LACRIMILE MITROPOLITULUI AMFILOHIE
de Mitropolitul Artemie de Raşka
În ziua prăznuirii Sfântului Iustin Popovici – pe14 iulie 2012,la Mănăstirea Celie, de lângă Valjevo, înaintea puţinilor pelerini, s-a desfăşurat o scenă nemaivăzută. Mitropolitul Amfilohie, deasupra mormântului Sfântului Stareţ, a rostit un cuvânt profund confesional [de mărturisire, de spovedanie – n.tr.], dar cu o nuanţă pietistă.
A început cu lacrimi, aşa cum orice păcătos ce se pocăieşte cu sinceritate şi-ar începe mărturisirea sa: ,,Avva! Iartă, Avva! Iartă, Avva!…”. Şi în loc să continue prin a-şi enumera păcatele şi greşelile lui (n.tr.: faţă de stareţul său, Sfântul Iustin) înaintea căruia se pocăieşte şi-şi cere iertare (şi avea cu adevărat motive să se pocăiască), el a continuat nu doar cu justificări, ci şi cu incredibile minciuni şi acuzaţii la adresa aproapelui său. Şi pe cine altcineva să-l acuze, dacă nu pe fratele său Artemie? Despre acesta cu un glas sfâşietor şi cu lacrimi spunea:
,,Fratele nostru Artemie a fost chemat să fie astăzi aici.
De ce a refuzat să se afle la mormântul Sfântului Stareţ?
De ce dezertează de la acesta?
De ce se îndepărtează de cele Sfinte ale lui Dumnezeu?
De ce sfâşie cămaşa Sfântului Sava, cămaşa Sfântului Părinte Iustin?
Acesta nu este un lucru bun…”.
Prima afirmaţie în enumerarea păcatelor celuilalt (ale lui Artemie) este falsă – ,, fratele nostru Artemie a fost chemat să fie astăzi aici”.
Pentru adevărul lui Dumnezeu, este dator să răspundă şi să arate: când a fost chemat acesta (Artemie), de către cine a fost chemat şi în ce fel a fost chemat? Şi doar atunci se va înţelege, de ce Artemie nu a venit. Şi el ştie foarte bine motivele şi cauzele absenţei de doi ani a lui Artemie de la Sfânta MănăstireCelie, în care a fost tuns monah în urmă cu 52 de ani. Şi e dator să prezinte motivele şi cauzele, pentru care el, personal, a fost principalul, dar nu şi unicul responsabil. Va trebui să explice ce l-a direcţionat şi a cui hotărâre a îndeplinit când – încălcând Carta Statutară a Bisericii Sârbe şi încălcând Sfintele Canoane ale Bisericii Ortodoxe – l-a îndepărtat şi l-a izgonit pe fratele său Artemie din reşedinţa sa chiriarhală a Episcopiei de Raşka şi Prizren, când cu celălalt frate al său [1] în mod clandestin a intrat într-o episcopie străină, i-a izgonit şi i-a caterisit pe monahii din mănăstirile din Kosovo şi Metohia, lăsând în urma sa o pustiire duhovnicească, când a introdus inovaţii în cult şi în viaţa duhovnicească, devastând şi distrugând toate câte acest Artemie a făcut şi a construit în aproape douăzeci de ani [2].
În loc să-şi vadă de aceste fărădelegi ale lui şi de altele, el îl întreabă pe ,,fratele Artemie” de ce ,,sfâşie cămaşa Sfântului Sava, cămaşa Sfântului Părinte Iustin”, de ce creează schismă ,,pentru prima oară în istoria Bisericii Sârbe a Sfântului Sava”. De vreme ce cunoaşte atât de bine istoria Bisericii Sârbe, ar trebui să cunoască şi despre cele două schisme (americană şi macedoneană) [3], precum şi din ce motiv s-au creat. Dacă ar fi vrut să cerceteze mai obiectiv cele mai recente evenimente din Biserica Sârbă, ar fi trebuit să se întrebe: Într-adevăr, cine este în schismă şi cu cine? Este în schismă cel care încearcă să rămână în comuniune cu Sfinţii Părinţi, cu Sfântul Sava, cu Sfântul Iustin dela Celie, să păzească tradiţiile lor şi să urmeze pe drumul lor, drumul Dumnezeului-Om Hristos, sau aceia care s-au abătut de la acest drum şi au deviat în jungla Ecumenismului, Papismului şi celorlalte abateri?
Ar fi fost suficient (n.tr.: ca să-şi dea seama cine creează schismă) să arunce fie şi numai o privire la mâna sa şi la inelul de cardinal de pe ea, precum şi la crucea de cardinal pe care i-a dăruit-o ,,Sfântul Părinte” Papa! Asta îi va aminti de rugăciunile în comun cu fel de fel de eretici, de consimţământul în lucruri inadmisibile, care din ce în ce îndepărtează dela Bisericalui Dumnezeu şi conduc la erezie şi schismă. Să se întrebe dacă astfel a fost drumul Sfântului Stareţ Iustin, deasupra mormântului căruia acesta boceşte în acest fel.
Apoi întreabă: ,,De ce (Artemie) se îndepărtează de fraţii săi?”. Oare nu cumva este vorba despre acei fraţi, dintre care unul de 15 ani oboseşte, ca să-i ,,rupă coloana vertebrală” [4], altul de 10 ani aşteaptă [5] şi lucrează intensiv pentru îndepărtarea fratelui Artemie din reşedinţa de Dumnezeu dăruitei lui Episcopii? Sau nu cumva este acel al treilea [6] care nu încetează ,,cu timp şi fără timp” să-l calomnieze şi să-l acuze pe fratele Artemie despre orice, fără a prezenta nici cea mai mică dovadă în afară de cuvinte grosolane şi jignitoare?
Şi continuă: ,,L-am chemat să discutăm. Nu vrea. De ce nu vrea?”.
Despre toate cele de mai sus, iubitul meu frate; deoarece toate până acum s-au spus şi s-au săvârşit… La ce slujeşte discuţia pe mai departe deasupra rănilor dureroase? Nu vrea (n.tr.: Artemie) să discute, nu ,,pentru că sigur îşi imaginează despre el că este un sfânt al lui Dumnezeu şi se mândreşte” [7], ci pentru că a fost considerat incapabil şi a fost dispreţuit ca o cârpă necurată (,,ca un veşmânt întinat” – Isaia 64, 5). Dumnezeu însă cunoaşte inima fiecăruia şi ce are în ea şi potrivit acestora va judeca.
Prevesteşti ,,scoaterea moaştelor Sfântului Avvă” pentru anul viitor. Nu cumva şi atunci Artemie va fi chemat, cum a fost chemat şi anul acesta? Şi dacă e chemat, în calitate de ce va fi chemat? (n.tr. – ca monah sau ca episcop?). Gândeşte puţin, ai timp. Anul este mare.
Şi, în final, rugăciunea lui arzătoare: ,,Dumnezeu să-i dăruiască (lui Artemie) înţelepciune şi cunoştinţă şi mai întâi de toate pocăinţă şi smerenie…”.
Aşa se roagă pentru aproapele cel care nu are păcate, pentru care ar trebui să se pocăiască, şi care are atâta smerenie, încât nu mai are nevoie de mai multă.
Să nu mă răstălmăcească fratele Amfilohie, dacă voi modifica puţin rugăciunea lui, deoarece după mine ar fi trebuit să sune aşa: ,,Dumnezeu să NE dea…”. O astfel de rugăciune poate, dacă este din inimă, ar fi auzită de către Domnul cel atotîndurat şi atotiertător.
19-6-2012 + Episcopul Artemie de Raşka
NOTE:
[1] Aici se referă la fostul episcop de Herţegovina, Atanasie Jevtici, care a fost timp de un an (2010), alternativ cu Mitropolitul Amfilohie de Muntenegru, locţiitor al Episopiei de Raşka şi Prizren.
[2] Se referă la perioada în care a fost locţiitor al Episcopiei de Raşka şi Prizren.
[3] Ambele în a doua jumătate a secolului 20.
[4] Este vorba despre episcopul Irineu Bulovici de Başka, care în urmă cu 15 ani a declarat – şi declaraţia a fost publicată în presa sârbească – că doreşte ,,să-i rupă coloana vertebrală” lui Artemie.
[5] Este vorba despre Mitropolitul Amfilohie de Muntenegru, care acordând un interviu unui ziar sârbesc (imediat după caterisirea lui Artemie, în noiembrie 2010), la un comentariu al jurnalistului că hotărârea de caterisire a P.S. Artemie s-a luat foarte repede, a răspuns cu înţeles: „Noi am aşteptat această hotărâre zece ani întregi! Aceasta este finalizarea tuturor acelor acţiuni care au avut loc până acum”. În acelaşi interviu, Mitropolitul Amfilohie de Muntenegru a declarat că Artemie este ,,ca un narcoman”! Şi a adăugat: „Artemie nu mai este acel om pe care l-am cunoscut în urmă cu 50 de ani. Se pare că a fost cuprins de un duh rău… Doar omul care şi-a pierdut minţile poate să se comporte ca Artemie… Ca şi cum ar lua droguri, nu ştiu cum altfel aş putea explica comportamentul său… Medicamentul pentru Artemie este pocăinţa. Mă tem însă că rătăcirea lui duhovnicească este atât de mare încât să fie deja târziu”.
[6] Se referă la fostul episcop de Herţegovina, Atanasie Jevtici.
[7] Aşa l-a caracterizat în predica sa Amfilohiela Mănăstirea Celie.
S-a publicat pe site-ul Mitropoliei de Raşka şi Prizren – http://www.eparhija-prizren.org/episkop/tekstovi/774-suze-mitropolitove.html
Traducere: https://acvila30.ro/; sursa: http://thriskeftika.blogspot.ro
Copyright
Această traducere ne aparţine şi este protejată de Legea Drepturilor de Autor, legea nr. 8/1996. Ea poate fi citată parţial [fragmentar] pe alte bloguri sau site-uri cu precizarea sursei sau link către pagina de unde provine [https://acvila30.ro], dar nu poate fi preluată de mass-media fără un acord scris.
Nu aveţi voie să copiaţi această traducere fără voia sau ştirea https://acvila30.ro.
Dacă aveţi nevoie sau vreţi să folosiţi în scopuri proprii această traducere, vă rugăm să ne contactaţi şi vom stabili atunci condiţiile.