Basilica.ro/stiri/l   Cuvântul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul României,

la deschiderea lucrărilor Sinaxei Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale, Constantinopol, 06-09 martie 2014:

Sinaxa sau reuniunea Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale nu este o instituţie permanentă, ci un eveniment spiritual reprezentativ. Sinaxa primaţială panortodoxă nu are un statut formal, nici atribuţii exprimate canonico juridic. Ea nu este un Sinod Panortodox, ci o reprezentare panortodoxă a sinoadelor autocefale, pe care le prezidează întâistătătorii prezenţi în Sinaxă.

Sinaxa panortodoxă are în prezent un rol consultativ şi orientativ cu scopul de-a întări comuniunea sacramentală prin concelebrare euharistică, coresponsabilitatea pastorală prin dialog şi cooperarea misionară prin acţiune, între Bisericile Ortodoxe Autocefale şi în relaţia Ortodoxiei cu lumea de azi. Autoritatea spirituală a Sinaxei creşte mai ales princultivarea coresponsabilităţii pentru unitatea Ortodoxiei.

Sinaxa panortodoxă oferă imaginea Ortodoxiei ca fiind mai mult o familie spirituală a Bisericilor Ortodoxe din regiuni, ţări şi etnii diferite, decât o instituţie religioasă internaţională.

Sinaxa cultivă mai întâi comuniunea fraternă şi apoi programe comune de acţiune. De aceea, Sinaxele panortodoxe de până acum au emis mai multmesaje şi recomandări pentru Biserică şi societate.

Totuşi, într-o Sinaxă panortodoxă, ca într-o familie, pot fi discutate şi problemele concrete care afectează negativ relaţiile dintre Bisericile Ortodoxe surori şi mărturia ortodoxă în lumea de azi. Deşi Sinaxa panortodoxă nu este un Sinod Panortodox, totuşi ea poate ajuta mult la înțelegerea importanţei sinodalităţii la nivel panortodox sau universal.

Întrucât Sfintele Canoane cer ca episcopii să se adune în Sinod cel puţin de două ori pe an (canonul 37 Apostolic, canonul 5  al Sinodului I Ecumenic, canonul 19 al Sinodului IV Ecumenic şi canonul 20 al Sinodului local de la Antiohia), sinaxele panortodoxe ar trebui organizate cel puţin odată la doi ani, pentru intensificarea comuniunii, cooperării şi solidarităţii panortodoxe azi.

În mod paradoxal Bisericile Ortodoxe Autocefale cultivă azi mai mult dialogurile oficiale internaţionale cu alte Biserici decât dialogul şi cooperarea între ele.

În prezent, este nevoie de mai multă consultare şi cooperare între Bisericile Ortodoxe surori, în faţa a trei mari provocări ale lumii de azi:

1.secularismul sau indiferentismul religios, care afectează negativ familia ortodoxă tradiţională, parohia ortodoxă, mănăstirea ortodoxă şi misiunea ortodoxă în societate;

2.fenomenul migraţiei, care generează noi probleme sociale şi pastorale, mai ales când migraţia este cauzată de război sau persecuţii, cum se vede azi în Siria şi în alte părţi ale lumii.

3.criza economică şi financiară, care ne cheamă la mai multă solidaritate cu oamenii săraci, bolnavi şi singuri. Misiunea spirituală, pastorală şi socială a Ortodoxiei ne cheamă azi să unim mai mult jurisdicţia canonică teritorială cu responsabilitatea pastorală pentru persoanele concrete şi Autocefalia locală cu Ortodoxia universală sau ecumenică.

În acest sens, mulţumim Sanctităţii Sale Bartolomeu al Constantinopolului, Patriarhul Ecumenic, pentru că ne-a invitat să participăm la această Sinaxă, cu speranţa că dialogul fratern şi cooperarea ne ajută să iubim şi să slujim mai mult Ortodoxia şi misiunea ei în societatea contemporană. Apreciem eforturile spirituale şi materiale pe care Patriarhia Ecumenică le depune pentru pregătirea Sfântului şi Marelui Sinod Panortodox, prin intermediul Comisiilor şi Conferinţelor Panortodoxe şi Sinaxelor Panortodoxe, spre binele întregii Ortodoxii.

† DANIEL

Patriarhul României

La Istanbul s-a deschis adunarea Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe

 Serviciu de comunicare DREB/Patriarchia.ru

Apoi au urmat discursurile fiecărui Întâistătător al Bisericilor Locale, care au fost însoțite de discuții numeroase.

Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii Chiril în raportul său, în special, a prezentat celor prezenți concepția Bisericii Ortodoxe Ruse cu privire la pregătirea Soborului Panortodox, exprimată de Soborul  Arhieresc din Moscova în februarie 2013. Participanții lor și-au exprimat concepția generală cu privire la faptul că  la Soborul Panortodox toate deciziile trebuie să fie adoptate pe baza exprimării voinței în mod unanim a tuturor Bisericilor Locale, dar nu de majoritatea voturilor, că regulamentul și ordinea de zi a Soborului Panortodox, principiile formării lui, protocolul serviciilor divine și al ședințelor, proiectele documentelor sobornicești de bază trebuie să fie concordate în prealabil de toate Bisericile Ortodoxe Locale. „Ierarhii Bisericii Ruse consideră că pregătirea Soborului Panortodox trebuie să prevadă o discuție largă a deciziilor în curs de elaborare și să se  caracterizeze printr-o grijă deosebită față de păstrarea curățeniei credinței ortodoxe.  Membrii Soborului Arhieresc consideră necesar ca prezidiul Soborului Panortodox să  fie reprezentat de Întâistătătorii tuturor Bisericilor Ortodoxe Locale și ca  la Sobor episcopatul Bisericilor Locale să fie reprezentat pe deplin în mod maxim”, se spune în deciziile Soborului Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse.

Explicând esența poziției date, Sanctitatea Sa  Patriarhul Chiril a amintit că anume principiul  consensului a fost la baza procesului antesobornicesc, început de consfătuirea din Rodos în anul 1961, la care din inițiativa Patriarhiei Constantinopolului principiul dat a fost pus în baza adoptării deciziilor. Anume pe această bază au fost coordonate un șir de probleme ale ordinii de zi a Soborului Panortodox, regulamentul lucrărilor adunărilor antesobornicești Panortodoxe și proiectele deciziilor la opt din cele zece teme, propuse pentru Sobor. „Principiul consensului s-a recomandat în mod  pozitiv și ar fi contraproductiv și extrem de periculos să refuzăm la el  în timpul pregătirii Soborului”, consideră Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse.

Menționând că consensul este pus și la baza activității adunărilor episcopale în regiunile diasporei, Sanctitatea Sa a subliniat: „Este un principiu, grație căruia în condițiile istorice actuale se păstrează unitatea Bisericii”.

”A pune la ordinea zilei în Sobor unele probleme ce nu au fost concordate, semnifică să îl prefacem într-un loc al scindărilor, să punem sub pericol  unitatea bisericească, să îngreuiem receptarea deciziilor Soborului  în Bisericile noastre Locale. Sarcina noastră este a  arăta unitatea Bisericii în problemele stringente ale lumii ortodoxe. Vocea fiecărei Biserici, indiferent de numărul  păstoriților și de timpul apariției ei, trebuie să fie auzit. Soborul Panortodox trebuie să devină locul, unde Duhul Sfânt își arată prezența Sa în unitatea de gândure a Bisericii, unde nu este cu putință supunerea tiranică a minorității în fața voinței majorității”, a continuat Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii Chiril.

Sanctitatea Sa nu este de acord cu opinia, conform căreia principiul consensului încetinește procesul adoptării deciziilor și a pregătirii Soborului: „Consider că pricina încetinelii nu este în aceasta –  noi nu avem, din păcate, un mecanism eficient al pregătirii.  Secretariatul creat mulți ani în urmă pentru pregătirea Soborului, în care se presupunea participarea reprezentanților Bisericilor Ortodoxe Locale, nu funcționează.  Propunerile numeroase ale Bisericii Ruse de a-și  îndrepta pe reprezentantul său în Secretariat nu au căpătat ecoul cuvenit”.

Pregătirea pentru Sobor trebuie efectuată în mod activ, iar pentru aceasta este necesar atragerea forțelor creative, este convins Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril. Dumnealui a chemat la crearea unui organ eficient format din reprezentanții Bisericilor Locale, care ar putea să se întrunească în mod regulat, să facă schimb de opinii, de materiale, inclusiv cu utilizarea mijloacelor de comunicare în masă, care fac această activitate deloc complicată.

„Dacă noi vrem cu adevărat să convocăm Soborul Panortodox, noi trebuie să învățăm să activăm într-un astfel de regim”, a spus Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe, menționând faptul că mai urmează un mare volum de muncă și cu privire la tematica Soborului, și cu privire la regulamentul său. Doar, după cum a vorbit în raportul său Sanctitatea Sa Patriarhul Constantinopolului Bartolomeu, chiar și acele opt teme, care sunt deja  finalizate și  aprobate, cer o anumită cizelare, ținând cont de schimbările produse în realitățile din ultimele decenii.

„Toate temele ordinii de zi a Soborului trebuie pregătite bine și în comun, trebuie de găsit un consensus comun.  Dacă anumite chestiuni nu le vom putea corela cintr-o dată, nu trebuie să ne temem să le amânăm pentru examinarea în următoarele Soboare.  Dacă vom putea să pregătim  destoinic acest Sobor, consider, el nu va fi ultimul”, și-a împărtășit opinia Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii Chiril.

Sanctitatea Sa a atras atenția, de asemenea, la provocările din ziua de azi, pe care Soborul nu le poate evita: „Este izgonirea în masă a creștinilor din regiunea Orientului Apropiat și a Africii de Nord, ceea ce amenință prezenței creștine pe pământurile de unde a început răspândirea creștinismului. Este și cultul consumului omorâtor al spiritualității, care se află la baza crizei economice, care a contaminat multe țări ale lumii creștine.  Actualmente, din păcate, ale lumii pseudocreștine.  Este și încercarea de  introducere a așa-numitei filozofii ghender, care distruge bazele moralității și ale familiei – încercări care au atins țările occidentale și acum se îndreaptă asupra estului ortodox.  Sunt și problemele bioeticii, astfel precum clonarea, mamele-surogat și totul ce pretinde la intervenirea în firea omenească, creată de Dumnezeu”.

Sanctitatea Sa și-a exprimat siguranța că la toate aceste  probleme importante și actuale Biserica Ortodoxă trebuie să dea un răspuns clar și concordat, ce își trage rădăcinile din tradiție. „Trebuie să dăm un răspuns nu doar  de ordin teologic, dar și păstoresc, a continuat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse. Acum Biserica noastră se ciocnește de întrebările cu privire la  botezul copiilor, născuți cu ajutorul „mamelor surogat”.  Noi nu am putut aștepta decizia panortodoxă la această problemă, deoarece în Rusia discuția este foarte acută. A fost creată o comisie specială care a pregătit recomandări păstorești referitor la  posibilitatea botezului copiilor, născuți de la „mamele surogat”. 

Încă o temă, pe care Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii Chiril a abordat-o în discursul său la sinaksis, este regulamentul Soborului Panortodox, ce urmează să aibă loc. Întâistătătorul Bisericii Ruse a amintit participanților la întâlnire că proiectul regulamentului Soborului încă nu a fost expus pentru discuția generală. „Însă problema regulamentului Soborului este departe de a fi formală, consideră dumnealui. Soborul trebuie să fie o expresie clară a ecleziologiei noastre ortodoxe, exact la fel precum expresia ecleziologiei noastre este liturghia Dumnezeiască și oficierea ei sobornicească”.

Biserica Ortodoxe Rusă subliniază, de asemenea, necesitatea faptului ca Prezidiul Soborului Panortodox trebuie să fie alcătuit din Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe în frunte cu primul printre ei – Sanctitatea Sa Patriarhul Constantinopolului, a menționatSanctitatea Sa Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii Chiril. „Prezidiul alcătuit din Întâistătătorii tuturor Bisericilor, indiferent de numărul lor sau de vechimea lor, va demonstra vădit ecleziologia noastră, conform căreia orice Biserică Locală, care se află în unitate cu alte Biserici, are drepturi egale cu ele”, a spus Sanctitatea Sa.

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse și-a exprimat  regretul că la participarea însinaksis au fost invitați nu toți Întâistătătorii Bisericilor. „Trebuie să tindem la faptul  că toate Bisericile Locale să participe la pregătirea Soborului Panortodox și atunci Soborul nostru va fi expresia glasului proorocesc al Bisericii, adresat atât la ai noștri, cât și la cei din exterior, și-a exprimat siguranța Sanctitatea Sa Patriarhul.  Ai noștri trebuie să simtă unitatea Bisericii. Cei din exterior trebuie să vadă în Sobor puterea vitală și dinamismul Ortodoxiei, care îi este dată de Însuși Dumnezeu.  Noi trebuie să creăm toate condițiile, ca să nu împiedicăm Duhului Sfânt să acționeze în noi și prin noi”.

Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril a ieșit cu propunerea de a crea un Secretariat înnoit din  reprezentanții Bisericilor Ortodoxe  Locale, care finalizează proiectele de documente pentru Soborul Panortodox, precum și va elabora toate problemele de procedură, pentru ca rezultatele lucrului său să le transmită la analizarea Comisiei Interortodoxe de pregătire.  Dar dacă în această comisie nu va fi găsit un compromis, documentele vor fi îndreptate la Consfătuirea panortodoxă antesobornicească, care, după aprobarea lor,  va putea să iasă cu propunerea cu privire la convocarea Soborului.

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe a Georgiei în discursul său a menționat că Soboarele Ecumenice se convocau în scopul apărării de la erezii și întăririi credinței adevărate, iar scopul Soborului Panortodox așteptat este altul: a demonstra lumii contemporane unitatea și  unanimitatea popoarelor Ortodoxe. „Din aceste considerente este necesar a convoca acest Sobor doar după ce toate problemele, puse pe ordinea zilei, vor fi analizate și soluționate pe baza consensului, când vor fi  luate în considerare interesele tuturor Bisericilor. Formatul acestui Sobor de asemenea trebuie să fie determinat pe baza consensului. Aceasta va fi  garantul  evitării încordării între Biserici. Pe lângă aceasta, este  necesar încă odată să analizăm problemele, la care s-a lucrat deja, pentru a fortifica poziția noastră, luând în considerare situația contemporană”, a spus Sanctitatea Sa Preafericitul Katolicos – Patriarh al întregii Georgii Ilie II.

La rândul său, Preafericitul Patriarh al României Daniel a menționat faptul că adunarea Întâistătătorilor „nu este Soborul Panortodox, dar imaginea panortodoxă a Sinoadelor autocefale, ai căror președinți sunt Întâistătătorii, care participă la sinaksis… Autoritatea duhovnicească a sinaksisului crește atunci, când este încurajată responsabilitatea comună de dragul unității Ortodoxiei”.

Conform opiniei Sanctități Sale, azi Bisericile Ortodoxe frățești trebuie mai mult să participe la consfătuiri și să colaboreze în legătură cu cele trei mari provocări ai lumii contemporane.  Este secularizarea și indiferența religioasă; este fenomenul migrării ce creează  noi probleme speciale și păstorești, în special când migrările sunt provocate de războaie sau prigoniri, ceea ce putem vedea azi în Siria sau în alte locuri; este criza economică, ce cheamă creștinii la manifestarea unei mai mari solidarități față de cei săraci, bolnavi și singuratici.

Cu acordul general  a fost numită comisia de redactare, care trebuie să pregătească documentele de totalizare ale adunării. În componența comisiei, pe care o conduce Preafericitul Arhiepiscop al Tiranului şi al întregii Albanii Anastasie, sunt arhierei ai diferitelor Biserici Ortodoxe Locale, inclusiv mitropolitul de Volokolamsk Ilarion, preşedintele Departamentului Relaţii externe al Patriarhiei Moscovei.

Delegațiile Bisericilor Ortodoxe Locale sunt prezentate la adunare în următoarea componență:

• Patriarhia Constantinopolului: Sanctitatea Sa Patriarhul Constantinopolului Bartolomeu, mitropolitul de  Pergam Ioan, mitropolitul Galiei Emanuil, arhiepiscopul Americii Dimitrii, mitropolitul Elveției Ieremia;
• Patriarhia Alexandriei: Preafericitului Teodor II Papă și Patriarh al Alexandriei, mitropolitul de Guineea Gheorghe; mitropolitul de Leontopol Gavriil, arhimandritul Teodor (Dridakis);
• Patriarhia Antiohiei: mitropolitul de Accra Sava; mitropolitul de Buenos-Aires Siluan, protoiereul Porfirii Gherghe;
• Patriarhia Ierusalimului: Preafericitul Patriarh al Ierusalimului şi al Întregii Palestine Teofil, secretarul general al Sfântului Sinod arhiepiscopul de Constantin Aristarh,  arhiepiscopul de Antedon Nectarie, diaconul Evloghie;
• Patriarhia Moscovei: Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii Chiril, preşedintele Departamentului relaţii externe bisericeşti al Patriarhiei Moscovei mitropolitul de Volokolamsk Ilarion,episcopul de Solnecinogorsk Serghii, şeful Secretariatului administrativ al Patriarhiei Moscovei, protoiereul Nicolai Balașov, vicepreședintele DREB al PM, colaboratorul DREB diaconul Anatolii Ciureakov;
• Patriarhia Georgiei: Sanctitatea Sa Preafericitul Katolicos – Patriarh al întregii Georgii Ilie II,mitropolitul de Ahalţihe şi Tao-Klarjeti Teodor, mitropolitul de Zugdidi şi Tsaişi Gherasim, protoiereul Gheorghe Zviadadze, monahul Antim;
• Patriarhia Serbiei: Sanctitatea Sa Patriarhul Serbiei Irinei, mitropolitul de Cernogoria şi Primoria Amfilohii, episcopul de Bač Irinei, secretarul general al DREB protoiereul Gaii Gaič;
• Patriarhia României: Preafericitul Patriarh al României Daniel, mitropolitul de Europa Occidentală și de  Sud Iosif,  mitropolitul de Târgoviște Nifon, protoiereul Ștefan Ababei, protoiereul Mihail Tița, diaconul Mihail Mușat;
• Patriarhia Bulgariei: Sanctitatea Sa Patriarhul Bulgariei Neofit, mitropolitul de Nevrokop Serafim, secretarul general al Sfântului Sinod episcopul de Stob Naum, șeful secretariatului Patriarhului Teodor Atanasov, Chiril Dimitrov;
• Biserica Ortodoxă a Ciprului: Preafericitul Arhiepiscop al Noii Iustiniana şi al întregului Cipru Hrizostom II, mitropolitul de Pat Gheorghe, episcopul de Arsinoi Nectarie, diaconul Ciprian Kunturis;
• Biserica Ortodoxă a Eladei: Preafericitului Arhiepiscop al Atenei şi al întregii Elade Ieronim; mitropolitul de Dimitriada și Almiros Ignatie, mitropolitul  de Messinia Hrisostom, secretarul general al Sfântului Sinod episcopul de Diavlia Gavril, diaconul Epifanie Arvinitis, Hristos Georgoussis;
• Biserica Ortodoxă a Albaniei: Preafericitului Arhiepiscop al Tiranului şi al întregii Albanii Anastasie; mitropolitul de Korcin Ioan, mitropolitul de Gjirokastra Dimitrie, diaconul Grigori;
• Biserica Ortodoxă a Poloniei: Preafericitul Mitropolit al Varşoviei şi al întregii Polonii Sava; episcopul de Semiotic George, arhimandritul Andrei (Borkovski).

Serviciu de comunicare DREB/Patriarchia.ru

 Mospat.ru: In interventiile sale, Sanctitatea Sa Patriarhul Kirill al Moscovei si al Intregii Rusii a prezentat in special viziunea Bisericii Ortodoxe Ruse cu privire la pregatirea unui sinod panortodox exprimata in cadrul Consiliului Episcopilor care s-a reunit la Moscova in februarie 2013. Participantii la acest consiliu si-au exprimat punctul de vedere comun potrivit caruia toate deciziile Sinodului Panortodox trebuie sa se ia prin consensul Bisericilor Locale, nu prin majoritate de voturi, iar programa si procedura de lucru, principiile de baza, protocolul serviciilor si sedintelor preotesti precum si documentatia de elaborare ar trebui negociate in prealabil cu toate Bisericile Ortodoxe Locale. Din concluziile Sinodului Episcopilor Bisericii Ortodoxe Ruse reiese ca

“Ierarhii Bisericii Ruse cred ca organizarea unui sinod panortodox ar trebui sa aiba in vedere o dezbatere larga asupra rezolutiilor in curs de elaborare si ar trebui sa se puna accent pe pastrarea puritatii doctrinei ortodoxe. Membrii Sinodului Episcopilor considera, de asemenea ca este necesar sa se asigure ca prezidiul Sinodului Panortodox ii va include pe Intaistatatorii tuturor Bisericilor Locale Ortodoxe insa si Episcopiile Bisericilor Locale ar trebui sa fie reprezentate in cadrul Sinodului cat mai mult posibil.”

Explicand esenta acestei pozitii, Patriarhul Kirill a reamintit reuniunii ca tocmai principiul consensului a calauzit cu succes procesul de pregatire a Sinodului pana in acest moment, proces inceput in cadrul Conferintei din 1961 din Insulele Rodos unde, la initiativa Patriarhului Constantinopolului, s-a adoptat acest principiu de luare a deciziilor. Acest principiu sta la baza punctele de lucru de pe agenda Sinodului Panortodox impreuna cu procedura de lucru a conferintelor pre-Sinodului Panortodox precum si cu proiectele de decizie cu privire la opt din cele zece teme care urmeaza sa fie discutate in cadrul Sinodului. Intaistatatorul Bisericii Ruse a afirmat ca“Principiul consensului s-a dovedit a fi cel mai bun si ar fi contraproductiv si extrem de riscant sa-l respingem atunci cand avem in vedere pregatirea Sinodului”. Constatand ca principiul consensului se afla de asemenea la baza activitatii Soborurilor Episcopale in regiunile din diaspora, Patriarhul Kirill a subliniat ca “Pastrarea unitatii Bisericii in conditiile istorice actuale se datoreaza acestui principiu”.

Mai departe, Patriarhul Kirill a spus ca:

“Daca Sinodul nu are in vedere discutarea chestiunilor ingrijoratoare exista riscul sa-l transformam intr-un spatiu de diviziuni, sa punem sub amenintare unitatea Bisericii si sa complicam procesul de acceptare a hotararilor Sinodului de catre Bisericile noastre Locale.Dar, sarcina noastra este sa demonstram ca putem pastra unitatea Bisericii in conditiile de azi care perturba lumea Ortodoxa. Sinodul Panortodox ar trebui sa devina un loc in care Sfantul Duh sa-si faca simtita prezenta in unanimitatea bisericii si unde impunerea tiranica a vointei majoritatii asupra minoritatii este imposibila.”

Patriarhul Kirill nu a fost de acord cu afirmatia potrivit careia principiul consensului incetineste procesul de luare a deciziilor si pregatirea Sinodului declarand ca:

“Eu cred ca nu principiul consensului reprezinta motivul intarzierilor ci mai degraba, din pacate, inca ne lipseste un mecanism eficient de organizare. Secretariatul nostru pentru pregatirea Sinodului infiintat in urma cu multi ani, din care ar fi trebui sa faca parte si reprezentanti ai Bisericilor Ortodoxe Locale, se pare ca nu functioneaza. Propunerile repetate ale Bisericii Ruse de a-si trimite reprezentanti in acest Secretariat nu au primit nici un raspuns clar.”

Patriarhul Kirill a mai spus ca pregatirea Sinodului ar trebui efectuata in mod activ si pentru a face acest lucru trebuie ca fortele creative sa se implice. El a cerut infiintarea unui organism eficient alcatuit din reprezentanti ai Bisericilor Locale, care ar putea sa se intruneasca periodic, sa schimbe opinii, resurse materiale si sa utilizeze mijloace moderne de comunicare pentru inlesnirea procesului de colaborare.

Patriarhul Kirill a concluzionat ca

“Daca ne dorim intr-adevar sa convocam un Sinod Panortodox ar trebui sa invatam sa lucram in acest mod” si a mentionat ca exista foarte mult de lucru atat pe teme ale Sinodului cat si pe procedura de organizare a acestuia. Intr-adevar, asa cum a afirmat Sanctitatea Sa Patriarhul Bartolomeu in cuvantul de inceput, chiar si cele opt puncte care au fost deja stabilite si elaborate necesita o anumita revizuire avand in vedere realitatile care s-au schimbat in ultimele decenii.

Opinia Patriarhului Kirill a fost ca

“Toate elementele de pe ordinea de zi ale Sinodului ar trebui sa fie bine convenite si pregatite. Daca nu reusim sa coordonam vreo chestiune imediat, nu ar trebui sa ne temem sa o prezentam la urmatoarele intruniri. Daca nu reusim sa pregatim acest Sinod intr-o maniera adecvata acum nu cred ca va fi definitiv.”

El a atras de asemenea atentia reuniunii asupra provocarilor din ziua de azi, provocari pe care Sinodul nu le poate trece cu vederea.

“Acestea sunt expulzarea in masa a crestinilor din Orientul Mijlociu si din regiunile din Africa de Nord care ameninta sa elimine prezenta crestina din tinuturile vechi unde crestinismul a fost propagat initial,caracterul vatamator spiritual al cultului consumerist situat la temelia crizei economice care a afectat mai multe tari ale lumii crestine acum din pacate deja pseudo-crestine, incercarile de a introduce o asa numitafilozofie de gen prin care se distrug temeliile familiei si moralitatii – problemele care au afectat tarile occidentale si care se apropie acum si de Rasaritul Ortodox; – acestea sunt de asemenea si probleme debioetica, cum ar fi clonarea, “maternitatea surogat” si toate incercarile de a interveni in natura umana atat de bine creata de catre Dumnezeu.”

Sanctitatea Sa si-a exprimat parerea ca tuturor problemelor importante si de actualitate ar trebui sa le fie dat un raspuns clar avand ca punct de plecare traditia Bisericii Ortodoxe.

“In acelasi timp raspunsul trebuie dat nu doar din perspectiva teologica, ci si din perspectiva pastorala. Astazi Biserica noastra trebuie sa raspunda la intrebari legate de botezul copiilor nascuti din mame surogat. Nu ne-am putea astepta la un raspuns ortodox comun la aceasta intrebare avand in vedere discutiile aprinse din Rusia. O comisie speciala a fost infiintata pentru a pregati recomandari pastorale cu privire la botezul copiilor nascuti de “mame surogat”.

O alta problema adusa in discutie de catre Patriarhul Kirill la sinaxa a vizat procedura de urmat de catre viitorul Sinod Panortodox. El a reamintit reuniunii ca proiectul de procedura al Sinodului nu a ajuns inca la un punct comun. “Dar chestiunea procedurii Sinodului nu este deloc formala. Sinodul ar trebui sa reprezinte o expresie clara a eclesiologiei noastre ortodoxe in acelasi mod in care Sfanta Liturghie si slujirea ei reprezinta expresia eclesiologiei noastre.” – a mai adaugat Patriarhul.

Patriarhul Kirill a mai mentionat ca Biserica Ortodoxa Rusa considera necesar ca Prezidiul Sinodului Panortodox sa fie alcatuit din Inaintestatatorii tututor Bisericilor Ortodoxe Locale conduse de catre primul dintre ei respectiv Sanctitatea Sa Patriarhul Constantinopolului. Sanctitatea Sa Kirill a spus ca “Prezidiul format din Inaintestatatorii tututor Bisericilor, indiferent de importanta si de varsta lor va fi dovada clara a eclesiologiei noastre prin care orice Biserica Locala care mentine unitatea cu alte Biserici are drepturi egale cu ale lor”.

De asemenea, el si-a exprimat regretul pentru faptul ca nu au fost invitati la Sinaxa toti Inaintestatatorii Bisericilor.

“Ar trebui sa ne asiguram ca toate Bisericile Locale ar trebui sa ia parte la pregatirea unei Biserici Panortodoxe, si atunci Sinodul va deveni o expresie a vocii profetice a Bisericii adresata atat bisericilor noastre interne cat si celor din exterior. Cele din interiorul nostru ar trebui sa simta unitatea Bisericii. Cele din exterior ar trebui sa vada in Sinod vitalitatea si dinamismul Ortodoxiei daruite de Insusi Dumnezeu. Ar trebui sa asiguram toate conditiile necesare astfel incat sa nu impiedicam lucrarea Sfantului Duh in noi si prin noi.”

Patriarhul Kirill a propus infiintarea unui Secretariat nou care sa cuprinda reprezentanti ai Bisericilor Ortodoxe Locale astfel incat sa se finalizeze documentatia pentru Sinodul Panortodox, dar si pentru a elabora toate intrebarile procedurale astfel incat rezultatele muncii lor sa poate fi trimise Comisiei de pregatire Inter-ortodoxe. Iar daca aceasta Comisie ajunge la un consens, documentele vor fi trimite la Conferinta Pre-Sinodului Panortodox care dupa adoptarea lor va propune o data de desfasurare a Sinodului.

In observatiile sale, Intaistatatorul Bisericii Ortodoxe Georgiene a facut o mentiune speciala asupra faptului ca Sinodul Ecumenic se organiza de obicei pentru a apara ortodoxia impotriva ereziilor si pentru a consolida adevarata doctrina, in timp ce scopul Sinodului Panortodox ce se pregateste este diferit. Acesta este de a demonstra lumii moderne unitatea si unanimitatea natiunilor ortodoxe. Preafericitul Parinte Patriarh Catolicos-Iliya al II-lea al Intregii Georgii a spus ca

“Din acest motiv, credem ca este necesar ca acest Sinod sa fie convocat numai dupa ce toate chestiunile de pe agenda vor fi luate in considerare si stabilite pe baza de consens in sensul ca interesele tuturor Bisericilor vor fi luate in considerare. Acest lucru va fi o garantie impotriva tensiunilor ce pot aparea intre biserici. In plus, trebuie sa avem in vedere inca o data problemele discutate deja astfel incat pozitia noastra sa poata fi consolidata in conditiile situatiei actuale.”

http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2014/03/10/patriarhul-kirill-la-sinaxa-intai-statatorilor-ortodocsi-ar-trebui-sa-se-puna-accentul-pe-pastrarea-puritatii-doctrinei-tirania-majoritatii-sa-nu-fie-posibila/#more-73040 

Amen.gr/6 Amănunte cu privire la Marele Sinod al Ortodoxiei discutate de Intâistătătorii Bisericilor Ortodoxe

„Și douăzeci și patru de scaune înconjurau tronul, și pe scaune douăzeci și patru de bătrâni, sezând, îmbrăcați în haine albe și purtând pe capetele lor cununi de aur.” (Apoc. 4,4)

  Creșterea numărului episcopilor care vor participa la Marele Sinod al Ortodoxiei, ce va avea loc în Constantinopol în anul 2016, a fost discutată, printre altele, în prima parte a sesiunii de dimineață a Sinaxei Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale, care se află în curs de desfășurare în Biserica Patriarhală „Sfântul Gheorghe” din Fanar. Potrivit informațiilor, la propunerea Arhiepiscopului Tiranei și al întregii Albanii, Anastasios, numărul episcopilor se va majora de la 20 la 24, un număr simbolic, pentru a se face trimitere la versetul mai sus  amintit din Apocalipsa Sfântului Apostol Ioan.

In timpul discuțiilor, potrivit rapoartelor, Patriarhul Chiril al Moscovei ar fi lansat întrebarea cu privire la poziția scaunelor pe care vor ședea Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe în timpul lucrărilor Marelui Sinod. Se pare că a prezentat și imagini din reprezentările aghiografice ale Sinoadelor Ecumenice, unde se distinge clar tronul cu Evanghelia așezat în mijlocul episcopilor, lăsând să se înțeleagă limpede interesul său deosebit pentru scaunul pe care va ședea Patriarhul Ecumenic.

 Potrivit aceleiași informații, se pare că Patriarhul Ecumenic i-ar fi răspuns că toți Întâistătătorii Bisericii vor sta la aceeași nivel și că tronul său nu se va afla la un nivel mai ridicat. „La acest lucru a renunțat Papa și vă temeți că îl voi aplica eu?” ar fi răspuns Patriarhul Ecumenic.

În același timp, Patriarhul Chiril și-ar fi exprimat îngrijorarea cu privire la anumite elemente islamice, care au fost adăugate în Biserica istorică „Sfânta Irina” – vechea Catedrală bizantină a Constantinopolului, unde s-a desfășurat Sinodul al II-lea Ecumenic și care niciodată nu a fost transformată într-o moschee, în prezent funcționând ca muzeu – cum ar fi semiluna în partea de sus a cupolei Bisericii. Desigur, potrivit informațiilor, a arătat și câteva fotografii pentru a întări cuvintele sale. Cu toate acestea, Patriarhul Ecumenic i-a reamintit că pe nișa de pe culoarul central al Bisericii– deasupra Sfântului Altar – predomină o cruce mare în mozaic, care se păstrează de la celebra decorație bizantină în mozaic a Bisericii. „Există ceva mai important decât aceasta, decât crucea  care ne va acoperi?” s-ar fi întrebat Patriarhul Ecumenic.

Dezbaterile și lucrările Sinaxei Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe sunt continuate în același ritm intens în vederea finalizarii mesajului lor public care va fi citit mâine după Sfânta Liturghie, în Duminica Ortodoxiei. Reamintim faptul că  s-a hotărât ca  la Marele Sinod al Ortodoxiei, care va avea loc în anul 2016, fiecare Biserică va avea o „voce” – practic un vot – și hotărârile vor fi luate prin consens și unanimitate.

TRADUCERE OANA PARAIPAN(GRAIUL ORTODOX)

Romfea.gr/ Patriarhul Antiohiei nu a semnat comunicatul comun al Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe

Cele două probleme majore care au provocat probleme în unitatea Ortodoxiei, Qatar și Cehia, au fost tratate pe larg în discuțiile neoficiale ale Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe pe marginea lucrărilor Sinodului. Reprezentanții Patriarhiei Antiohiei au îndemnat pe participanții la Sinaxă să ia în discuție chestiunea Qatarului. Altmiteri, Patriarhia Antiohiei nu va semna comunicatul comun al Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe, lucru pe care l-a și făcut, în cele din urmă, Mitropolitul de Buenos Aires, reprezentatul Patriarhului Ioan al Antiohiei.

Din informațiile Romfea.gr se pare că a fost solicitată o mediere între Patriarhul Alexandriei și Arhiepiscopul Ciprului, așa încât Patriarhia Ierusalimului și Patriarhia Antiohiei să înceapă în Cipru un nouă rundă de discuții pe tema Qatarului. Convingerea generală este că lipsa Patriarhului Antiohiei de la Sinaxă nu are legătură numai cu intervenția chirurgicală simplă pe care acesta a suferit-o, ci prin aceasta a dorit să-și exprime nemulțumirea în ceea ce privește abordarea problemei Qatarului din partea Patriarhiei Ecumenice și atitudinea acesteia pe care o păstrează în favoarea Patriarhiei Ierusalimului.

Biserica Cehiei

Problema Bisericii Cehiei rămâne încă în așteptare. În ciuda procedurilor din culise, în afara Sinaxei, se pare că nu se va găsi prea curând o soluție, care să fie acceptată în comun pe de o o parte de Patriarhia Moscovei și cea a Antiohiei, care îl susțin pe noul Arhiepiscop al Cehiei, Rastislav, iar pe de altă parte de Patriarhia Ecumenică, care consideră alegerea lui Rastislav necanonică, recunoscând ca unic reprezentant al Bisericii Cehiei pe Mitropolitul Simeon de Olomouc.

Mitropolitul de Olomouc și-a exprimat dorința, potrivit acelorași discuții individuale ale Întâistătătorilor Bisericii Ortodoxe, să meargă direct la Fanar doar pentru a da o soluție definitivă problemei care afectează Biserica Cehiei. De altfel, neînțelegerea care s-a creat între Biserica Greciei și Patriarhia Moscovei ca urmare a anulării călătoriei Arhiepiscopului Ieronim în Rusia, se pare că se îndreaptă spre detensionare după intervenția reprezentanților celor doi Întâistătători.

Intervenția Patriarhului Ecumenic a provocat tensiune pe parcursul lucrărilor Sinodului, când s-a făcut anunțul episcopilor celorlalte Biserici Ortodoxe, care își exercită funcția pastorală pe terenul „canonic” al Patriarhiei Ecumenice. Patriarhul Ecumenic în intervenția sa a cerut să nu fie numiți episcopii cu același nume pentru că se crează neînțelegeri și că această problemă va trebui să fie odată rezolvată. A menționat ca exemplu pe Mitropolitul Tarasie din Buenos Aires, spunând că „unul este Buenos Aires și ceilalți vor trebui să fie numiți în Buenos Aires”, Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor. Întâistătătorii Bisericilor nu au fost de acord, în discuțiile lor particulare, cu natura intervenției specifice a Patriarhului Ecumenic.

Au lăsat deoparte problema lor, pentru că unii episcopi ai Patriarhiei Ecumenice se ocupă numai cu vorbitorii de limbă greacă și nu manifestă un interes deosebit pentru celelalte Biserici Ortodoxe. O soluție, spuneau ei, ar fi fost, ca Episcopul Patriarhiei Ecumenice să numească episcopi vicari care să se fie în colaborare directă cu Episcopul Patriarhiei Ecumenice, dar care să se ocupe cu creștinii ortodocși ai celorlalte Biserici (arabe, etc).

Semnături

În cele din urmă, sâmbătă seara a fost semnat comunicatul comun definitiv al Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe locale, în salonul hotelului din Constantinopol. Potrivit informațiilor Romfea. gr, chestiunea Qatarului a fost motivul pentru care nu a existat un „consens” în Sinaxa Întâistătătorilor, așa încât comunicatul comun al Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe a fost semnat de toți în afară de reprezentanții Patriarhiei Antiohiei.

TRADUCERE OANA PARAIPAN(GRAIUL ORTODOX)

Pravmir.com/Patriarhia Antiohiei și-a retras delegația din Sinaxa Panortodoxă

 „Această Sinaxă Panortodoxă a avut un ajutor deosebit de la Dumnezeu pentru că a reuşit să fixeze data, locul şi programul viitorului Sinod Panortodox numit Sfântul şi Marele Sinod. Această Sinaxă s-a arătat a fi o lucrare deosebită pentru binele întregii Ortodoxii. În anii ‘60 ideea unui sinod Panortodox sau chiar un Sinod Ecumenic a fost primită cu entuziasm, însă datorită situaţiei politice din ţările numite atunci socialiste s-a tot amânat o întrunire a unui Sinod Mare şi Sfânt Panortodox, iar iată, acum, în mai multă libertate s-a reuşit să se fixeze data şi modalitatea de lucru. La această Sinaxă a Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe am avut deosebita bucurie să lucrăm împreună şi să definitivăm unele aspecte de pregătire pentru Sfântul şi Marele Sinod Panortodox. În mod deosebit am constatat determinarea şi dorinţa fermă a Sanctităţii Sale, Patriarhului Bartolomeu al Constantinopolului de a fixa o dată şi un loc pentru Sfântul şi Marele Sinod Panortodox care se va organiza. Locul unde se va ţine va fi Biserica Sf. Irina din Constantinopol, Biserică în care a avut loc în perioada 380-381 al doilea Sinod Ecumenic. Este o Biserică mare de 100 metri lungime, 32 lăţime şi este singura Biserică mai mare care nu a fost transformată în moschee atunci când a fost cucerit Constantinopolul de Mahomed al II-lea Cuceritorul. Această Biserică are un simbolism aparte, construcţia ei a început în anul 330 şi ctitorul ei a fost Sf. Împărat Constantin cel Mare. A fost refăcută mai târziu de către Împăratul Justinian. Această Biserică are o acustică deosebită şi aduce aminte de toată lucrarea Bisericii în cetateaSfântului Împărat Constantin cel Mare. De asemenea, am vizitat mai multe Biserici din Constantinopol şi am participat la unele slujbe, mai ales la slujba Acatistului Maicii Domnului, iar în mod deosebit am făcut un pelerinaj la Biserica  Sf. Mc. Parascheva, ctitorită de Sf. Martir Constantin Brâncoveanu în anul 1692, cu 22 de ani înainte de moartea sa martirică în Constantinopol. Am constatat bucuria credincioşilor şi, desigur, faptul că părintele paroh ortodox român, părintele Vlad Sergiu este iubit acolo pentru înţelepciunea şi pentru activitatea sa pastorală. Delegaţia noastră formată din Înaltpreasfinţitul Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Iosif al Europei Occidentale şi Meridionale, preacucernicii părinţi Consilieri Patriarhali Mihai Tiţa, Ştefan Ababei şi diaconul Mihail Muşat a fost o delegaţie activă la toate lucrările şi am căutat să contribuim la planul de pregătire pentru Sfântul şi Marele Sinod Panortodox. De asemenea, a fost apreciată prezenţa unei delegaţii a Patriarhiei Române la nivel de mass-media şi anume patru persoane de la Centrul de Presă BASILICA, reprezentând Radio TRINITAS, Televiziunea TRINITAS şi Ziarul Lumina. Am avut bucuria să vedem în fiecare zi ştirile trimise acasă în România şi în acelaşi timp să ne simţim o delegaţie dinamică. Am avut întâlniri cu diferiţi Întâistătători de Biserici încât putem spune că în mare măsură această Sinaxă a fost o binecuvântare de la Dumnezeu. Au fost şi două aspecte mai triste, faptul că din partea Bisericii Cehiei şi Slovaciei nu a fost nimeni prezent, din cauza unor neînţelegeri interne, iar din partea Patriarhiei Antiohiei delegaţia nu a semnat actele, deciziile şi mesajul Sinaxei şi nu a participat la concelebrare de Duminica Ortodoxiei pentru că au dorit să arate supărarea lor în ceea ce priveşte conflictul cu Patriarhia Ierusalimului în legătură cu o situaţie nou creată în Quatar. Dar, sperăm că prin medierea altor Biserici Ortodoxe Surori să se ajungă la o rezolvare acceptabilă pentru ambele părţi, astfel încât laSinodul Sfânt şi Mare Panortodox să participe toate Bisericile Ortodoxe Autocefale. În mod deosebit trebuie să amintim faptul că împreuna slujire la Liturghia Euharistică din Catedrala Patriarhală Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Constantinopol s-a arătat o binecuvântare deosebită ca expresie a fraternităţii şi a comuniunii panortodoxe. A fost o foarte frumoasă liturghie şi după liturghie a fost o comemorare sau pomenire a celor care au trecut la Domnul, mai ales slujitori deosebiţi ai Bisericii care au contribuit la apropierea între Biserici, la cooperarea dintre ele. O mare atenţie s-a acordat înnoirii textelor mai vechi, actualizării lor, astfel încât ceea ce va fi elaborat de către Sfântul şi Marele Sinod Panortodox să fie o teologie adusă la zi, orientată pastoral şi misionar. Viitorul Sinod Panortodox nu va dezbate probleme dogmatice, dar va scoate în evidenţă necesitatea cooperării pentru o mai intensă misiune ortodoxă în lume, ţinând seama şi de contextul în care ne aflăm. Astfel, texte care au fost redactate cu mai mulţi ani în urmă vor fi reactualizate, exprimate într-un limbaj care ţine seama şi de contextul nou în care ne aflăm astăzi. Aducem mulţumiri lui Dumnezeu pentru toate aceste frumoase lucrări şi pentru încurajarea pe care această Sinaxă a arătat-o prin mesajul ei. Mesajul este dens, nu este lung şi se referă la situaţia din lumea de astăzi în care Bisericile Ortodoxe împreună trebuie să se manifeste ca o singură Biserică, Ortodoxia întreagă. S-au făcut referinţe în acest mesaj şi la situaţii dificile în care se află creştinii din Orientul Mijlociu, mai ales situaţia creştinilor care suferă foarte mult în Siria, dar şi la situaţia incertă din Ucraina. Întâistătătorii şi reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe Surori prezenţi la Sinaxă îndeamnă la rugăciune pentru pace, înţelegere şi pentru încetarea persecuţiilor creştinilor în unele părţi ale lumii unde se află acestea, dar mai ales în Orientul Mijlociu. A  fost o Sinaxă de lucru şi de rugăciune împreună şi s-a constatat că este necesară o mai multă cooperare între Bisericile Ortodoxe Surori şi orice problemă care se iveşte trebuie rezolvată prin dialog frăţesc şi printr-o mai bună înţelegere a celuilalt. Deci, ascultarea reciprocă este mai necesară ca oricând pentru a înţelege, mai întâi, şi punctul de vedere al celuilalt. Deci, a fost o binecuvântare, deşi nu se prea obişnuieşte ca în prima săptămână din Postul Sfintelor Paşti să se organizeze astfel de întruniri, deoarece în această primă săptămâna din Postul Mare fiecare ierarh împreună cu clerul şi credincioşii se concentrează mai mult la cele spirituale. Însă şi acolo s-a observat întru totul tradiţia şi s-a simţit că ne aflăm în prima săptămâna a Postului Sfintelor Paşti. Convocarea acestei Sinaxe s-a făcut cu gândul ca lucrările ei să se încoroneze prin împreuna slujire a Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe la Sfânta Liturghie din Duminica Ortodoxiei. Deci, Duminica Ortodoxiei a fost punctul final, în care, prin concelebrare se arată unitatea sacramentală a Ortodoxiei. Este de remarcat faptul că delegaţia noastră a fost activă în toate aspectele lucrării, dar în mod special Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit şi Exarh Patriarhal Nifon a fost prezent în comitetul de redactare al mesajului şi al deciziilor finale încât punctul de vedere al Bisericii noastre a fost o contribuţie reală la aceste lucrări. Deci, dăm slavă lui Dumnezeu pentru toate şi aşteptăm ca în anul acesta şi în anii care vin să intensificăm legăturile cu diferite Biserici Ortodoxe Surori, mai ales cu Patriarhia Ecumenică, Patriarhia Ierusalimului şi cu alte Biserici Surori care au exprimat dorinţa de a veni în vizită în ţara noastră, în Biserica noastră. Vă mulţumim pentru împreuna rugăciune, Preasfinţitului Episcop Vicar Patriarhal Varlaam Ploieşteanul şi părinţilor arhimandriţi care ne-au primit împreună cu reprezentanţi ai Centrului de Presă BASILICA. Să trăiţi în mulţi şi binecuvântaţi ani”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

http://basilica.ro/stiri/preafericitul-parinte-patriarh-daniel-s-a-intors-de-la-sinaxa-ntaistatatorilor-de-biserici-ortodoxe_15150.html

Sursa: http://graiulortodox.wordpress.com