Înălţarea Domnului (numită în popor şi Ispas) este unul dintre cele douăsprezece mari praznice împărăteşti ale Bisericii Ortodoxe şi se sărbătoreşte întotdeauna în joia din săptămâna a şasea după Paşti, adică la patruzeci de zile după Înviere. Anul acesta Praznicul are ca dată de sărbătorire ziua de 13 iunie.
Înălţarea Domnului Hristos cu trupul la cer, întru slavă şi putere, marchează pentru Biserică încheierea perioadei pascale şi anticiparea evenimentului Cincizecimii. Continuă să citești →
Sfântul Iacob s-a născut la 20 ianuarie 1719 într-o familie dreptcredincioasă din Bucovina. Crescând în duhul adevăratei evlavii, la numai 12 ani a intrat în viaţa monahală. Formarea sa duhovnicească este legată de obştea Mănăstirii Putna și a Sihăstriei Putnei, dar şi de Mitropolitul Antonie al Moldovei (1730-1740), al cărui ucenic a fost (acelaşi mitropolit care, în Kiev, l-a convins pe viitorul sfânt Paisie de la Neamț să vină în Moldova pentru a se forma duhovniceşte). Continuă să citești →
FORMALISM ŞI NEPUTINŢǍDE A NE BUCURA DE BINELE APROAPELUI
Dreptmăritori creştini,
Astăzi Mântuitorul Iisus Hristos săvârşeşte o minune care ar fi trebuit să-i impresioneze pe toţi cei ce au fost martori la ea. Un paralizat sau ,,slăbănog”, cum îl numeşte Evanghelia, ţinuit la pat de 38 de ani, îşi redobândeşte sănătatea pe marginea scăldătorii Vitezda, prin bunăvoinţa Domnului. Şi, iată că ceea ce ar fi trebuit să ,,copleşească” s-a prefăcut într-o temă de discuţie absurdă, şi minunea vindecării a fost umbrită de formalismul bolnav şi de neputinţa iudeilor de a se bucura de binele făcut de Hristos bietului suferind de atâta amar de vreme. Continuă să citești →
Și astăzi, 18 octombrie 2025, Sinodul Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol și-a continuat lucrările, fiind prezidat de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu. Răspunzând într-un târziu cererii Patriarhului României, Sinodul constantinopolitan a trecut în rândul sfinților pe Preacuvioșii Părinți români, nevoitori în Sfântul Munte Athos în secolul al 19-lea: Ieromonahul Nifon Ionescu (1799 – 1899), ctitorul Schitului românesc Prodromu de la Muntele Athos și Schimonahul Nectarie Crețu (1804 – 1899), Protopsaltul și „privighetoarea Sfântului Munte”.
Cățărându-se în spatele celor doi sfinți, Patriarhul ecumenic Bartolomeu își netezește cărarea și-și pregătește terenul spre pomenirea schismaticului Epifanie Dumenko al Kievului în cadrul Liturghiei festive de la București din 27 octombrie 2025, Liturghie prilejuită de prăznuirea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, în ziua următoare inaugurării celei mai mari Catedrale Ortodoxe din lume.
Să zicem ”merci” că SS Bartolomeu nu-l va aduce cu sine pe schismaticul Serghei (Epifanie) Dumenko… Cel mai probabil se va ambiționa să-l pomenească la Vohodul Mare, pentru a umbri solemnitatea momentului și a-i umili pe românii conștienți de obrăznicia pontifului Orientului, dar și ”vinovați” pentru tupeul de a construi cea mai mare biserică ortodoxă din lume.
Până la inaugurarea Catedralei Naționale, ierarhia era următoarea:
Autor: Pr. Tudor Demian Părintele Ilarion Felea este destul de puţin cunoscut în vremea noastră. El a fost un propovăduitor al Evangheliei foarte apreciat, atât de popor cât şi de intelectualitate, la jumătatea secolului trecut. Profesor la Academia Teologică din Arad, părintele a scris multe lucrări teologice, cea mai importantă fiind Spre Tabor, lucrare pe care părintele Justin Pârvu o consideră „cea mai bună operă a Ortodoxiei româneşti de până acum. Părintele Ilarion Felea este un adevărat geniu liturgic al teologiei ortodoxe, al Bisericii Ortodoxe. (…)
Opera Spre Tabor este a doua, după acest tezaur al Ortodoxiei care se cheamă Filocalia, fiind o desăvârşită tâlcuire a Filocaliei” . Despre înalta sa trăire duhovnicească, părintele Stăniloae a mărturisit: „Părintele Ilarion Felea m-a depăşit”. Chiar dacă textul care urmează nu reuşeşte să ofere o imagine completă a personalităţii părintelui Ilarion, îl oferim cititorilor, nădăjduind ca, în viitorul apropiat, când jurnalul părintelui Ilarion va vedea lumina tiparului să putem înţelege mai multe despre acest smerit mărturisitor al lui Hristos, mort în temniţele Aiudului, care acum se bucură cu toţi sfinţii mucenici în Împărăţia Cerurilor.
Preotul profesor Ilarion Virgil Felea, autorul acestui valoros volum, s-a născut la 21 martie 1903 în comuna Valea Bradului, judeţul Hunedoara, unde tatăl său era preot. A urmat şcoala primară în comuna natală (1910-1914), iar cursurile liceale la Liceul „Avram Iancu” din Brad (1914-1920) şi la Liceul „Moise Nicoară” din Arad (1920-1922), unde şi-a luat bacalaureatul.
Sfântul Ciprian s-a născut pe la anul 210 în Cartagina, într-o familie păgână nobiliară, foarte bogată, primind numele de Caecilius Ciprianus, poreclit şi Thascius.Nu există informaţii despre anii tinereţii sale, nici despre şcolile urmate, dar luând în considerare reputaţia sa de la vârsta de 35 de ani, când s-a convertit la creştinism, deducem că şi-a însuşit o cultură profană vastă şi profundă. Convertirea la creştinism în anul 245 a fost pregătită timp îndelungat de preotul Caecilianus, pe care Sfântul Ciprian îl respecta şi îl iubea ca pe un părinte. Convertirea a produs o schimbare radicală a concepţiei Sfântului Ciprian despre viaţă, schimbare de care este uimit el însuşi. A fost înzestrat cu două mari virtuţi: castitatea şi dragostea. În anul 247 este hirotonit preot, iar după moartea Episcopului Donatus este ales în anul 249 Episcop al Cartaginei. Ca Episcop s-a preocupat de disciplina în Biserică punând mare accent pe ascultare. În anul 250 în timpul persecuţiei împăratului Deciu a crescut numărul creştinilor din Africa care au apostaziat. Pentru a curma tulburarea în Biserică, Sfântul Cirpian s-a retras într-un loc ascuns. Continuă să citești →
Canonizarea Sfinţilor Cuvioşi Neofit şi Meletie de la Mănăstirea Stânişoara
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române2 reunit joi, 25 februarie 2016, în şedinţă de lucru la Reşedinţa Patriarhală a hotărât canonizarea Sfinţilor Cuvioşi Neofit şi Meletie, de la Mănăstirea Stânişoara, având ca zi de prăznuire data de 3 septembrie.
În munţii din preajma Mănăstirii Cozia, aflată pe valea Oltului, s-au nevoit mulţi sihastri iubitori de Dumnezeu, atât înainte de zidirea sfântului locaş de către fericitul întru pomenire domnitor Mircea cel Bătrân (cel Mare) al Ţării Româneşti, cât şi după aceea. Printre cei mai cunoscuţi pustnici ai locului au fost cei şase monahi de la Cozia care, în preajma anului 1600, sau retras dincolo de Olt. Dintre ei cunoaştem cu numele pe Cuvioşii Daniil duhovnicul şi Misail, ucenicul său, care s-au aşezat la poalele Muntelui Cozia şi au întemeiat Schitul Turnu, precum şi pe Cuvioşii Neofit şi Meletie, pe care îi prăznuim astăzi. Ei au sihăstrit mai sus, în Muntele numit Sălbaticul, iar ucenicii lor au întemeiat Schitul Stânişoara.Continuă să citești →
Icoana Maicii Domnului „Pantanassa” – izbăvitoarea de cancer (18 august, 15 octombrie)
Această icoană făcătoare de minuni a Născătoarei de Dumnezeu este o icoană pe lemn, portabilă, zugrăvită în secolul al XVII-lea şi a fost adusă de către obştea lui Gheronda Iosif Vatopedinul de la Nea Skiti, obşte care s-a închinoviat la Vatopedi, mănăstire care a devenit astfel din nou de obşte în 1990. Icoana se află pe proschinitarul din stânga al bisericii mari. Prima dovadă că această icoană are un har deosebit a fost următoarea întâmplare:
Într-o zi un tânăr din Cipru a intrat în biserică să se închine. Îndreptându-se către icoană, Gheronda Iosif a văzut deodată că faţa Maicii Domnului străluceşte. În acelaşi moment o putere nevăzută l-a aruncat pe tânăr la pământ. Îndată ce şi-a revenit a mărturisit cu lacrimi părinţilor că era necredincios, dispreţuind poruncile lui Dumnezeu şi se ocupa cu vrăjitoria. Astfel, intervenţia miraculoasă a Născătoarei de Dumnezeu l-a convins pe tânăr să-şi schimbe viaţa şi să devină un bun credincios.
Catedrala Patriarhală Sfinții Constantin și Elena de pe Dealul Patriarhal. Imagine: tripadvisor.ru
Biserica Română a declarat că orice inițiativă privind data celebrării Paștelui poate fi discutată doar la un Sinod Panortodox.
Pe 28 ianuarie 2025, Biserica Ortodoxă Română a declarat că schimbarea datei celebrării Sfintelor Paști va fi posibilă numai după un Sinod Panortodox, transmite serviciul de presă al Patriarhiei Române.
În Comunicatul publicat pe site-ul oficial al Bisericii Ortodoxe Române se arată: „În urma declarației recente a Papei Francisc referitoare la stabilirea unei date comune a celebrării Învierii Domnului facem precizarea că orice consultare referitoare la data Paștelui și o eventuală hotărâre pot avea loc numai în cadrul unui viitor Sinod pan-ortodox, prin participarea tuturor Bisericilor Ortodoxe surori”.
Prezenta inițiativă se înscrie în același parcurs de lucru, ținând cont și de recomandarea foarte importantă a Sinaxei Întâistătătorilor și Reprezentanților Bisericilor Ortodoxe, întrunită între 21-28 ianuarie 2016 la Centrul Patriarhiei Ecumenice de la Chambésy, în cursul căreia s-au precizat următoarele: „în ceea ce privește tema Calendarului, este potrivit ca fiecare Biserică să fie liberă de a pune în practică ceea ce consideră de cuviință pentru formarea duhovnicească a enoriașilor săi, dar fără să modifice data sărbătoririi comune a Paștilor de către toți ortodocșii”.
Biserica Ortodoxă Română subliniază că orice inițiativă referitoare la data de sărbătorire a Paștelui poate fi discutată doar în cadrul unui Sinod pan-ortodox.
UJO a informat mai devreme că Papa Francisc a îndemnat creștinii să stabilească o dată unificată pentru sărbătorirea Paștelui.
Invitația oficială a fost rezultatul unei ședințe a Sinodului Mitropoliei Basarabiei, desfășurată la Chișinău.
„Sinodul și-a exprimat dorința de a trimite o invitație oficială Preafericitului Părinte Patriarh Daniel să efectueze o vizită istorică în Republica Moldova. Această vizită va fi un eveniment marcant, subliniind și întărind legătura spirituală și identitară între cele două maluri ale Prutului”, se arată în comunicatul de presă publicat după ședința sinodală.
Invitația este dedicată împlinirii a 100 de ani a Patriarhiei Române, dar și a Mitropoliei Basarabiei, aflată pe teritoriul Republicii Moldova. Dacă vizita va avea loc, aceasta ar putea deveni prima călătorie a Patriarhului României în Republica Moldova.
Momentan, niciun patriarh român nu a vizitat Mitropolia Basarabiei. Cea mai importantă vizită recentă dincolo de Prut a fost a Mitropolitului Teofan, care a participat ca delegat al Patriarhului Daniel, la sfințirea Paraclisului Eparhial din Cahul, în anul 2022.
Și Premierul Dorin Recean l-a invitat în vara anului 2023 pe Patriarhul României în Republica Moldova, spunând: „Sunteți așteptați acasă, în Basarabia. Ceea de ce avem nevoie aici este un duh românesc autentic, care caută o legătură cu Biserica Mamă”.
UJO a scris mai devreme că România cere ca Moldova să sprijine „Mitropolia Basarabiei”.
Potrivit Jandarmeriei Române, până în dimineața zilei de luni, 14 octombrie, peste 260 de mii de pelerini s-au putut ruga în fața moaștelor Sfintei Parascheva la Iași.
Pe 14 octombrie 2024, peste patruzeci de mii de creștini ortodocși din România și pelerini din alte țări s-au adunat la catedrala Sf. Parascheva din Iași pentru a participa la liturghie, relatează portalul românesc News.ro.
Slujba la care au participat 25 de ierarhi ai Patriarhiei Române și ai altor Biserici Autocefale, a fost condusă de ierarhul Patriarhiei Constantinopolului, Arhiepiscopul Nichita al Tiatirei și Marii Britanii.
In zona centrala a Iașilor au fost instalate mai multe ecrane pe care oamenii au putut urmări difuzarea slujbei.
Presa notează că mai mult de 50 de mii de oameni au stat la coadă concomitent, iar timpul de așteptare a fost de aproximativ 20 de ore.
Mai devreme, UJO a scris că în perioada 26-28 august, mai mulți tineri din Eparhia Cernăuților și Bucovinei au participat la întâlnirea anuală a tinerilor ortodocși, care a avut loc în mun. Iași.
În mănăstirea românească Putna a avut loc o slujbă de pomenire pentru soldații căzuți ai Ucrainei. Imagine: Eparhia Cernăuților și Bucovinei
Parastasul pentru apărătorii căzuți ai Ucrainei a fost săvârșit de un sobor de preoți ai Bisericii Ortodoxe Române și a Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
Pe 28 septembrie, cu binecuvântarea arhiepiscopului Calinic al Sucevei și Rădăuților și la inițiativa comunităților românești din Ucraina și a clerului Bisericii Ortodoxe Ucrainene, a avut loc o slujbă de pomenire pentru apărătorii căzuți ai Ucrainei în mănăstirea Putna din România. Eparhia Cernăuților și Bucovinei informează despre acest eveniment pe pagina sa de Facebook.
În cadrul parastasului au fost pomeniți 130 de militari de etnie română și toți militarii din Ucraina care și-au dat viața apărând integritatea teritorială a Ucrainei de agresiunea rusă.
Parastasul a fost condus de starețul mănăstirii, arhimandritul Melchisidek (Melnic). Alături de el au coslujit preoții episcopiei Sucevei și a Rădăuților din cadrul Bisericii Ortodoxe Române și clerul Eparhiei Cernăuților și Bucovinei din cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene. La slujbă au fost prezenți rudele soldaților căzuți, corpul diplomatic român de la Cernăuți și intelectualitatea bucovineană.
„Arhimandritul Melchisidec a remarcat în predica sa că istoria se mișcă în spirală, iar generația actuală trebuie să sufere la fel ca în Primul și al Doilea Război Mondial. De asemenea, starețul sfintei mănăstiri a mulțumit Preafericitului Părinte Mitropolit Onufrie al Kievului și al Întregii Ucraine și Mitropolitului Meletie al Cernăuțiului și a Bucovinei pentru rugăciunile lor și le-a transmis închnăcini”, se arată în comunicat.
Pe teritoriul mănăstirii a fost instalată o alee a gloriei pentru soldații căzuți.
Un lăcaș de cult al Bisericii Ortodoxe din Moldova. Imagine: CP în Moldova
Potrivit celor care au trecut la Mitropolia Basarabiei, Biserica Ortodoxă Rusă nu este recunoscută în Moldova.
Peste 60 de parohii ale Bisericii Ortodoxe din Moldova, aflate sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei, au trecut în jurisdicția Mitropoliei Basarabiei care ține de Biserica Ortodoxă Română. Potrivit publicației Orthodox Times, această schimbare de jurisdicție reflectă tensiunea crescândă și dorință de unire cu Biserica Mamă Română pe fondul conflictului din Ucraina.
Unul dintre cele mai recente cazuri a fost transferul parohiei Sf. Alexandru de Svir din orașul Cricova. Enoriașii și-au sărbătorit revenirea în sânul Patriarhiei Române, relatează Orthodox Times.
Preotul paroh, părintele Andrei Percic, a explicat decizia: „Ne simțim români. De când a început războiul din Ucraina, ne-am dat seama că ceva nu este în regulă în biserica în care slujeam cu toții. Dumnezeu nu iubește războiul”.
Părintele Igor Celea, preot la biserica Sfântul Ioan Teologul din Roșcani, a notat: „Am convocat o adunare parohială și am adus la cunoștința enoriașilor decizia noastră. Totul a fost făcut legal. Mitropolia Basarabiei ne-a primit cu dragoste frăţească”.
Mitropolitul Petru (Păduraru) al Mitropoliei Basarabiei și-a exprimat încrederea că orice sancțiuni impuse de Biserica Ortodoxă a Moldovei clericilor care au aderat la Patriarhia Română sunt invalide. Potrivit ierarhului, „Biserica Rusă nu este recunoscută aici, în Basarabia. Suntem români, toți, și trebuie să aparținem bisericii neamului nostru”.
UJO a informat mai devreme că politicianul moldovean și liderul blocului de opoziție „Victoria”, Ilan Șor, a declarat că Președintele Republicii Moldova va interzice Biserica Ortodoxă după alegeri.
