IN CIUDA fastului cu care a fost organizata si binecuvantata de catre unii ierarhi ortodocsi (spre exemplu IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei) recent incheiata “saptamana a rugaciunii interconfesionale,” inalte fete bisericesti din cadrul BOR refuza sa se supuna curentului ecumenist. Solicitat în direct, în cadrul emisiunii “Universul credintei” de duminica 29 ianuarie sa-si spuna pozitia fata de acest eveniment (fals) ecumenic, P.S. Iustinian Chira, Episcopul Maramuresului si Satmarului (foto) a raspuns:
“Nu cred ca are importanta care este parerea mea. Cred ca foarte importanta este parerea parintilor de la sfintele manastiri din Moldova si din toata tara româneasca, a preotilor care „cu credinta si cu dragoste” se indreapta acum catre sfintele altare si se roaga – parerea acestora are importanta. Importanta are si parerea credinciosilor despre saptamâna de rugaciune, care este straina – acesta este cuvântul însusi – este straina de spiritualitatea Bisericii Ortodoxe. Parerea mea este ca Biserica noastra se roaga de fapt nu numai într-o saptamâna, nu numai în timp limitat, ci Biserica Ortodoxa se roaga pentru unitatea crestinilor la toate serviciile divine – acestea sunt cu adevarat rugaciunile rânduite, ascultate de bunul Dumnezeu.
Miscarea Ecumenica cunoastem cu toti de unde a plecat si care sunt rezultatele; cunoasteti si dumneavoastra, cunoasteti toti – care cunosc… Credinciosii, poporul nu cunoaste, nu stie ce-i aceea ecumenism; nu vede rezultate, nu vede o apropiere, o dragoste, nu vede ca acest ecumenism, aceasta miscare ar fi adus vreo îmbunatatire în relatiile dintre crestinii din toata lumea. Relatiile au ramas aceleasi; nu s-a facut nici un pas, dimpotriva înca, s-a ajuns sa se cada în grave erori în cadrul Miscarii Ecumenice. Și erorile le cunoasteti, nu e cazul sa vi le enumar acum. Asa ca „Saptamâna de rugaciune pentru unitatea crestinilor” este doar un cuvânt pompos, festiv; se face o festivitate fara o finalitate.
Noi, când ne rugam, avem încrederea ca bunul Dumnezeu ne si asculta, daca avem inima curata si suflet drept. Ori, sa faci rugaciuni fara sa vezi un rezultat înseamna ca Dumnezeu nu a ascultat, nu a ajuns la El rugaciunea, nu a fost pornita din inima sfintita si curata. Dar sunt absolut sigur ca rugaciunea unei mame care se roaga lânga copilasul ei, lânga leagan, rugaciunea unui tata, rugaciunile unui credincios, rugaciunile unui calugar, rugaciunile unui preot – acestea sunt cu adevarat ascultate de Dumnezeu si iubite de Dumnezeu. Cam aceasta pot spune, în câteva cuvinte, despre aceasta problema foarte serioasa. (…) Trebuie sa cautam cauza care a dus la aceasta dezbinare. (…) Biserica Ortodoxa trebuie sa se roage în continuare pentru toata lumea – aceasta este rugaciunea pe care Dumnezeu o asteapta de la noi; o rugaciune însotita de fapte sfinte si bune si de dreptate. Dumnezeu, în cazul acesta, ne va asculta rugaciunea. (…) Sensul vietii crestine este de a face din toata populatia globului Fii ai lui Dumnezeu.”
http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2011/01/17/episcopul-romano-catolic-de-iasi-gherghel-disperat-de-refuzul-ips-teofan-de-a-mai-participa-la-octava-de-rugaciune-ecumenista-din-luna-ianuarie/
ANTICREȘTINII CONTRA ORTODOCȘILOR SUB FORMA UNEI FASLE SI PERFIDE UNIUNI. Eu știu puține, foarte, dar măcar că știu că la anul 33, Hristos a înființat biserica originară. Apoi din Biserica lui Hristos s-au desprins diverse grupuri cu idei diferite, erezii adică, dintre care cea mai ampla ca numar de enoriasi este erezia catolică desprinsă in 1054. Au plecat din motive misterioase, fără să spună ce e greșit la Biserica lui Hristos.
Românii au continuat neabătuți și iată, Biserica noastră păstrându-și autenticitatea, puritatea, a supraviețuit 2,000 de ani în condițiile în care a fost atacată din toate direcțiile și in toate formele, chiar fizic unde un îndrăcit austriac Bukow a dărâmat cu tunurile 150 de biserci ortodoxe in Ardeal in secolul XVII. Prin contanâă, conservtorism suprem, Biserica Ortodoxa a Românilor a constituit suportul continuității și unității Poporului Român în toată perioada ultimele 2 milenii când am fost supuși la invazii, genocid, distrugeri, alterări si subminări, procedee la care nici un alt popor nu le-a supraviețuit întreg la minte si suflet.
Vedem de ceva timp, chiar și acum, că cei plecați din ortodoxie, se reîntorc cu fața la ortodoxie DAR nu pentru a reveni in interiorul ei, recunoscând erorile de judecată ale predecesorilor, ci se intorc cerând ca Ortodoxia sa o ia și ea pe calea luată de ei în trecut, pe calea ereticilor, pe care, pas cu pas, asa cum se face răul în mod temeinic, câte puțin odată să cadă din legătura cu Hristos până nu mai e cale de intoarcere.
Constatăm manifestarea in prezent a acelorlași forțe care în trecut au rupt părți din Biserică, de la rădăcina originară. Aceste forțe continuă să acționeze cu înverșunare și dupa 2,000 de ani, momind cea mai curată rămasă Bisercă Ortodoxă să purceadă pe calea autodistrugerii.
Lăsăm noi ca așa ceva să se întâmple? NU. Un simplu, ferm, radical și intolerant NU. Trebuie sa salvăm prelații din BOR de alunecarea în eroare, cât mai repede și mai ferm.
Nici o lupta pe stradă sau prin institutii “democratice” sau “economice” (alegeri, parlamente, guverne, bugete, finanțe, mass media, filme etc.) nu e reală, toate sunt diversiuni fără efect real.
Lupta de 2,000 de ani a sectelor împotriva lui Hristos e lupta adevărată, dar nu a avut încă succesul urmarit de sectarii anticreștini , motiv pentru care, în prezent sunt cam nemuțumiți și măresc presiunea asupta ortodocșilor.
Aici este lupta adevărată și singura. Doar credincioșii o pot sesiza și pot lupta cu folos pentru întreg Poporul.
Doamne, ajută!