Cuvânt al Patriarhului Ecumenic Bartholomeu cu ocazia noului an bisericesc
+ Bartholomeu,
Din mila lui Dumnezeu,
Arhiepiscop al Constantinopolului, Noua Romă, și Patriarh Ecumenic,
Pliromei Bisericii:
Har și Pace de la Ziditorul, Țiitorul și Stăpânul întregii făpturi,
de la Domnul, Dumnezeul și Mântuitorul nostru, Iisus Hristos!
Binecuvântați frați, surori și copii ai Domnului,
Maica tuturor creștinilor ortodocși, Biserica lui Hristos, Trupul veșnicului nostru Domn, Iisus Hristos Dumnezeu-Omul, cu milostivire slujește prin toate lucrările ei, dar mai cu seamă prin Dumnezeiasca Liturghie, prin punerea darurilor înaintea Făcătorului, la taina mântuirii. Iar aceasta, [Biserica] o făptuiește având și dovedind dragoste nefățarnică pentru toți membrii ei, la fel cum are și Tatăl nostru cel ceresc.
În cugetul ei rugător, Biserica întotdeauna poartă interesul viu și purtarea de grijă față de tot ceea ce are legătură și influențează viața acestora. Din această pricină, ea nu rămâne neatinsă și indiferentă la distrugerea mediului natural, [distrugere] continuă, zilnică, datorată lăcomiei omului și setei vane de câștig, aducătoare cu sine a întoarcerii feței Domnului dinspre noi, tulburarea firii zidite, stricarea cununii creației, a existenței umane, și amenințarea înseși a continuității vieții.
De multă vreme, Patriarhia Ecumenică și noi înșine, căutând la semnele vremii, dar și credincioși fiind datoriei Bisericii Ortodoxe, am proclamat și am dedicat ziua de 1 septembrie a fiecărui an, ziua de început a noului an bisericesc, drept zi de rugăciune fierbinte pentru paza făpturii zidite de Dumnezeu și lăsate nouă moștenire: mediul înconjurător. Întru această zi, plecăm genunchii sufletului și ai inimii, cerând de la Dumnezeu să caute cu iubire de oameni spre zidirea Sa, trecând cu vederea păcatul și lăcomia noastră, a oamenilor, și „deschizându-și mâna Sa, să umple toate de bunătate”, oprind curgerea cea nimicitoare a lumii.
Cu totul adevărat este faptul că în ultimele zeci de ani s-a făcut un progres remarcabil în ceea ce privește protecția mediului, îndeosebi prin constanta aducere în conștiința publică, prin adoptarea de măsuri preventive și restrictive, prin crearea de programe sustenabile, prin întoarcerea la surse de energie moderate și alte activități notabile și eficiente. Efortul și grija Maicii Biserici a Constantinopolului a contribuit mult la acest progres, prin cooperarea cu instituții și organizații ecologice internaționale. Fără îndoială, toate acestea sunt insuficiente.
Prăznuind din nou indictionul bizantin și inaugurând un nou an al milei lui Dumnezeu, ne adresăm binecuvântatei plirome a Bisericii Ortodoxe, dar și întregii lumi, chemându-i pe toți oamenii la o mai multă luare aminte, la o mai mare sensibilizare și la mobilizarea eforturilor spre a ne întoarce la o situație care să reflecte – dacă nu condiția euharistică și doxologică absolută a strămoșilor Adam și Eva – măcar o condiție inspirată de harul și mila Domnului.
Exploatarea tâlhărească, fără nici o limită, a resurselor naturale ale creației constituie cea dintâi pricină a distrugerii mediului înconjurător, constituind, după mărturia teologiei, a artelor și a literaturii, consecința căderii omului, a neascultării de porunca Domnului și a nesupunerii față de voia lui Dumnezeu.
Biserica deține antidotul spre vindecarea problemelor ecologice și ne cheamă pe fiecare la restaurarea chipului lui Dumnezeu [din noi], la vechia și arhetipal frumusețe. Restaurarea firii căzute a omului, respirarea Duhului Sfânt și participarea la darurile Acestuia restaurează relația armonioasă dintre om și natură, dintre om și creația pe care Dumnezeu a făcut-o spre bucuria și desfătarea omului, dar și spre ridicarea acestuia spre El, spre Făcătorul Său.