera mormântul care adăpostește moaștele unuia din cei 13 Sfinți Părinți sirieni, Cuviosul Ștefan.

Mănăstirea Sf. Ștefan – Khirsa

Cazare: Tbilisi

ZIUA IV, LUNI, 13 iulie, TBILISI – MTSKHETA – KUTAISI: 

Mănăstirea Jvari, sec. 6, care se află chiar pe locul unde Sfânta Nina a înfipt în pământ o mare Cruce din lemn, făcătoare de minuni și vindecătoare de boli.

Mănăstirea Șio Mgvime, sec. 6. Aici se află moaștele Sfântului Cuvios Șio, unul din cei 13 Sfinți Părinți sirieni și mormintele care adăpostesc moaștele Sfântului Sfințit Mucenic Neofit, Episcop de Urbnisi, și ale Sf. Ierarh Alexandru. Ne vom închina în ambele biserici – cea închinată Adormirii Maicii Domnului și cea închinată Sfântului Ioan Botezătorul.

Mănăstirea de maici Samtavro cu hramul Schimbarea la Față a Mântuitorului. Aici se află moaștele a 6 sfinți: primii regi creștini ai Georgiei Mirian și Nana (sec. 4); în altar, sub Sf. Masă, se află moaștele Sf. Sfințit Mucenic Aviv (Abibus), Episcop de Nekresi (unul din cei 13 Sfinți Părinți sirieni); în stânga pronaosului, moaștele Sf. Cuv. Gavriil Georgianul, cel nebun pentru Hristos (Urghebadze), iar afară mormintele Sfintelor Cuvioase Nina Amilahvari cea Bătrână și Nina Amilahvari cea Tânără. Tot aici se vizitează mormântul gol al Sfântului Gavriil Urghebadze și muzeul care adăpostește hainele și obiecte ce au aparținut Sfântului. În biserică există o raclă cu părticele din moaștele mai multor sfinți și o raclă cu un fragment din Stâlpul făcător de viață.

Mănăstirea Svetitskhoveli  (Stâlpul dătător de viață) cu hramul Soborul Sfinților Apostoli. Aici se păstrează Cămașa Mântuitorului (îngropată sub ”Stâlpul dătător de viață”, la un loc cu moaștele Sfintei Sidonia, mai exact în mâinile acesteia), cojocul Sf. Proroc Ilie, părticică din piciorul Sf. Apostol Andrei, moaștele Sf. Rege Vahtang Gorgasali, ale Sf.  Patriarh Melchisedec, iar în altar mormintele Sf. Eustatie al Mtskhetei (sec. 6) și al Sf. Rege Dimitrie (sec. 13).

Drum spre Kutaisi. Cazare: Kutaisi.

ZIUA V, MARȚI, 14 iulie, KUTAISI – ZUGDIDI:

Catedrala Bagrati (fragmente din moaștele mai multor sfinți)

Mănăstirea Ghelati (aici sunt îngropați 24 de sfinți: regi, patriarhi, ierarhi, fragmente din moaștele Sf. Cuvios Alexandru de Svir și a altor sfinți)

Mănăstirea Motsameta (moaștele Sfinților Prinți Mucenici David și Constantin)

Drum spre Zugdidi și cazare în Zugdidi.

ZIUA VI, MIERCURI, 15 iulie, ZUGDIDI – TBILISI:

 

Participare la procesiunea cu Cămașa Maicii Domnului (dinspre Biserica Maicii Domnului din Vlaherne spre Catedrala Icoanei Maicii Domnului – Portărița) și la Sfânta Liturghie cu mai mulți arhierei.

Cei pregătiți se vor putea împărtăși. Venerarea Cămășii Maicii Domnului și a sfintelor moaște ale Sf. Ioan Botezătorul, Sf. Mare Mucenic Gheorghe, Sfintei Mucenițe Marina și a Sfântului Mucenic Chiric pruncul (scoase doar o data pe an din muzeu) și a multor alte sfinte moaște și relicve, care se păstrează în Catedrala din Zugdidi.

Noua Catedrală Mitropolitană din Zugdidi

Cazare: Tbilisi.

ZIUA VII, JOI, 16 iulie, TBILISI:

Biserica din curtea casei părintești a Sfântului Gavriil Urghebadze;

Muzeul Național de Artă, în care se păstrează multe icoane făcătoare de minuni din trecutul plin de sfințenie și de Har al Bisericii Ortodoxe Apostolice a Georgiei (cu o vechime de peste 1500 de ani de autocefalie);

Mănăstirea Betania, unde vom venera sfintele moaște ale Sfinților Cuvioși Părinți Ioan și Gheorghe-Ioan, îndrumătorii duhovnicești ai Sfântului Gavriil Urghebadze și icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului;

Biserica ”Mama Daviti” de pe Muntele Sfânt, unde se păstrează peștera Sfântului Cuvios David Garedji și mormintele a trei sfinți georgieni.

Cazare: Tbilisi.

ZIUA VIII, VINERI, 17 iulie, TBILISI – BUCUREȘTI

Transfer la aeroportul din Tbilisi. Zbor spre România cu escală în Istanbul.

TARIF: 600 EURO + biletul de avion 

TARIFUL INCLUDE:

  • 7 nopți de cazare la hotel de trei sau patru stele în camere duble sau triple.
  • 6 mic dejun;
  • intrarea la Muzeul Național de Artă din Tbilisi
  • Transferuri aeroport – hotel – aeroport;
  • Transport local la obiective (autocar)
  • Ghid și preot însoțitor.

TARIFUL NU INCLUDE:

  • Asigurarea de sănătate (obligatorie);
  • Prânzul și cinele;
  • Alte cheltuieli personale.

ÎNSCRIERI ȘI DETALII: 0721045424  (mai ales pe WhatsApp)

EMAIL: teostirict@yahoo.com

Înălțarea Domnului

Înălțarea Domnului

 

Înălţarea Domnului (numită în popor şi Ispas) este unul dintre cele douăsprezece mari praznice împărăteşti ale Bisericii Ortodoxe şi se sărbătoreşte întotdeauna în joia din săptămâna a şasea după Paşti, adică la patruzeci de zile după Înviere. Anul acesta Praznicul are ca dată de sărbătorire ziua de 13 iunie.

Înălţarea Domnului Hristos cu trupul la cer, întru slavă şi putere, marchează pentru Biserică încheierea perioadei pascale şi anticiparea evenimentului Cincizecimii. 
Continuă să citești →

15 mai: VIAȚA SFÂNTULUI IACOB PUTNEANUL, MITROPOLITUL MOLDOVEI

Sfântul Iacob s-a născut la 20 ianuarie 1719 într-o familie dreptcredincioasă din Bucovina. Crescând în duhul adevăratei evlavii, la numai 12 ani a intrat în viaţa monahală. Formarea sa duhovnicească este legată de obştea Mănăstirii Putna și a Sihăstriei Putnei, dar şi de Mitropolitul Antonie al Moldovei (1730-1740), al cărui ucenic a fost (acelaşi mitropolit care, în Kiev, l-a convins pe viitorul sfânt Paisie de la Neamț să vină în Moldova pentru a se forma duhovniceşte). Continuă să citești →

13 mai: Mucenicii ucişi de catolici la Mănăstirea Iviron din Sfântul Munte Athos (Ro, Gr, En)

Mucenicii ucişi de catolici

la Mănăstirea Iviron din Sfântul Munte Athos

 

 

–  13 mai –

Călugării din Georgia au început să se stabilească în Muntele Athos în mijlocul veacului al X-lea, iar mănăstirea georgiană Iviron a fost întemeiată nu mult după aceea.

În acea vreme armate străine invadau Muntele Athos. În veacul al XIII-lea, cruciaţii romano-catolici făceau ravagii prin regiune, iar între 1259-1306 armata personală a papei a devastat Muntele Athos de multe ori. Călugării din mănăstirile Zografu, Vatopedi şi Protaton au fost martirizaţi pentru credinţa ortodoxă, iar călugării din mănăstirea Iviron au avut aceeaşi soartă. Continuă să citești →

7 mai: POMENIREA CUVIOSULUI IOAN ZEDAZNELI DIN GEORGIA ŞI A CELOR 12 UCENICI AI SĂI

SFÂNTUL IOAN ZEDAZNELIDIN GEORGIA ŞI CEI 12 UCENICI AI SĂI

Monah în Siria
Pe ţărmul stâng al râului Aragvi, la opt kilometri nord-est de Mţheta şi la cincisprezece kilometri nord de Tbilisi, se înălţa muntele Zadeni. Denumirea acestuia vine de la idolul cu acelaşi nume, ce se afla acolo în primii ani ai creştinismului.
Cuviosul Ioan s-a nevoit în muntele Zadeni, de la care îşi trage numele de Zedazneli. Cuviosul provenea din Siria. Locul exact al naşterii lui nu ne este cunoscut, de asemenea nici părinţii lui. Însă ştim că s-a născut într-un sat de lângă Antiohia, la sfârşitul secolului al V-lea. Continuă să citești →

Un praznic împărătesc mai puţin cunoscut: ÎNJUMĂTĂŢIREA CINCIZECIMII – O TEOLOGHISIRE PATRISTICĂ A MITROPOLITULUI IEROTEI DE NAVPAKTOS

UN PRAZNIC ÎMPĂRĂTESC MAI PUŢIN CUNOSCUT:

ÎNJUMĂTĂŢIREA CINCIZECIMII

 O TEOLOGHISIRE PATRISTICĂ

 A MITROPOLITULUI IEROTEI DE NAVPAKTOS 

Unul dintre praznicele împărăteşti este şi Înjumătăţirea Cincizecimii. Ea este sărbătorită de Biserică la jumătatea perioadei dintre Paşte şi Cincizecime, adică în miercurea de dinainte de duminica Samarinencii (a cincea duminică de după Paşte). Deşi necunoscută de lume, ea este o sărbătoare împărătească importantă, care se referă la Împăratul Hristos. 

Sărbătoarea Înjumătăţirii Cincizecimii nu este socotită între cele douăsprezece praznice împărăteşti, dar datorită marii sale importanţe, am integrat-o între acestea, după ce am pus laolaltă sărbătoarea învierii lui Lazăr şi cea a intrării lui Hristos în Ierusalim, ca două sărbători ce prezintă trăsături comune. 

Atunci când am făcut împărţirea praznicelor şi când am plasat Înjumătăţirea Cincizecimii între cele douăsprezece, am pornit de la considerentul că sărbătoarea aceasta ne dă posibilitatea de a urmări lucrarea lui Hristos de la Botezul Său în râul Iordan şi până la Schimbarea la Faţă şi la Patimi. Ştim foarte bine că sfintele Evanghelii descriu ceea ce Hristos a spus, a făcut şi a pătimit pentru mântuirea neamului omenesc, iar sărbătoarea înjumătăţirii Cincizecimii ne dă posibilitatea să analizăm latura aceasta (adică ce a spus şi ce a făcut), care este destul de importantă. Cu alte cuvinte, această sărbătoare acoperă toate evenimentele hristologice de la Botezul lui Hristos şi până la Schimbarea Sa la Faţă. Continuă să citești →

EPISCOPUL SEBASTIAN AL SLATINEI ŞI ROMANAŢILOR: Predică la Duminica a IV-a după Paşti (a Slăbănogului) – Formalism şi neputinţă de a ne bucura de binele aproapelui

DUMINCA  A IV – A  DUPǍ  PAŞTI

(A Slăbănogului – In. 5, 1-15)

 

FORMALISM ŞI NEPUTINŢǍ DE A NE BUCURA DE BINELE APROAPELUI

            Dreptmăritori creştini,

            Astăzi Mântuitorul Iisus Hristos săvârşeşte o minune care ar fi trebuit să-i impresioneze pe toţi cei ce au fost martori la ea. Un paralizat sau ,,slăbănog”, cum îl numeşte Evanghelia, ţinuit la pat de 38 de ani, îşi redobândeşte sănătatea pe marginea scăldătorii Vitezda, prin bunăvoinţa Domnului. Şi, iată că ceea  ce ar fi trebuit să ,,copleşească” s-a prefăcut într-o temă de discuţie absurdă, şi minunea vindecării a fost umbrită de formalismul bolnav şi de neputinţa iudeilor de a se bucura de binele făcut de Hristos bietului suferind de atâta amar de vreme. Continuă să citești →

15 – 22 septembrie 2026 – PELERINAJ ÎN SERBIA ȘI MUNTENEGRU (8 zile)

Moaștele Sf. Vasile al Ostrogului: 

Cu plecare din Hârșova –  Slobozia – Urziceni – București – Pitești – Craiova (o oprire la Catedrala Mitropolitană din Craiova pentru a venera cinstitele Capete ale Sfinților Mucenici Serghie, Vah și Tatiana și al Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului) –  Porțile de Fier – Cazare în Serbia.

În SERBIA vom vizita următoarele mănăstiri:

  1. TUMANE (cu moaștele întregi ale Sfinților Cuvioși Zosima și Iacov și icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului)
  2. GORNIAK (cu moaștele întregi ale Sfântului Cuvios Grigorie Isihastul și alte sfințenii)
  3. VITOVNIȚA (cu mormântul Sfântului Stareț Tadei)
  4. RAVANIȚA (cu moaștele întregi ale Sfântului Mucenic Lazăr, Cneazul Serbiei, ale Sfântului Cuvios Romil și mormântul Sfintei Eufimia, ”stareța apostolică a Serbiei”)
  5. LEȘIE (cu moaștele întregi a 8 sfinți: Sava de la Buzău, Emilian de la Durostor, Flavian din Cartagina, Elena din Roma, Felicitas, Benign, Victoria și Benignie și alte sfințenii)
  6. STUDENIȚA (cu moaștele întregi ale Sfinților Simeon, Izvorâtorul de mir, Anastasia (soția Sf. Simeon) și Simon monahul (fiul lor, cel dintâi rege încoronat al Serbiei)
  7. ȚRNA REKA (cu moaștele întregi ale Sfântului Cuvios Petru de Korici și mormântul Sf. Cuvios Nou Mucenic Hariton)
  8. MILEȘEVA (cu mâna intactă a Sf. Sava, primul Arhiepiscop al Serbiei; moaștele întregi ale Sf. Sfințit Cuvios Nou Mucenic Nestor; mormântul Sfântului Rege Ștefan Vladislav I)
  9. PREOBRAJENIE (din ținutul Ovcar Banja, ”Micul Munte Athos al Serbiei”)
  10. MILKOVO (locul tunderii în monahism al Sf. Ioan Maximovici, moaștele Sf. Cuvios Ambrozie, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Ahtâr)
  11. MANASIA (moaștele Sf. Despot Ștefan Lazarevici)
  12. CATEDRALA SF. ARHANGHEL MIHAIL (cu moaștele Sf. Ștefan Stilianovici)
  13. CELIE (cu moaștele întregi ale Sfântului Cuvios Iustin Popovici și alte sfințenii)
  14. LELICI (cu moaștele întregi ale Sfântului Nikolai Velimirovici)
  15. RAKOVIȚA (cu mormântul Sfântului Patriarh Pavle al Serbiei)
  16. CATEDRALA SF. SAVA din Belgrad (cea mai mare catedrala ortodoxă din lume)

În MUNTENEGRU vom vizita următoarele mănăstiri:

  1. OSTROG (cu moaștele întregi ale Sf. Ierarh Vasile, făcătorul de minuni și mâinile intacte ale Sf. Mucenic Stanco păstorul)
  2. JDREBAONIK (cu moaștele întregi ale Sf. Ierarh Arsenie, al doilea Arhiepiscop al Serbiei)
  3. CETINJE (lemn din Crucea Mântuitorului, mâna dreaptă a Sfântului Ioan Botezătorul și moaștele întregi ale Sfântului Ierarh Petru de Cetinje
  4. DAJBABE (cu moaștele întregi ale Sfântului Cuvios Simeon)
  5. CATEDRALA MITROPOLITANĂ din PODGORIȚA

Preț: 670 euro

Pentru detalii și înscriere rapidă: 0721045424 (mai ales, pe whatsapp) și email:  teostirict@yahoo.com

SERVICII INCLUSE:

– Transport cu microbuz clasificat

– 7 nopţi cazare, în hoteluri 3* în camere duble sau triple, cu mic dejun

– Ghid și preot însoțitor.

SERVICII NEINCLUSE:

  • prânzul, cina  și asigurarea medicală

ACTE NECESARE: carte de identitate valabilă sau paşaport valabil 6 luni de la data întoarcerii în ţară.

Moaștele Sf. Arsenie de Srem la Mănăstirea Jdrebaonik:

Mâna dreaptă a Sfântului Ioan Botezătorul la Mănăstirea Cetinje din Muntenegru:

Moaștele întregi ale Sf. Ierarh Petru de Cetinje:

Moaștele întregi ale Sfântului Cuvios Simeon de Dajbabe, în Muntenegru:

 

Mesajul de Paști al Egumenului Mănăstirii Grigoríou, Arhim. Gheorghios (Kapsanis): DOMNUL IISUS HRISTOS – JERTFITOR ŞI JERTFĂ

Mesajul de Paști al Egumenului Mănăstirii Grigoríou, Arhim. Gheorghios (Kapsanis)

Domnul Iisus Hristos – Jertfitor și Jertfă

 

«Ca un mielușel de un an, cununa cea binecuvântată de noi, Hristos de voie pentru toți S-a jertfit, Paștile cele curățitoare. Și iarăși frumos din mormânt Soarele Dreptății nouă ne-a strălucit» (Canonul Învierii, cântarea IV).

După ieșirea din robia egipteană, poporului isrealitean i s-a poruncit de către Dumnezeu să mănânce mielul pascal (Ieșire 12, 3-10), care preînchipuia Paștile, adică pe «Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii» (Ioan1, 29), pe Cel ce S-a jertfit pe Sine pentru viața și mântuirea lumii.

În Vinerea Mare, L-am văzut pe Domnul Hristos înălțat pe lemnul Crucii, suferind pentru noi. Iconografia ortodoxă a Răstignirii nu ni-L prezintă ca pe un simplu om sărman, condamnat la moarte pe cruce, ci ca pe Hristos Dumnezeu, Care suferă ca om desăvârșit, dar, în același timp, ca Domn al slavei, învinge durerea și moartea. De aceea, în locul titulaturii «Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor», este preferată inscripția «Împăratul slavei».

Hristos, Împăratul nostru, a urcat pe Cruce de bunăvoie, ca să Se jertfească pentru noi. În același timp, în calitate de Mare Arhiereu, săvârșește singura jertfă adevărată și mântuitoare, prin care se sfințește întreg universul. Crucea reprezintă jertfelnicul pe care este înfăptuită jertfa cea izbăvitoare de către Cel care este concomitent și Jerftă și Jertfitor. Se jertfește pe Sine din iubire nemărginită pentru creatura Sa. Sfântul Nicodim Aghioritul mărturisește că Hristos, deși putea să ne mântuiască printr-un simplu gest, a preferat să îndure această moarte dureroasă și necinstită, tocmai pentru a-Și arăta iubirea nemăsurată pentru creatura sa înzestrată cu rațiune și pentru a ne convinge să nu preferăm nimic în afară de El.

În rugăciunea arhierească de dinainte de Patima Sa, Domnul menționează că «pentru ei Eu Mă sfințesc pe Mine însumi» (Ioan 17, 19), sintagmă, care, în opinia sfântului Chiril al Alexandriei, înseamnă «Mă jertfesc pe Mine însumi, ca jertfă fără de prihană – închinată lui Dumnezeu – pe jertfelnicul Crucii, astfel încât, prin sângele Meu, toți ucenicii Mei să devină părtăși sfințirii și mântuirii care izvorăsc din această Jertfă» (PG 74, 544). Continuă să citești →

Mitropolitul Augustin de Florina: ŞI COPIII TREBUIE SĂ POSTEASCĂ?

Epistola a 5-a a Mitropolitului de Florina, Părintele Augustin Kandiotis, către elevii şi elevele Şcolii Catehetice

(Din cartea Mitropolitului „PAŞTE MIELUŞEII MEI”)

 π. Αυγ. Βευη ist

COPII AI POSTULUI

 

      Iubiţii mei copii,

 

      Cu ajutorul lui Dumnezeu am intrat în Postul Mare. În limbajul Bisericii noastre acesta se numeşte Sfânta şi Marea Patruzecime.

      Sfânta şi Marea Patruzecime împreună cu Săptămâna Mare, care-i urmează, este o perioadă de timp care ţine circa 50 de zile. Această perioadă începe cu Lunea cea Curată şi se încheie cu Sâmbăta Mare. Începe cu  „Doamne al puterilor…” (imnla PavecernitaMare– n.tr.) şi se încheie cu „Scoală-Te, Dumnezeule, judecă pământul…” (Aliluiarul Apostolului din Sâmbăta Mare– n.tr.). În toată această perioadă creştinii care cred în Hristos şi-L iubesc şi-şi amintesc de câte a pătimit Hristos pentru lume postesc de multe mâncăruri. De carne, de lapte, de brânză, de ouă, de peşte şi de alte mâncăruri. Doar pe 25 martie, când este praznicul Buneivestiri, se îngăduie creştinilor să dezlege la peşte. În toate celelalte zile, cei care sunt sănătoşi postesc, se spovedesc şi se pregătesc duhovniceşte, ca să se împărtăşească regulat cu Preacuratele Taine. Continuă să citești →

9 ianuarie: Şi-a aruncat epitrahilul în foc… – SF. EGUMEN EFTIMIE şi cei 12 monahi pomeniti pe 4 ianuarie

Şi-a aruncat epitrahilul în foc…
 
 
Sf. Egumen Eftimie şi cei 12 monahi pomeniti pe 4 ianuarie
 
            Conform tradiţiei atonite ortodoxe, odată,  un preot” latin (romano-catolic) – dintre cei care au scăldat în sânge Sfântul Munte, a intrat într-o polemică cu un ieromonah din Mănăstirea Vatopedi, făcând referire la dogmele eretice ale catolicilor. Argumentele pe care le aducea ieromonahul atonit erau incontestabile, dovedind continua şi nefalsificata păstrare a învăţăturii  Bisericii din epoca apostolică până atunci. Preotul catolic s-a enervat şi a spus:
         – Ca să demonstrăm cine are dreptate, să aprindem un foc şi să intrăm în el, să vedem cine va arde.
     Răspunsul direct al ieromonahului vatopedin a fost:
      – „Să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău”, dar, devreme ce o cauţi, nu-ţi vom strica hatârul.       
    S-a aprins un foc, dar papistaşul s-a înfricoşat, pentru că se pare că spusese asta cu scopul de a-l speria pe preotul ortodox.  Dar mai degrabă, el s-a speriat de acel mare foc, s-a dat înapoi şi a preferat să plece ruşinat.
       – Mai stai un minut! – i-a spus ieromonahul. Priveşte şi ia aminte!       
       – Hristoase al meu – s-a rugat – arată-i adevărul!
         Nu a intrat el însuşi în foc, dar şi-a scos epitrahilul şi l-a aruncat în foc!
        Focul a ars ore în şir, dar epitrahilul a rămas neatins!  Din nefericire, atunci au urmat cunoscutele mucenicii în Sfânta Mănăstire Vatopedi, unde monahii catolici, după ce l-au chinuit pe sfântul egumen Eftimie şi pe încă 12 monahi, în cele din urmă i-a aruncat în fântâna mănăstirii. Pomenirea lor este sărbătorită pe 4 ianuarie.

(traducere: I.F. cf.http://vatopaidi.wordpress.com/)

 

SFÂNTUL PORFIRIE ȘI MITROPOLITUL AUGUSTIN DE FLORINA – PREȚUIRE RECIPROCĂ

      22                   

Mărturia ieromonahului Lavrentie Gratsias (Florina)

          Prețuire reciprocă 

Înaltpreasfințitul Augustin Kantiotis, vrednicul de pomenire mitropolit de Florina, a avut în 1986 o problemă serioasă cu fierea. Îl durea și trebuia să se opereze. Ne era însă foarte teamă fiindcă era în vârstă (avea 80 de ani) și cu toții ne întrebam dacă o să poată face față operației. Într-o zi a sunat telefonul. Era Sfântul Porfirie. După urările obișnuite, m-a întrebat:

-Părintele Augustin o să facă operația?

-Rugați-vă pentru el, părinte…E dificil, pentru că ne e teamă din cauza vârstei. Încă nu ne-am decis…

În cele din urmă, prin rugăciunea sfântului intervenția chirurgicală a avut un succes neașteptat.

Pururi-pomenitul teolog și filolog domnul Nicolae Sotiropoulos mi-a împărtășit cândva câteva cuvinte, dintr-o discuție cu Sfântul Porfirie:

– Părintele Augustin își dă seama de tot ce se petrece în Biserică de parcă s-ar petrece cu propria persoană (cu trupul și cu sufletul său). Dacă în Biserică se întâmplă ceva plăcut, părintele Augustin resimte această bucurie ca și cum ar fi a lui. Dacă, de asemenea, e ceva neplăcut, resimte acest lucru ca și cum ar avea de purtat el însuși suferința respectivă. Într-un anume chip, resimte starea Bisericii psihosomatic cum apasă asupra sa.

Înaltpreasfințitul Augustin îl aprecia în mod aparte pe Sfântul Porfirie și vorbea cu mult respect de persoana lui, fiindcă îi pricepuse harismele și sfințenia. Pentru o vreme sfântul a slujit în  Mitropolia de Karystia, locul de obârșie al Înaltpreasfințitului.

Odată Înaltpreasfințitul i-a mărturisit domnului Nicolae Sotiropoulos:

– Chipul smerit în care a murit părintele Porfirie, pentru a sta departe de orice fel de cinstiri, este o dovadă în plus a sfințeniei acestui bărbat.

SURSA:

CAND VOI PLECA

 

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ucrainene a povestit ce ajută un creștin să depășească dificultățile

Preafericitul Mitropolit Onufrie. Foto: UPC

Preafericitul Mitropolit Onufrie a reamintit ce deschide omului posibilitatea de a primi harul lui Dumnezeu, care întărește în încercările zilnice.

În sărbătoarea Intrării în Biserică a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, Preafericitul Mitropolit Onufrie în predica sa a explicat ce ajută creștinul să suporte dificultățile vieții, informează Departamentul de Informare și Educație al BOUkr.

Întâistătătorul a amintit că omenirea, după căderea în păcat, s-a îndepărtat de Dumnezeu, dar Domnul nu a părăsit oamenii și a dăruit mântuirea prin Preasfânta Fecioară Maria. Ea a devenit „Templul lui Dumnezeu”, aleasă să-L primească pe Fiul lui Dumnezeu și să aducă lumii izbăvirea.

Preafericitul a povestit despre lunga rugăciune a părinților ei — sfinții Ioachim și Ana, care mai mult de cincizeci de ani au cerut cu răbdare de la Dumnezeu un copil. Fiica lor Maria, adusă la templu la vârsta de trei ani, a fost dedicată lui Dumnezeu și a petrecut acolo ani de rugăciune, citire a Scripturii și ascultare, crescând în curăție și smerenie.

Pe această temăМитрополит: Aproapele — este orice persoană care are nevoie de ajutorul nostru

 

Potrivit Arhipăstorului, tocmai smerenia a fost acea virtute datorită căreia Născătoarea de Dumnezeu a dobândit harul Duhului Sfânt: „Dumnezeu dă har celor smeriți”. Și acest har, a subliniat el, întărește fiecare persoană, ajutând-o să suporte dificultățile, neînțelegerile și încercările vieții pământești.

Mitropolitul Onufrie a îndemnat credincioșii să imite smerenia Preasfintei Fecioare și să ceară ajutorul lui Dumnezeu în lupta spirituală: „Fie ca prin rugăciunile Preasfintei Fecioare Maria, Domnul să ne ajute să ne rugăm, să ne smerim și să ne răbdăm unii pe alții, pentru a dobândi harul Duhului Sfânt; ca ea să ne întărească în viața de zi cu zi și să ne conducă în locuințele cerești la timpul pregătit de Dumnezeu”.

După cum a scris UJO, De Vovidenie, Preafericitul a săvârșit Liturghia în biserica din capitală de pe Demeievka.