Înălţarea Domnului, hramul Mănăstirii Neamţ

 

Înălţarea Domnului, hramul Mănăstirii Neamţ

[slideshow]
Praznicul Înălţării Domnului a adunat în acest an la Mănăstirea Neamţ peste 2000 de credincioşi. Pelerinii din ţară şi străinătate îndreptându-se şi în acest an către străvechea ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Neamţ, care a îmbrăcat straie de sărbătoare. Sfântul lăcaş, care impresionează prin stilul arhitectural deosebit, a devenit loc de pelerinaj încă de miercuri seara când Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, a oficiat slujba Privegherii.

Oamenii s-au închinat la racla ce adăposteşte moaştele Sfântului Necunoscut, la capul Sfântului Simeon din Muntele minunat (Antiohia Siriei), care a fost dăruit de Sfântul Ştefan cel Mare în anul 1463 şi icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care datează din sec. al VII-lea. În predica de la finalul slujbei, Preasfinţitul Emilian Lovişteanul a explicat semnificaţiile duhovniceşti sărbătorii Înălţării Domnului.

„Mântuitorul Hristos s-a înălţat la 40 de zile de la Înviere, după ce i-a pregătit pe ucenicii săi, în văzul lor. Domnul Iisus s-a înălţat la ceruri în faţa ucenicilor şi a Maicii Domnului pentru că erau încredinţaţi că El este Fiul lui Dumnezeu Cel înviat din morţi. Înălţarea Domnului s-a făcut pentru ca Duhul Sfânt să se coboare. Noi ne înălţăm când Duhul Sfânt coboară peste noi”, a spus Preasfinţitul Emilian Lovişteanul.

În ziua Praznicului Înălţării Domnului, astăzi, 2 iunie, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului a fost scoasă în procesiune din biserica aşezării monahale până la Agheazmatarul aflat în apropierea mănăstirii. Slujba Aghezmei mici a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de Preasfinţitul Corneliu, Episcopul Huşilor, Preasfinţitul Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, Preasfinţitul Emilian Lovişteanul şi de Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul a adresat un cuvânt de binecuvântare în care a explicat că apa Aghezmei mici care a fost sfinţită „ne aminteşte de apa în care am fost botezaţi în numele Preasfintei Treimi”. „Atunci când săvârşim sfinţirea apei, afundăm Crucea şi busuiocul, rememorând Botezul Domnului. Această apă devine curăţitoare pentru cei ce o gustă, apă dătătoare de sănătate”, a explicat Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. Preasfinţitul Corneliu a citit o rugăciune de dezlegare, iar apoi a urmat procesiunea cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului spre incinta mănăstirii. Credincioşii, aşezaţi în rând, au fost stropiţi cu apa sfinţită.

Sfânta Liturghie a fost săvârşită pe un podium amenajat lângă Biserica „Înălţarea Domnului” de Înaltpreasfinţitul Teofan, Preasfinţitul Corneliu, Preasfinţitul Calinic Botoşăneanul, Preasfinţitul Emilian Lovişteanul şi Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul, alături de un sobor de preoţi şi diaconi. Răspunsurile la strană au fost date de corul Seminarului Liceal Ortodox ‘Veniamin Costachi’ de la Mănăstirea neamţ, dirijat de pr. prof. Viorel Laiu. După citirea Sfintei Evanghelii, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan a adresat un cuvânt de învăţătură.

Sfânta Liturghie a fost urmată de Parastasul pentru eroii neamului.

Mănăstirea Neamţ este cea mai veche şi mai însemnată aşezare monahală din Moldova. Cea dintâi biserică din zid a fost înălţată de domnitorul Petru Muşat (1375-1391), pe locul unui vechi schit de lemn. Turnul clopotniţă, străbătut la bază de gangul boldit al intrării, este ridicat de domnitorul Alexandru cel Bun, la începutul sec. al XV-lea, precum şi chiliile şi zidurile de cetate cu turnuri de apărare. Biserica actuală cu hramul ‘Înălţarea Domnului a fost ridicată de Sfântul Voievod Ştefan cel mare între anii 1485-1497.

Sursa:basilica.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

%d blogeri au apreciat: