Arhive categorii: ŞTIRI

Mitropolitul Augustin de Florina: Vei veni într-o zi şi vei găsi uşa bisericii închisă!…

aaa

Fraţii mei, până când vom fi nesimţitori? Până când nu ne vom gândi la veşnicie?

La vreme potrivită te-am ascultat”. Într-o carte veche am citit că în anii de demult era un împărat care avea următorul principiu. Oriunde îşi extindea împărăţia cu oştirea (armata) sa, avea două steaguri, unul alb şi unul negru. Când se apropia de o cetate, înălţa steagul alb care însemna: atâta timp cât este înălţat acesta, nu-i este permis soldatului să se atingă de nimic, nici măcar să-și sufle nasul; şi aveau dreptul toţi să-i ceară ce voiau. Acesta era un termen. Trecea termenul? Cobora steagul alb, ridica steagul negru şi atunci plângeţi mamelor! Asupra oamenilor, caselor, ogoarelor începea să cadă toporul şi focul… Mă înţelegeţi? Hristosul nostru, bunul Împărat al lumii, ridică acum steagul alb deasupra lumii, cinstita Lui cruce. Veniţi păcătoşilor, vino lume, cât e timp: „La vreme potrivită…”! Va veni vremea în care va coborî steagul iubirii şi al milostivirii şi atunci se vor închide uşile. Vei veni într-o zi şi vei găsi uşa bisericii închisă; vei bate, dar preot și dascăl nu vor fi. Stelele şi soarele se vor stinge, râurile vor seca. Va fi vremea judecăţii şi a dreptăţii.

Fraţii mei! Cât timp trăim în lumea aceasta deşartă, să ne pocăim, să plângem, să cerem mila lui Dumnezeu. Şi să ne învrednicească Dumnezeu ca restul vieţii noastre să-l petrecem în pace şi întru pocăinţă, pentru mijlocirile Născătoarei de Dumnezeu şi ale tuturor sfinţilor. Amin.

(Fragment din predica la Duminica a 16-a după Rusalii)

Sfântul Nou Mucenic Dimitrie din Sliven, Bulgaria (30 ianuarie)

Sfântul Nou Mucenic Dimitrie din Sliven, Bulgaria

(30 ianuarie)


Acesta se născu în Sliven, Bulgaria, la 9 octombrie 1818 din părinţi cucernici. Deprinzând de la părinţii săi evlavia pentru cele dumnezeieşti, mergea adesea la Biserică şi deşi nu fusese la şcoală, învăţă pe de rost multe rugăciuni şi slujbe. Văzându-i înzestrarea, preotului locului îi păru rău că tânărul nu învăţase să scrie şi să citească.

După moartea părinţilor săi, fratele său plecă în Ţara Românească, iar Dimitrie rămase singur. După o vreme, casa în care locuia Dimitrie se prăbuşi din pricina vechimii, iar musulmanii din partea locului se folosiră de prilej pentru a pune mâna pe pământul din jurul casei. Astfel, până la urmă, Dimitrie ajunse slugă la un musulman. Continuă să citești

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel rostit în Duminica a XIV-a după Rusalii la Cluj-Napoca

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, rostit în Duminica a XIV-a după Rusalii la Cluj-Napoca, 06 septembrie 2015, în cadrul Liturghiei solemne oficiate pe o scenă amenajată lângă Catedrala Mitropolitană, cu prilejul Evenimentului Întâlnirea Tinerilor Ortodocşi din Europa:

Duminica a 14-a după Rusalii

(Pilda nunţii fiului de împărat) Matei 22, 2-14

„Zis-a Domnul pilda aceasta: Împărăția cerurilor asemănatu-s-a omului împărat care a făcut nuntă fiului său. Și a trimis pe slugile sale ca să cheme pe cei poftiți la nuntă, dar ei n-au voit să vină. Iarăși a trimis alte slugi, zicând: Spuneți celor chemați: Iată, am pregătit ospățul meu; juncii mei și cele îngrășate s-au junghiat și toate sunt gata. Veniți la nuntă! Dar ei, fără să țină seama, s-au dus, unul la țarina sa, altul la neguțătoria lui; iar ceilalți, punând mâna pe slugile lui, le-au batjocorit și le-au ucis. Auzind împăratul de acestea, s-a umplut de mânie și, trimițând oștile sale, au nimicit pe ucigașii aceia și cetății lor i-au dat foc. Apoi a zis către slugile sale: Continuă să citești

SFÂNTUL GAVRIIL GEORGIANUL ȘI SMERENIA EPISCOPULUI

Coperta_Gavriil-Georgianul111

ORNAM1

Vedeţi şi:

ORNAM1

Într-o zi, a venit la mănăstirea Samtavro Episcopul Daniel Datuașvili, ca să slujească Sfânta Liturghie. Părintele Gavriil a intrat în biserică şi a început să-l ocărască! Apoi a început a se certa şi cu maicile. Episcopul, cu toate acestea, a continuat Dumnezeiasca Liturghie. Părintele Gavriil însă, nu înceta. Îl jignea şi continuu îi făcea observaţii. La un moment dat, s-a instaurat o linişte totală. În acel moment, cineva a râs. Ca şi cum ar fi căzut un trăsnet, Părintele Gavriil izbucni din nou şi-i strigă episcopului:

– Nu vezi în ce stare sunt?! De ce nu mă înţelegeţi?

Şi iarăşi îl atacă verbal. Deodată,

Continuă să citești

O nouă muceniţă înscrisă în calendarul Bisericii Ortodoxe Române: Sfânta Muceniţă Agnia (prăznuită la 21 ianuarie)

SFÂNTA MUCENIŢĂ AGNIA

21 ianuarie

sf-agnia

ORNAM1

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat înscrierea în Calendarul bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române a Sfintei Muceniţe Agnia (prăznuită la 21 ianuarie). Hotărârea a fost adoptată în şedinţa de lucrudesfăşurată în ziua de 29 octombrie 2016, în Sala Sinodală din Reşedinţa Patriarhală.

În continuare vă prezentăm viaţa sfintei:

Sfânta Muceniţă Agnia s-a născut în Roma cea veche, din părinţi creştini, şi a fost crescută de dânşii întru buna credinţă; iar în anul al treisprezecelea al vieţii sale, prin moartea cea vremelnică a scăpat de aici şi viaţa cea nesfârşită a aflat-o; deci pe singur Dătătorul de viaţă L-a iubit şi de Acela din tinereţe s-a lipit. Tânără era cu anii, dar bătrână cu înţelegerea cea desăvârşită, tânără cu trupul, iar în sufletul ei era înţelepciunea cărunteţelor; era frumoasă la faţă, dar mai frumoasă cu credinţa. Aceasta cu dragostea dulcelui ei Iisus, Celui ce S-a născut din curată Fecioară, rănindu-se, fecioria sa a logodit-o Lui şi afară de El pe nimeni altul n-a voit să-L aibă sieşi logodnic. Continuă să citești

9 ianuarie: Şi-a aruncat epitrahilul în foc… – SF. EGUMEN EFTIMIE şi cei 12 monahi pomeniti pe 4 ianuarie

Şi-a aruncat epitrahilul în foc…
 
 
Sf. Egumen Eftimie şi cei 12 monahi pomeniti pe 4 ianuarie
 
            Conform tradiţiei atonite ortodoxe, odată,  un preot” latin (romano-catolic) – dintre cei care au scăldat în sânge Sfântul Munte, a intrat într-o polemică cu un ieromonah din Mănăstirea Vatopedi, făcând referire la dogmele eretice ale catolicilor. Argumentele pe care le aducea ieromonahul atonit erau incontestabile, dovedind continua şi nefalsificata păstrare a învăţăturii  Bisericii din epoca apostolică până atunci. Preotul catolic s-a enervat şi a spus:
         – Ca să demonstrăm cine are dreptate, să aprindem un foc şi să intrăm în el, să vedem cine va arde.
     Răspunsul direct al ieromonahului vatopedin a fost:
      – „Să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău”, dar, devreme ce o cauţi, nu-ţi vom strica hatârul.       
    S-a aprins un foc, dar papistaşul s-a înfricoşat, pentru că se pare că spusese asta cu scopul de a-l speria pe preotul ortodox.  Dar mai degrabă, el s-a speriat de acel mare foc, s-a dat înapoi şi a preferat să plece ruşinat.
       – Mai stai un minut! – i-a spus ieromonahul. Priveşte şi ia aminte!       
       – Hristoase al meu – s-a rugat – arată-i adevărul!
         Nu a intrat el însuşi în foc, dar şi-a scos epitrahilul şi l-a aruncat în foc!
        Focul a ars ore în şir, dar epitrahilul a rămas neatins!  Din nefericire, atunci au urmat cunoscutele mucenicii în Sfânta Mănăstire Vatopedi, unde monahii catolici, după ce l-au chinuit pe sfântul egumen Eftimie şi pe încă 12 monahi, în cele din urmă i-a aruncat în fântâna mănăstirii. Pomenirea lor este sărbătorită pe 4 ianuarie.

(traducere: I.F. cf.http://vatopaidi.wordpress.com/)

 

DUPĂ 8 LUNI, MITROPOLITUL TEODOSIE DE CERKASÎ ȘI KANEV DIN UCRAINA A FOST ELIBERAT DIN ARESTUL LA DOMICILIU DOAR PE TIMP DE ZI

Instanța a anulat arestarea non-stop a mitropolitului Teodosie de Cerkasî și Kanev.
De acum înainte, episcopul va putea sluji în bisericile eparhiei și Ucrainei.
Pe 20 decembrie, tribunalul Cerkasî a anulat arestul la domiciliu de 24/24 ore al Mitropolitului Teodosie de Cerkasî și Kanev, lăsând doar arest la domiciliu de noapte. Episcopul a anunțat acest lucru credincioșilor, care s-au adunat pentru a-l sprijini pe arhipăstor după audiere.
Mitropolitul de Cerkasî a mulțumit lui Dumnezeu, Preasfintei Maicii Domnului, Sfântului Nicolae și a spus că instanța a anulat arestarea sa de 24/24 de ore și va putea reveni la slujire.
„Am trecut prin aceste opt luni cu voi. Ne-am îngrijorat, ne-am rugat, ne-am întristat, iar acum ne bucurăm împreună”, a spus Mitropolitul Teodosie.
Imediat după proces, ierarhul împreună cu credincioșii s-au deplasat la catedrala în cinstea Arhistrategului lui Dumnezeu Mihail pentru a aduce o rugăciune de mulțumire în fața moaștelor Preacuviosului Mucenic Macarie de Kanev.

Bătrânul Gherasim Mikraghiananítul, imnograful din Athos

Bătrânul Gherasim Mikraghiananítul, imnograful din Athos

Din Karoúlia, urcând spre vest, de-a lungul ţărmului Peninsulei Aghioritice, dai peste nişte înălţimi neregulate şi, după o jumătate de ceas, ajungi la chilia monahului Gherasim Mikraghiananítul, ţinând de Schitul Mikra Aghia Ana. Acest binecuvântat monah Gherasim se trage din Epirul de Nord şi se găseşte în Sfântul Munte de peste 30 de ani, dobândind de la Dumnezeu harisma de imnograf…

(Fragment din Ghidul Închinătorului Sfântului Munte, anul 1950)

Gerasimos monahos Mikragiannanitis1

Bătrânul Gherasim Mikraghiannanitul (1905-1991). Fotografie de Douglas Little

După numele lumesc Anastásios Athanasíou, Bătrânul Gherasim s-a născut în 5 septembrie 1905 în satul Dróviani, aparţinând de eparhia Delvínos din Epirul de Nord. A învăţat primele litere la şcoala primară din satul natal. La sfârşitul şcolii primare, tânărul Anastasie a fost silit să părăsească mediul satului, căci tatăl său se stabilise deja în Pireu, unde avea de lucru. L-a urmat acolo pentru a lucra aproape de el. Astfel, a fost silit să-şi lase mama şi fratele mai mic acasă, în sat.

Continuă să citești

SFÂNTUL PORFIRIE ȘI MITROPOLITUL AUGUSTIN DE FLORINA – PREȚUIRE RECIPROCĂ

      22                   

Mărturia ieromonahului Lavrentie Gratsias (Florina)

          Prețuire reciprocă 

Înaltpreasfințitul Augustin Kantiotis, vrednicul de pomenire mitropolit de Florina, a avut în 1986 o problemă serioasă cu fierea. Îl durea și trebuia să se opereze. Ne era însă foarte teamă fiindcă era în vârstă (avea 80 de ani) și cu toții ne întrebam dacă o să poată face față operației. Într-o zi a sunat telefonul. Era Sfântul Porfirie. După urările obișnuite, m-a întrebat:

-Părintele Augustin o să facă operația?

-Rugați-vă pentru el, părinte…E dificil, pentru că ne e teamă din cauza vârstei. Încă nu ne-am decis…

În cele din urmă, prin rugăciunea sfântului intervenția chirurgicală a avut un succes neașteptat.

Pururi-pomenitul teolog și filolog domnul Nicolae Sotiropoulos mi-a împărtășit cândva câteva cuvinte, dintr-o discuție cu Sfântul Porfirie:

– Părintele Augustin își dă seama de tot ce se petrece în Biserică de parcă s-ar petrece cu propria persoană (cu trupul și cu sufletul său). Dacă în Biserică se întâmplă ceva plăcut, părintele Augustin resimte această bucurie ca și cum ar fi a lui. Dacă, de asemenea, e ceva neplăcut, resimte acest lucru ca și cum ar avea de purtat el însuși suferința respectivă. Într-un anume chip, resimte starea Bisericii psihosomatic cum apasă asupra sa.

Înaltpreasfințitul Augustin îl aprecia în mod aparte pe Sfântul Porfirie și vorbea cu mult respect de persoana lui, fiindcă îi pricepuse harismele și sfințenia. Pentru o vreme sfântul a slujit în  Mitropolia de Karystia, locul de obârșie al Înaltpreasfințitului.

Odată Înaltpreasfințitul i-a mărturisit domnului Nicolae Sotiropoulos:

– Chipul smerit în care a murit părintele Porfirie, pentru a sta departe de orice fel de cinstiri, este o dovadă în plus a sfințeniei acestui bărbat.

SURSA:

CAND VOI PLECA

 

Moaştele Sfântului Dionisie I, Patriarhul Constantinopolului, au fost retrocedate Bisericii Ortodoxe a Greciei (2010)

ADUCEREA MOAŞTELOR SFÂNTULUI DIONISIE I, PATRIARHUL CONSTANTINOPOLULUI  

sf-dionisie-i-patriarhul-constantinopolului
Mă bucur nespus şi dau slavă lui Dumnezeu că îmi dă prilejul să cercetez şi să scriu despre ucenicul unuia din cei mai iubiţi, neglijaţi şi – de către unii – şi contestaţi sfinţi din luna ianuarie, despre unul din ucenicii celui care a fost numit de către sinaxar „Atlas” ce ţine pe umerii săi Ortodoxia, precum Atlas din mitologie ţine pe umerii săi tăria: Sfântul Marcu Evghenicul, Mitropolitul Efesului. Aportul Sfântului Marcu la teologia Bisericii nu s-a încheiat odată cu vremelnica sa mutare din această viaţă (1444). Ca un iscusit duhovnic şi harismatic înainte-văzător, el a lăsat în urma sa ucenici, fii duhovniceşti şi împreună-lucrători osârdnici şi valoroşi, care i-au confirmat insuflarea şi vederea duhovnicească la începutul perioadei turcocraţiei.
Sfântul Marcu a fost părintele duhovnicesc a doi viitori patriarhi ecumenici, proslăviţi ca sfinţi: Ghenadie al II-lea Scholarul şi Dionisie I, dar şi ai altor trei patriarhi de Constantinopol: Isidor al II-lea, Marcu al II-lea şi Ioachim I. Aceştia au păstorit Biserica Primului Tron  în a doua jumătate a secolului al XV-lea, imediat după cucerirea Constantinopolului. Sfântul Marcu a fost înainte de toate un mare nevoitor şi isihast, care a fost silit de împrejurări să devină un polemist, dar şi conducătorul luptei împotriva unei false şi rătăcitoare uniri cu Roma catolică. După mutarea sa în cer, lupta cea bună a fost continuată de vrednicii săi fii duhovniceşti. Continuă să citești

Open Letter to the Leaders of International Organizations and G7 Countries Regarding the Religious Situation in Ukraine

Open letter from Mother Superior Seraphima (Shevchik), Chair of the Synodal Department of the Ukrainian Orthodox Church “Church and Culture,” volunteer, and member of the National Union of Journalists of Ukraine

To
1. Secretary-General of the United Nations, Antonio Guterres
2. President of the European Commission, Ursula von der Leyen
3. President of the European Council, Charles Michel
4. High Representative of the European Union for Foreign Affairs and Security Policy, Josep Borrell
5. Chairperson-in-Office of the Organization for Security and Co-operation in Europe (OSCE), Bujar Osmani
6. President of the European Parliament, Robertа Metsola
7. President of the European Court of Human Rights (ECtHR), Siofrid O’Leari
8. High Commissioner for Human Rights (OHCHR), Volker Türk
9. Director-General of UNESCO, Audrey Azoulay
10. Secretary-General of the World Council of Churches, Jerry Pillay
11. President of the Conference of European Churches, Mikityo Luliasa
12. President of the United States of America, Joe Biden
13. Prime Minister of Japan, Fumio Kishida
14. Prime Minister of the United Kingdom, Rishi Sunak
15. Prime Minister of Italy, Giorgi Meloni
16. Prime Minister of Canada, Justin Trudeau
17. Federal Chancellor of the Federal Republic of Germany, Olaf Scholz
18. President of France, Emmanuel Macron
19. Commissioner of the United States Commission on International Religious Freedom (USCIRF), Suzie Gelman
20. Director of the OSCE Office for Democratic Institutions and HumanRights (ODIHR), Matteo Mecacci

Those who share the thoughts and concerns expressed in this open letter are kindly requested to leave their electronic signature by filling out the Google Form: https://forms.gle/qPBZhsdWTLZ2GU4V9

This will help stop discriminatory and repressive measures against the Ukrainian Orthodox Church.

***

We, the believers of the Ukrainian Orthodox Church (UOC), address you in connection with the violation of our rights to freedom of conscience and religion. This pertains to our confession and our personal civil rights and freedoms. These violations occur both at the local level and at higher levels of authority.

At the local level, this is manifested in decisions made by regional, municipal, district, and village councils to ban the Ukrainian Orthodox Church and seize land and property from its parishes and monasteries. This is done in a completely unlawful manner, as Ukrainian legislation does not grant these authorities such powers. The process of making these decisions by local councils has spread to many regions of Ukraine and has reached the city of Kyiv and the Kyiv region.

The Ukrainian Orthodox Church and human rights advocates have repeatedly appealed to both local councils and Ministry of Culture, which is responsible for overseeing the religious situation in the country asking them to stop this illegal practice. However, neither they nor any domestic oversight bodies have taken a stand against these blatant violations of the law.

Representatives of certain state legislative and executive bodies have initiated a systematic campaign to discredit the Ukrainian Orthodox Church. They justify the ban on the UOC by alleging connections between the UOC and the aggressor country and the threat that our confession poses to national security.

The cornerstones of these repressive actions are the principles of presumption of guilt and collective responsibility. However, domestic and international laws are based on the principles of presumption of innocence and individual responsibility for committing legal violations. Accusing an entire confession of the wrongdoings of some of its members is nonsensical. Such practices were only seen in totalitarian countries.

Threats to ban the UOC, eliminate its central offices and diocesan structures, and confiscate its churches, monasteries, and holy sites are becoming more pronounced. Many mass media outlets including state-owned ones are fueling an atmosphere of xenophobia toward our confession, spreading fake news and biased materials. In the Ukrainian Parliament (Verkhovna Rada), 11 different bills are being considered against the Ukrainian Orthodox Church (UOC) with the aim of banning its existence and functioning. None of these bills comply with the norms of the Ukrainian Constitution and legislation, as well as basic European and international standards concerning the protection of religious rights and freedoms.

Currently, the Verkhovna Rada is addressing the issue of ensuring the rights of the Ukrainian LGBT community. Simultaneously, while caring for this relatively small social group, the Rada is preparing to ban the largest confession in Ukraine, which has a multi-million congregation.

The climax of this undemocratic policy and practice was the adoption of bill No. 8371 in the first reading on October 19 of this year, which proposes to ban religious organizations affiliated with the religious centers located outside Ukraine in a state that conducts armed aggression against Ukraine. This introduces certain provisions that directly contradict the Ukrainian Constitution and the Law of Ukraine “On Freedom of Conscience and Religious Organizations.”

While analyzing the bill, the Main Scientific and Expert Department of the Verkhovna Rada’s Apparatus expressed its concerns about its compliance with the law. Independent legal expertise of the bill documents numerous instances of its inconsistency with the Constitution and the Law of Ukraine “On Freedom of Conscience and Religious Organizations.” Unfortunately, the deputies who voted for this bill ignored all the reservations made by lawyers and human rights activists regarding its unconstitutional content.

The purpose of these actions is to prove that the UOC has an administrative connection with the Moscow Patriarchate and, using this accusation, to ban it. According to the provisions of the bill, this connection is determined through a religious studies expertise which is supposed to be carried out by the State Service for Ethnic Policy and Freedom of Conscience (SSEPFC).

This structure is headed by V. Yelensky who worked in the Committee for Religious Affairs under the Cabinet of Ministers of the Ukrainian Soviet Socialist Republic during the Soviet era. This committee was responsible for overseeing the religious situation in Soviet Ukraine and was an instrument of repressive policies in this sphere. At that time, V. Yelensky wrote atheistic and anti-clerical works in line with the communist anti-religious paradigm. These works are kept in the Ukrainian libraries nowadays. Currently, V. Yelensky is representing the state in the field of religious and ethnic policy.

He has always been very outspoken and intolerant regarding the Ukrainian Orthodox Church and continues to do so in his capacity as the head of SSEPFC. He openly states the need to liquidate the UOC and make its faithful transition to the new confession created in 2018 – the Orthodox Church of Ukraine (OCU).

Similarly, other officials including the leadership of the Ministry of Culture act in the same way. They openly talk about the need to shut down the UOC and have all its priests, monks, and parishioners move to the OCU. This selectivity in dealing with confessions is a violation of the law. According to the Ukrainian Constitution, all confessions are equal, and none of them can enjoy state preferences.

They claim that the OCU is a “patriotic” confession, while they accuse our Church of collaboration, connections with the Russian Federation, betrayal of Ukraine’s national interests, and pro-Russian sentiments.

We strongly reject all accusations against our Church of pro-Russian sentiments and actions. Putin also thought this way when he initiated aggression against Ukraine demonstrating confidence in the “pro-Russian” orientation of the UOC and the mass collaboration of its faithful. However, he was gravely mistaken, and this became his fatal blunder.

The faithful of the Ukrainian Orthodox Church, in unity with the entire Ukrainian people, courageously defends the Homeland. The Primate of the UOC, His Beatitude Metropolitan Onuphry of Kyiv and All Ukraine, condemned the annexation of Crimea in the early hours of the Russian invasion and called on the entire Church community to stand in defense of the Motherland.

The Ukrainian Orthodox Church has always firmly upheld the inviolability of Ukraine’s borders. This was the case in 2014 when Russia’s annexation of Crimea marked the beginning of the war against our country. Back then, the Holy Synod of the UOC led by its Primate condemned the annexation of Crimea and declared the inadmissibility of any attempts to violate Ukraine’s borders and seize Ukrainian lands.

The Ukrainian Orthodox Church has never supported the anti-Christian doctrine of the “Russian world.” For Christians, there is only Christ’s world, where there is no and cannot be any national exceptionalism or selectiveness, where all people are equal before God. A war for the imposition and domination of the “Russian world” is a crime against God and Christian morality.

Now, during the full-scale invasion, the Ukrainian Orthodox Church calls everyone to unity and to stand against the invaders. Every eparchy, every church and monastery contribute to the Ukrainian Armed Forces, aid the injured, IDPs, and all those affected by the war. Bishops, clergy, monks, and the faithful of the UOC donate blood to the wounded, collect donations for the front in their churches, buy and send cars, thermal imaging devices, body armor, and other essential items for our defenders.

Church buildings have become bomb shelters, collective centers, distribution points for food, clothing, and other essential items for the disadvantaged, “invincibility points” providing assistance to citizens during blackouts. Believers of the UOC have joined the fight against the invaders in the ranks of the Armed Forces on the frontlines, in territorial defense units, in the rear, and in charitable organizations. In all UOC churches, fervent prayers are continuously offered for Ukraine, for our military, for victory over the Russian invaders, and for peace on our native land.

However, many of us are deprived of the opportunity to pray in our churches during these difficult times. Our churches have now become objects of seizures and unlawful alienation in favor of the OCU, a denomination that has essentially become the favorite of the authorities. These seizures are carried out using administrative resources, sometimes with the direct involvement of officials from local executive authorities, the National Police, and territorial defense units, which is an unacceptable practice since these entities have no authority to carry out such actions. Harsh physical force is used against parishioners who are mostly elderly people, women, and children.

For example, in Ivano-Frankivsk, the UOC Cathedral was literally stormed, with pepper gas being sprayed inside the church and the use of force to remove parishioners from its premises. Unfortunately, such seizures sometimes occur during church services. This is an affront to the feelings of worshipers and a violation of the law, which provides for criminal liability for obstructing religious rites.

These actions are carried out openly, aggressively, and with impunity. Typically, there is no appropriate response from the authorities whose responsibility is to ensure compliance with the law and protect the rights of believers. Instead, officials including high-ranking ones openly state that there will be only one Orthodox denomination in the country – the OCU – and that all UOC churches and monasteries should switch to it. However, Ukrainian legislation does not provide for creating preferences for any denomination. The attitude towards all religious denominations and religious movements in accordance with the Ukrainian Constitution should be equal and impartial.

For example, the Advisor to the Head of the Presidential Office, Mr. Podoliak, stated that the Ukrainian Orthodox Church would cease to exist. He said, “In Ukraine, there will be only the OCU, only the OCU.” He referred to our denomination as an “abscess” that needs to be “surgically closed. And we will do this in any case,” he added. He also expressed regret that they failed to carry out physical cleansing” of UOC believers at the beginning of the war, whom he referred to as “pro-Russian.”

We know that the totalitarian Putin regime allows “cleansing” of dissidents, as was the case with the Skripal family in Britain, opposition figure Navalny, and others. These statements by Mr. Podoliak, an official, raise many questions. When he says “we,” who does he mean? What did he mean by “physical cleansing” of UOC believers? Mr. Podoliak’s position is a manifestation of religious animosity and xenophobia calling for violent actions against members of the UOC. It is also an expression of discrimination, humiliation of the honor and dignity of Ukrainian citizens due to their religious beliefs, for which, according to Article 161 of the Criminal Code of Ukraine, criminal liability is provided.

Unfortunately, similar statements are made by other officials as well. This policy regarding the UOC supposedly arises from the public’s demand to ban our denomination. However, we, UOC believers, are also full-fledged members of society and have the same rights and freedoms as other fellow citizens. The claim of public demand for the ban of the UOC is a fabricated and artificially inflated thesis by certain structures. Indeed, the manifestations of so-called social intolerance towards the UOC are marginal and selective phenomena.

Sanctions have been imposed by the National Security and Defense Council of Ukraine against certain individuals within the UOC. These sanctions have been implemented in an extrajudicial manner and do not conform to legal norms, as sanctions cannot be applied to Ukrainian citizens. Criminal cases have been openly initiated against certain UOC representatives accusing them of state treason, collaborationism, and aiding Russia. A total of 26 individuals have been suspected, with 19 individuals receiving court verdicts.

Based on these cases, statements are now being made characterizing the entire Ukrainian Orthodox Church as a hostile structure that needs to be liquidated. However, in terms of the number of the episcopate, clergy, monks, and church workers of the UOC, which amounts to almost 15,000 people, the percentage of collaborationism cases is minimal.

Within the local councils and executive bodies of occupied territories, within the Security Service of Ukraine, and other governmental structures, there are significantly more cases of collaborationism. Nearly 400 cases of collaborationism are being considered within the National Police alone. Even within the Verkhovna Rada of Ukraine, there are individuals against whom suspicions of treason and cooperation with the enemy have been raised. However, no one generalizes such cases or applies the principle of collective responsibility to them.

It is proposed to close 12,000 UOC churches through several dozen criminal cases against UOC members to prevent millions of parishioners from praying in them.

This measure defies logic, explanation, and justification.

An unprecedented event in the modern history of independent Ukraine is taking place: with the adoption of bill No. 8371, conditions are being created for the destruction of an entire denomination, our Church, with a thousand-year history that endured unimaginable persecutions under the Communist rule in the USSR. During the times of Lenin and Stalin, hundreds of thousands of innocent people were killed and tortured for their faith in God and dedication to His Church.

Numerous churches were closed and destroyed. Kyiv-Pechersk Lavra was also liquidated. Pochaiv Lavra was also under threat of closure. However, protests from progressive public in democratic countries in the Euro-Atlantic community and appeals from the leaders of Western states to the leadership of the USSR stopped that wave of total repressions.

If this bill is implemented, the world will witness a scale of repressions against the Church that has not been seen for almost a century, and it repeats the scale of religious persecution in the Soviet Union. Presently, in democratic Ukraine, these bills against the UOC plan to close twice as many churches as the leader of the Communist Party of the USSR, Khrushchev, did. In a ruthless attempt to liquidate the UOC, 260 monasteries, including the world-renowned Kyiv-Pechersk Lavra, Pochaiv Lavra, and Sviatohorsk Lavra, will be targeted. Each of these Lavras is a unique monastic community that gave birth to many saints not only in our Church but also in global Orthodoxy.

This bill plans to deprive all UOC believers of the opportunity to pray in the churches they revived during the three decades following Ukraine’s independence. The Institute of Religious Studies of Ukraine (IREU) initiated and conducted a so- called religious studies examination of the UOC’s Statute governing its administration. This examination pointed to an alleged ecclesiastical- administrative connection of the UOC with the Moscow Patriarchate, as part of the efforts to ban the UOC.

The Ukrainian Orthodox Church, in accordance with its founding documents, is entirely autonomous and independent in its governance and structure. Its central governing body is in Kyiv. The validity of this examination is currently being challenged in court, as it is deemed unlawful, conducted in violation of the law, and exceeding the scope of its subject matter. The examination was carried out by individuals closely associated with Mr. Yelensky, whose strong bias against our denomination is well-known in religious circles.

One of the members of the expert group that conducted this examination, Ms. Filipovych, openly expressed herself regarding the monks of Kyiv Pechersk Lavra: “Suitcase, train station, Russia.” Essentially, this is a threat of forced deportation of Lavra monks, although none of them committed any violations for which they could be deported. The law does not grant the right to evict Ukrainian citizens, especially to an aggressor country, that has already caused Ukraine much suffering. Secondly, this statement by an official is openly discriminatory and reflects religious hostility and intolerance. Unfortunately, there are many such expressions regarding UOC believers, and the authorities do not react to them in any way.

Unfortunately, the Kyiv-Pechersk Lavra, which is under the jurisdiction of the UOC, is currently closed to our believers for prayer. Officials are preventing them from visiting the Lavra’s caves and venerating the holy relics of the Kyiv-Pechersk miracle workers. The National Kyiv-Pechersk Reserve, which oversees the Lavra, has initiated the eviction of monks from the monastery. This is illegal because they have been registered and living there for many years without alternative housing.

The Lavra was transferred to our Church in 1988, even during Soviet times. The lower Lavra buildings, where the monks were supposed to settle, were handed over to them in a terrible semi-ruined state. The Lavra brotherhood revived their monastery to the magnificent beauty that now astounds the world. Now these diligent monks and prayers, who took monastic vows in their own abode and have been living there for several decades, are being practically evicted onto the streets.

At the same time, the Minister of Culture, Mr. Tkachenko, and other officials openly pressured the Lavra brotherhood to change their religious affiliation and switch to the OCU promising to leave them in their cells if they did so. This is a violation of the law. The law does not grant governmental officials the authority to interfere in the affairs of religious denominations, force representatives of one denomination to switch to another, or engage in coercive and discriminatory actions against certain religious structures to favor others.

The Ministry of Culture is conducting similar policies regarding other monasteries and churches of the UOC located on the territory of state reserves and museums.

The process of displacing monastic communities from the Kremenets, Pochaiv, Chernihiv historical and cultural reserves has begun. Despite the fact that monks and nuns have lived there since Soviet times. The Holy Trinity Chernihiv Cathedral, St. Nicholas Kremenets Cathedral, and the Holy Dormition Cathedral of the Chernihiv Yeletsky Monastery are closed to believers, and attempts are being made to evict nuns from this monastery, as well as monks from the Holy Dormition Pochaiv Lavra. Armed officers are blocking the entrance to the churches and buildings cutting off electricity and water supply to them. With winter approaching, the residents of these monasteries are forced to endure cold and severe domestic hardships.

It is strange that the Soviet authorities handed over these church buildings to monastic communities and the current democratic government is brutally evicting them. No one considers the fact that these monks and nuns have nowhere else to go, and they lack alternative accommodation. At this time, the country has seen a large number of internally displaced people who lost their homes due to Russian bombings, with many cities, towns, and villages being destroyed. Now the residents of UOC monasteries are being added to the list of these unfortunate IDPs.

Russia is conducting the destruction of our infrastructure, cutting off power and heating, depriving Ukrainians of light and warmth. The Ministry of Culture and its affiliated organizations are taking the same approach toward other UOC monasteries and churches located in state reserves and museums. These actions aimed at the forced eviction of monasteries from museum complexes not only violate the religious rights of monks and nuns but also make them practically homeless. This is particularly immoral during a time of war.

When preparing to ban the UOC, its initiators do not take into account the religious beliefs of our compatriots, who are essentially held captive in Russian-occupied territories in Crimea, Donbas, and other regions, the majority of whom are loyal supporters of the Ukrainian Orthodox Church and will never switch to another denomination. The law on banning the UOC will deprive them of the opportunity to pray in their own churches because Ukrainian laws apply throughout the entire country.

Undoubtedly, these territories will eventually be liberated from occupiers. After the de-occupation, the UOC’s churches will be closed and transferred to the OCU. But who will attend them? They will remain empty. How will Crimean residents and inhabitants of other liberated territories react to the requirements of this law? They will be extremely upset by such treatment. Ukraine must not only regain the territories but also win the hearts of the freed people. The actions aimed at the liquidation of the UOC do not contribute to these goals.

If the law banning the UOC is passed, it will also be a significant gift to Russian propaganda and yet another reason for Putin and his regime to accuse Ukraine of violating the law and persecuting people for their religious beliefs. It will undoubtedly be used by the Russian dictator to justify his so-called “special military operation” to his domestic audience.

The fact of discrimination against the Ukrainian Orthodox Church by the government became evident during the meeting on October 19, 2023, between the Prime Minister of Ukraine, Mr. Shmyhal, and the leaders and representatives of the All-Ukrainian Council of Churches and Religious Organizations (AUCCRO).

The Ukrainian Orthodox Church (UOC) has been a long-standing member of the AUCCRO, but its representatives were not invited to this event. This occurred for the first time in the history of independent Ukraine. Full-fledged members of the AUCCRO, representatives of the largest and oldest domestic confession, were not only not invited to the official collegial event attended by the highest-ranking official of the executive branch of Ukraine and the AUCCRO but were also physically barred from attending the event by the security on the instructions of the Prime Minister.

This open and demonstrative act of discrimination, committed in violation of the law, did not, however, attract the attention of the oversight authorities responsible for upholding religious legislation. Prime Minister D. Shmyhal is the author of bill No. 8371, which seeks to ban the UOC, indicating a negative attitude towards our confession from one of the highest-ranking officials in Ukraine and casting a shadow over actions regarding the UOC throughout the entire vertical of executive power he leads.

However, the Constitution does not grant officials the right to show prejudice against any confession or favor one over another. These actions once again demonstrated to Ukrainian society and the international community that the policy of discrimination against the UOC has become systemic and destructive.

We, the believers of the UOC, have repeatedly appealed to President of Ukraine V. Zelensky and other officials to ensure fair and unbiased treatment of our religious needs and civil rights. However, we have not received any response or dialogue.

We constantly face humiliation, violations of our rights and dignity. Unfounded accusations and witch-hunting have become the norm. Meanwhile, government representatives consistently show favoritism towards the Orthodox Church of Ukraine (OCU) and believe that UOC believers should switch to this denomination.

However, as free citizens of a free country, no one can force us to change our confession against our will. We will not betray our Mother Church, just as we did not betray our homeland during this bloody war. We also do not want to go underground, to the catacombs, where we will be deprived of the opportunity to pray in our churches. We have already experienced such a situation during the reign of the totalitarian communist regime on our long-suffering land. We do not wish to return to those realia, and we will not allow it.

We live in a European democratic state, where everyone must adhere to the norms of the Constitution, and the principles of legality and human rights are the foundation of democracy. Ukraine paid a high price for its freedom and democracy, with lives like Georgiy Gongadze, Kateryna Handziuk, the heroes of the Heavenly Hundred, and many other brave sons and daughters. Therefore, a return to a situation where the dark clouds of totalitarianism, lawlessness, authoritarianism, disregard for human dignity and civil rights may reappear is impossible and unacceptable.

Representatives of the Ukrainian government recently stated that Ukraine has practically implemented the recommendations of the European Commission regarding EU accession. They expressed hope for a decision by the European Commission to commence negotiations on Ukraine’s EU accession. These statements were made after the parliamentary vote to ban the Ukrainian Orthodox Church, after many unlawful actions against the UOC – a Ukrainian community encompassing a large number of Ukrainian citizens whose rights are constantly and systematically violated at all levels of public and political life.

Can the community of democratic countries in the European Union accept a country without reservations where the rights of millions of believers are so massively and recklessly violated? Can a structure emerge within the European Union that treats a particular social group as second-class citizens? The answer is obvious.

We hope that this appeal will draw your attention to the issues that concern millions of Ukrainians. Once, even during the time of the communist system in our land, countries with a democratic orientation consistently and uncompromisingly advocated for the rights of people and confessions that were targeted by the Soviet regime.

We are sorry that in today’s democratic European state, Ukraine, our freedom of religion is also being violated. We have endured for a long time, but now, with a real threat to the destruction of our Holy Church, we cannot and will not remain silent.

We want to emphasize that this appeal is by no means directed against the state of Ukraine. We are all passionate patriots of our native land, which we love and defend ardently, alongside the entire nation, against Russian aggressors. We were born on this blessed land and throughout our lives have contributed to its development and progress working towards a future of dignified coexistence with the civilized world.

We are deeply grateful to Ukraine’s allied nations for their invaluable assistance during this tragic period of our existence when the full-scale invasion by the Russian Federation posed a threat to Ukraine’s very existence. It brought countless horrors of crimes against humanity, suffering, death, destruction, looting, ecological disasters, material losses, and emotional pain. We highly value the support shown by the international community of democratic countries and world civilization at large.

Our fight against the Russian invaders is not only aimed at liberating Ukrainian territory. We and our allies are fighting for the ideals of democracy, for the preservation of the foundations of the rule of law in global governance systems and the structure of each state – ideals that Russia and its authoritarian regime are opposing with their war, dismantling the entire system of human coexistence, and reverting it to the law of the jungle.

We have a deep respect and admiration for our President, Volodymyr Zelenskyy, for his resolute and courageous actions in organizing resistance to the Russian aggression within the country and on the international stage. We support all his efforts in freeing Ukraine, approaching victory and peace. We believe in his democratic and progressive views. Unfortunately, our repeated appeals to the President’s Office regarding the above-mentioned problems have not yielded results. This inaction regarding the protection of our inalienable rights forces us to seek international protection.

We would never have taken this step if it were not for the threat to our most precious treasure – the threat to our faith and the existence of our Mother Church, in which we were baptized and grew in Christ.

This appeal is a cry of despair. The facts presented in it demonstrate not only the violation of Ukrainian legislation and its voluntary commitments to Europe and international structures but also the violation of the fundamental rights and freedoms of individuals, as outlined in the Universal Declaration of Human Rights (UN), the International Covenant on Civil and Political Rights, the European Convention on Human Rights, the International Religious Freedom Act (USA), and other memoranda dedicated to protecting the fundamental human rights to freedom of thought, conscience, and religion.

We ask you to pay attention to these facts and your use of influence to rectify the situation and bring it back into a lawful and civilized path. We turn to you and your colleagues on the international stage as like-minded people and friends of the democratic state of Ukraine and its peace-loving people. In the past, international structures and democratic countries helped to the persecuted Christians under the repressive policies of the Soviet Union. It is regrettable that, in the 21st century, we find ourselves in a situation where we must seek protection for our religious rights and freedoms on the international stage.

We have no alternative way. We have no room to retreat, and we have much to lose. Behind us is the foundation of our existence, our religious Christian identity, our human dignity, and our inalienable right to a normal existence under the laws of the civilized world laid down as the fundamental basis of every human being on Earth and the coexistence of all of humanity!

source: https://www.dialogtut.org/open-letter-to-the-leaders-of-international-organizations-and-g7-countries-regarding-the-religious-situation-in-ukraine/?fbclid=IwAR0oVHduQqzpIU1Xl2pxZvJwPATuLPjJtWySCtkQ6FCpCYWLJDaxld0Mcjw 

PROHODUL ȘI BINECUVÂNTĂRILE SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DE EGHINA (AUDIO, greek. Cântă părinții și ieropsalții Catedralei Mitropolitane din Pireu)

SFÂNTUL IERARH PAVEL, MITROPOLIT DE TOBOLSK (4 noiembrie)

4 noiembrie:

SFÂNTUL IERARH PAVEL, MITROPOLIT DE TOBOLSK

 

Sfântul Pavel (Koniuskevici) s-a născut în Galiția, în partea cea mai apuseană a Rusiei, în anul 1705. După ce și-a încheiat studiile la Academia Duhovnicească din Kiev, a rămas acolo ca să predea ca profesor. În anul 1733, a îmbrăcat schima monahală și a petrecut mai apoi 15 ani în Academia din Moscova ca predicator. Pentru o perioadă a fost arhimandrit al Mănăstirii Sfântul Gheorghe din Novgorod, înainte de a fi ridicat la rangul de mitropolit de Tobolsk în Siberia (1758). Urmând exemplul Sfântului Inochentie de Irkuțk (pomenit pe 16 noiembrie) și al sfinților săi predecesori Filotei (10 iunie) și Ioan, și-a asumat cu curaj importanta lucrare misionară într-o imensă regiune locuită de mulțimi de oameni, ce se aflau încă în stadiul închinării la idoli. La început a reorganizat Seminarul local, aducând profesori de la Kiev. A organizat noi parohii cu scopul evanghelizării triburilor băștinașe, încurajând sfânta propovăduire a cuvântului lui Dumnezeu. Deoarece bisericile de lemn erau distruse adeseori de incendii, s-a îngrijit să construiască biserici de piatră.

Continuă să citești

SFÂNTUL GAVRIIL GEORGIANUL: „Tot ceea ce e rău în om e doar accidental. Nu dispreţuiţi pe nimeni!”

Coperta_Gavriil-Georgianul111

ORNAM1

ORNAM1

Gavriil s-a născut undeva aproape de Marea Neagră, în Georgia aflată până nu demult sub dictatura ateistă a regimului comunist.

Următoarea relatare descrie persecuţia pentru adevăr a monahului Gavriil petrecută în anii ’50 ai secolului trecut. Mai precis, în anul morţii lui Stalin, 1953. Gavriil era pe atunci un tânăr ieromonah. In piaţa centrală din Tbilisi – capitala Georgiei – se desfăşura un miting şi reprezentanţii puterii erau de faţă. In spatele lor, pe o faţadă a clădirii, întinzându-se pe două etaje, atârnau afişe uriaşe cu conducă-torii partidului stând în picioare. La un moment dat, în toiul mitingului, când întreaga piaţă era ticsită cu oameni şi un membru al conducerii îşi ţinea discursul, uriaşul portret al lui Stalin a fost cuprins de flăcări. Ce se întâmplase ? Reuşind să ajungă la intrarea de la etajul întâi al clădirii guvernului, Gavriil deschisese o fereastră, turnase benzină pe spatele portretelor şi le dăduse foc. Portretul lui Lenin a ars şi el foarte curând. întreaga piaţă a fost cuprinsă de spaimă; mulţimea încremenise de frică şi pretutindeni se aşternuse liniştea. In timp ce chipurile conducătorilor ardeau în flăcări, părintele Gavriil rostea de la o fereastră a etajului doi aceste cuvinte:

Continuă să citești

A apărut cartea: VIAŢA, PARACLISUL ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI GAVRIIL GEORGIANUL (prăznuit pe 2 noiembrie)

Coperta_Gavriil-Georgianul111

 

Cartea este în format A5, numără 64 pagini, full color, coperta plastifiată, preţul este de 4  lei, iar comenzile se pot face la adresa de mail orthoierapostolos@yahoo.com  sau la numerele de telefon 0722. 543. 098 (d-na Mariana) și 0727.713.470 (d-na Iuliana).    

  

Cuviosul Gavriil Urgebadze (1929-1995) s-a arătat a fi un vas ales încă din pruncie. Născut în Georgia sovietică și lipsit fiind de cele sfinte, atunci când micul Vasiko – acesta fiindu-i numele de alint – a aflat cele despre Hristos, și-a construit o chilie de pământ în grădina părinților, unde se străduia să trăiască ascetic. Crescând, a transformat chilia într-o bisericuță pe care, în nenumărate rânduri, autoritățile comuniste s-au străduit să o dărâme, iar pe tânărul credincios să-l declare nebun.

În cele din urmă, Vasiko a devenit monah, cu numele Gavriil, apoi ieromonah la Mănăstirea Betania.

Adevărata nebunie, cea întru Hristos, și-a dat-o pe față cu ocazia marii sărbători tovărășești de 1 Mai 1965. Pe clădirea Comitetului Central din Tbilisi, în piața centrală a orașului, erau atârnate portretele marilor „părinți” ai comunismului, iar de la tribună înaltele oficialități ale vremii țineau discursuri înflăcărate. Deodată, giganticul portret al lui Lenin din spatele tribunei a început să ardă, apoi și celelate. Mulțimea din piață a amuțit. La o fereastră de la etajul al doilea al clădirii Comitetului Central, după ce dăduse foc portretelor, părintele Gavriil începuse să propovăduiască împotriva nebuniei sovietice:

Domnul zice: „Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine! Să nu-ţi faci chip cioplit… Să nu te închini lor, nici să le slujeşti!” (Ieșire 20, 3-5).

lenin-square-soviet-era

Continuă să citești

SFÂNTUL GAVRIIL GEORGIANUL (+2 nov. 1995): CUM SĂ NE RUGĂM PENTRU VRĂJMAȘI?

       
ORNAM1

Vedeţi şi:

ORNAM1

 Zurab Varazasvili l-a întrebat:

       – Părinte Gavriil, există oameni imorali, plini de răutate, care merită dispreţul şi te tulbură. Cum putem să ne rugăm pentru binele lor? Rugăciunile nu vor porni din inima noastră.

       – Fă început de la acela pe care-l iubeşti mai mult, să spunem de la copiii tăi. Când te rogi pentru ei, continuă cu ceilalţi membri ai familiei tale. Apoi, pentru aceia care se află în jurul tău, pentru vecini. După aceea pentru oraşul în care locuieşti. Tiflida nu este singurul. Să te rogi pentru toţi care locuiesc în Georgia. Georgia nu este singură. O înconjoară vrăjmaşi. Roagă-te lui Dumnezeu să dăruiască pace inimilor lor, ca să nu poată să o duşmănească. Acum, după ce te-ai rugat pentru întreaga ta ţară, au rămas doar vrăjmaşii tăi personali. Nu-i exclude. Roagă-L pe Dumnezeu să umple inimile lor cu bunătate şi mintea lor cu înţelepciune. Vedeţi? Aşa se face, aşa se procedează, ca să te rogi şi pentru vrăjmaşi.

Copyright
Această traducere ne aparţine şi este protejată de Legea Drepturilor de Autor, legea nr. 8/1996. Ea poate fi citată parţial [fragmentar] pe alte bloguri sau site-uri cu precizarea sursei sau link către pagina de unde provine [ https://acvila30.ro ], dar nu poate fi preluată de mass-media fără un acord scris.
Nu aveţi voie să copiaţi această traducere fără voia sau ştirea https://acvila30.ro.
Dacă aveţi nevoie sau vreţi să folosiţi în scopuri proprii această traducere, vă rugăm să ne contactaţi şi vom stabili atunci condiţiile.

SFÂNTUL GAVRIIL GEORGIANUL: „Crezi că Patriarhul nu are greutăţi? Tu nu ştii cât de grea este crucea Patriarhului”

Coperta_Gavriil-Georgianul111

ORNAM1

Vedeţi şi:

ORNAM1

Viaţa de mănăstire este grea, strâmtă şi dureroasă. Monahii şi monahiile intră în conflict direct cu ispita. Cu o atât de grea sarcină, egumena s-a plâns odată stareţului.

       – Nu mai rezist, părinte Gavriil! Trebuie să-mi scot crucea.

       Stareţul nu i-a răspuns imediat. S-a întors către icoane, s-a rugat şi după puţin timp i-a spus:

       – Să ai răbdare, soră şi maică. Să nu-ţi scoţi singură crucea. Cel care ţi-o va scoate acela va purta şi răspunderea. Crezi că Patriarhul nu are greutăţi? Tu nu ştii cât de grea este crucea Patriarhului. Şi el atunci ce trebuie să facă? Multe încercări te aşteaptă. Dumnezeu te va arunca în flăcările cuptorului, ca să te călească, ca să te oţelească, ca să te curăţească.

Continuă să citești

SFÂNTUL GAVRIIL GEORGIANUL DESPRE ZILELE DE PE URMĂ (NEW)

GAVRIIIL

ZILELE DE PE URMĂ

„Acum sunt zilele de pe urmă. Şi după cum mâncarea pregătită are nevoie doar de puţin timp, ca s-o încălzeşti, aşa şi acestea, sunt atât de aproape. Antihrist este ca un nou-născut, care creşte şi căruia unii i se vor închina. Şi ce nu am făcut, dar cu nimic nu am putut afla numele lui. Cu ajutorul lui Dumnezeu mi s-a arătat îngerul Domnului şi mi-a comunicat: „Niciun om nu poate să rezolve această taină. Vino, Gavriil, să-ţi scriu eu numele lui”. Şi astfel mi l-a descoperit. Însă aceasta nu vă priveşte. Pentru oameni rămâne încă ascuns.

Vine pentru cei care-l aşteaptă. Ca să primească un număr nu va fi nevoie să fie folosite forţele. Toate se vor face de bună voie. Şi Spovedania nu va ajuta. Fiţi atenţi. Vin zile în care veţi mânca pământ. Luptele sfinţilor profeţi Enoh şi Ilie cu Antihrist se vor transmite la televizor. Din cauza păcatelor noastre vor fi cutremure înfricoşătoare. În Georgia vor intra mai întâi tancurile ruşilor, ca să ne trezească. Vor fi vândute şi se vor pierde regiuni din Georgia. Maica Domnului nu va ierta asta. Toţi vor fi pedepsiţi.

Deasupra oraşului Tbilisi am văzut umblând de jur împrejur două păsări cenuşii. Nu vă apropiaţi de Bulevardul Central (Bulevardul Rustaveli). Va fi un mare dezastru. Pe colina Funiculior în restaurant au fost folosite pietre luate din biserică; acolo unde acum se află clădirea Parlamentului. Dacă  nu se vor întoarce aceste pietre la locul lor, lucrurile nu se vor linişti, şi vor fi întotdeauna tulburări și evenimente neplăcute. Celor care vor fi surprinși în acest haos de război le va fi spre bine. Îşi vor mântui sufletele.

Nu vă neliniştiţi! Dumnezeu este pretutindeni. Să vă curăţiţi inimile voastre şi să vă rugaţi. Domnul vă va ocroti. Pe cei slabi însă îi va lua devreme. Pe cei puternici îi va lăsa, ca să lupte în zilele de pe urmă cu cursele lui Antihrist. Şi când vor spune că Georgia nu mai există, atunci Maica Domnului va milui ţara noastră şi se va întâmpla o minune atât de mare, încât foarte repede Georgia se va extinde de la Nikopsia până la Daruband. Iar Maica Domnului va părăsi Sfântul Munte Athos, vor bate clopotele. Gavriil va învia. Bisericile se vor înclina, ca să salute icoana Maicii Domnului. Se vor închina Împărătesei cerului şi a pământului. Şi toate acestea se vor transmite la televizor. Aceasta va fi mila lui Dumnezeu pentru sufletele, care trebuie să se mântuiască şi să vină în Georgia!” 

Traducere: https://acvila30.ro/ ; sursa: fragment din cartea – Μαλχάζι Τζινόρια “Ο Άγιος Γαβριήλ ο διά Χριστόν σαλός και Ομολογητής!”
Copyright
Această traducere ne aparţine şi este protejată de Legea Drepturilor de Autor, legea nr. 8/1996. Ea poate fi citată parţial [fragmentar] pe alte bloguri sau site-uri cu precizarea sursei sau link către pagina de unde provine [ https://acvila30.ro ], dar nu poate fi preluată de mass-media fără un acord scris.
Nu aveţi voie să copiaţi această traducere fără voia sau ştirea https://acvila30.ro.
Dacă aveţi nevoie sau vreţi să folosiţi în scopuri proprii această traducere, vă rugăm să ne contactaţi şi vom stabili atunci condiţiile.

NOI MINUNI ALE SFÂNTULUI GAVRIIL GEORGIANUL (2 noiembrie)

 

sf-gavriil-georgianul_4

Prima vindecare minunată s-a petrecut în familia Arsenadzé. Părinții au cumpărat în ziua Învierii din anul 2014 o icoană cu Sfântul Gavriil de la Catedrala Sfintei Treimi din Tibilisi. Fetița lor cea mică a fost diagnosticată cu cancer, însă tratamentele medicale nu au avut niciun rezultat pozitiv. În momentul în care icoana a început să izvorască mir, doamna Maka s-a hotărât să-și ungă fetița cu acest mir și în mod minunat micuța Nino s-a vindecat complet de cancer!

Cu acest mir a fost uns pe frunte și un băiețel de cinci ani, mut din naștere, care a început deodată să vorbească în mod foarte clar. Această minune i-a uimit atât pe membrii familiei, cât și pe toți apropiații lor!

Continuă să citești

Tucker Carlson: Atac împotriva Creștinătății – Persecuțiile contra Bisericii din Ucraina – Cazul Mitropolitului Longhin – De ce nu se revoltă conducătorii creștini?

Cel mai recent invitat al lui Tucker Carlson în emisiunea sa de pe Twitter a fost avocatul canadian Robert Amsterdam, care reprezintă Biserica Ortodoxă Ucraineană, pe cale să fie interzisă de regimul de la Kiev.

În deschiderea dialogului, Carlson a afirmat:

„Dacă faci un pas înapoi pentru a vedea mai bine, multe dintre cele ce se petrec în lume par să fie un atac împotriva Creștinătății.”

Și a adăugat:

„Prin proiectul neo-conservator, practic întreaga populație creștină din Irak a fost eliminată. Sub mai mulți președinți, guvernul SUA a finanțat efectiv uciderea creștinilor din Siria, iar acest lucru continuă în întregul Orient Mijlociu și în Europa de Est.”

Ucraina este cel mai elocvent exemplu, a explicat ziaristul:

„Guvernul ucrainean a interzis o întreagă denominație creștină și practic nimeni în Statele Unite nu a spus nimic despre asta.”

Explicând situația religioasă din Ucraina, invitatul lui Carlson, avocatul Robert „Bob” Amsterdam a declarat:

„Biserica Ortodoxă Ucraineană este leagănul ortodoxiei din Ucraina. Există de vreo mie de ani. Cu cinci ani în urmă, guvernul ucrainean, în înțelepciunea lui, a creat ceea ce se numește o biserică autocefală… O biserică independentă. Independentă de Rusia și de orice legături cu canoanele rusești. Și a decis ca această biserică să înlocuiască leagănul spiritual al ucrainenilor.”

Amsterdam a adăugat:

„Această nouă biserică, numită Biserica Ortodoxă a Ucrainei, s-a angajat într-o campanie distructivă și fără limite pentru a fura proprietățile, pentru a hărțui, intimida și întemnița clericii, pentru a-i recruta cu forța pe credincioși. A acționat într-o manieră care este aproape de necrezut într-o societate civilizată.”

De ce aceste persecuții? Avocatul a explicat:

„(Autoritățile ucrainene) folosesc pretextul că această biserică – care, apropo, s-a separat complet de Moscova în luna mai, anul trecut – are legături cu serviciul rusesc de informații FSB.

„Însă, pe baza mărturiilor pe care le-am studiat, aceste acuzații par lipsite de substanță. În realitate, sunt alte instituții în Ucraina, ca de exemplu poliția secretă, care sunt mult mai puternic infiltrate de Rusia decât această Biserică.

„Totuși, există un motiv pentru aceste persecuții, un motiv trist: politicienii din Ucraina, inclusiv probabil președintele, doresc să obțină votul populist de la cei care sunt în spatele acestei noi Biserici. Și, astfel, simt că este în interesul lor politic să distrugă această ramură veche a Creștinătății.”

Tucker Carlson a intervenit, afirmând că, atunci când sunt întrebați cum este posibil să susțină financiar un astfel de regim, politicienii americani invocă faptul că Biserica Ortodoxă Ucraineană nu este propriu-zis o biserică, ci mai degrabă o agentură de spionaj și propagandă rusă.

Drept răspuns, Amsterdam a ținut să precizeze că nu este nici pe departe un susținător al lui Putin și că a fost interzis în Rusia pentru că, în trecut, l-a apărat pe unul dintre marii dușmani ai lui Putin. Este vorba de Mihail Hodorkovski.

Avocatul a adăugat că este foarte dificil pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană să găsească apărători în justiție, deoarece oamenii sunt foarte speriați să nu fie considerați oamenii Rusiei.

Aici, Amsterdam a făcut o declarație foarte interesantă:

„Am mobilizat atâta ură și dușmănie față de Rusia încât este complet dezgustător. Și există un uriaș PR care îți interzice să spui ceva critic la adresa guvernului ucrainean sau a președintelui Zelenski. Ca urmare, nu reușim să înțelegem contextul afacerilor interne din Ucraina.”

Avocatul a revenit la futilitatea „dovezilor” de colaborare cu Rusia, invocând în mod special cazul mitropolitului Longhin Jar de la Bănceni, din Bucovina de Nord.

„Dacă acuzațiile despre legăturile cu Rusia, cu FSB ar fi reale, dovezile împotriva acestor patru mitropoliți ar fi substanțiale, or ele sunt extrem de subțiri. Acuzațiile împotriva unui mitropolit care are 400 de copii adoptați susțin că acesta a rănit sentimentele altor creștini sau altor confesiuni.”

Și Amsterdam a conchis:

„Vreau să spun că aceste acuzații sunt fățiș niște acuzații politice.”

Tucker Carlson a intervenit:

„Mi se pare că este inacceptabil ca un așa-zis guvern liberal occidental să interzică o confesiune religioasă. Credeam că asta reprezintă o linie roșie tradițională. Dacă faci așa ceva, ești o Dictatură. Îmi scapă mie ceva?”

Amsterdam a răspuns:

„Deloc, Tucker. Nu există nici o bază, potrivit Constituției din Ucraina, sau dreptului internaționale, sau legilor războiului, sau deciziilor Ucrainei privind limitarea drepturilor în timpul războiului pentru interzicerea unei denominațiuni religioase… Aceasta depășește orice limite acceptabile, este o încălcare a cartei UE, o violare a criteriilor de la Copenhaga pe care Ucraina trebuie să le îndeplinească pentru a adera la UE…”

Aici, Bob Amsterdam a făcut o afirmație foarte puternică:

„Trebuie să îți spun sincer: eu, ca evreu, nu înțeleg cum se face că liderii creștini nu se revoltă, deoarece consider că tăcerea lor în legătură cu Ucraina este periculoasă pentru confesiunile creștine din lumea întreagă.”

Și avocatul a continuat:

„Vedem descinderi și razii la biserici, vedem violență, vedem indivizi cu cagule bătând preoții, vedem răpiri. Este absolut șocant.”

Amsterdam a respins afirmația regimului de la Kiev că noua biserică „independentă” este de aceeași religie, deci la fel cu cea „interzisă”:

„De fapt, clienții mei, biserica pe care o reprezint, rugăciunile lor sunt în slavona bisericească, liturghia este diferită. Și pot să îți spun că dacă cineva ar veni în biserica sau în sinagoga mea și ar schimba limba și conducătorii aș fi oripilat. Nu este nimic mai intim decât relația cuiva cu Dumnezeul lui. Și este o rușine că nu doar creștinii, ci toți liderii tuturor denominațiunilor nu spun nimic împotriva Ucrainei.”

Avocatul a adăugat că informațiile despre persecuțiile împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene sunt cenzurate, deoarece„lobby-ul ucrainean este foarte puternic și pentru că există acum în Statele Unite o uriașă interdicție împotriva adevărului despre ceea ce se petrece de fapt în Ucraina. La fel este și în Europa. Nu poți trece de formidabila mașină de PR construită de ucraineni”.

Avocatul a adăugat:

„Sunt absolut alături de Ucraina în ceea ce privește ravagiile suferite din cauza războiului. Dar de ce toate acestea sunt dirijate împotriva clienților mei, Sfântul Sinod, oameni care s-au dedicat lui Dumnezeu și discipolii lor care – îngăduie-mi să fiu sincer – reprezintă partea cea mai evlavioasă a populației ucrainene? De ce acești oameni nevinovați sunt persecutați depășește puterea mea de înțelegere.”

Carlson a conchis:

„Probabil tocmai pentru că sunt evlavioși.”

Puteți urmări mai jos integral dialogul lui Tucker Carlson cu avocatul Robert Amsterdam titrat în engleză: