Invatatura despre Maica Domnului la ortodocsi si la catolici

Invatatura despre Maica Domnului la ortodocsi si la catolici

Invatatura despre Maica Domnului la ortodocsi si la catolici

 

Elementele comune dogmei mariologiei ortodoxe si catolice sunt: pururea fecioria Maicii Domnului, calitatea ei de Nascatoare de Dumnezeu si cinstirea ei mai presus de toti sfintii si ingerii.

 

Catolicismul nu a ramas la aceste elemente comune si a adaugat si alte elemente noi, cum ar fi imaculata conceptie a Feciorei Maria, inaltarea Fecioarei cu trupul la cer.

 

Imaculata conceptie

Prin acesta conceptie, catolicismul doreste sa o puna pe Fecioara Maria de la inceputul existentei ei intr-o egalitate cu Hristos; precum Hristos s-a conceput si nascut fara pacat stramosesc, acelasi lucru se intampla si cu Fecioara Maria. Astfel, este scoasa din ordinea omeneasca. Revelatia divina ne descopera ca toti oamenii se nasc cu pacatul stramosesc, ca nici un om nu poate veni pe lume, dupa caderea protoparintilor, fara acest pacat. „Precum printr-un singur om s-a introdus pacatul in toti, asa prin unul Iisus Hristos, a venit mantuirea tuturor” (Rom V, 15,16). Catolicii scotand pe Maria de sub legea nasterii cu pacatul stramosesc, o scot si de sub necesitatea de a se mantui prin Hristos. Eliberarea de pacat nu o poate obtine nici un om, decat prin unirea cu Hristos. Numai asa a obtinut-o si Fecioara Maria. Exact in momentul in care se curatea si primea puterea de a naste fara de samanta, se si zamislea Fiului lui Dumnezeu ca om.

 

Zamislirea lui Hristos fara samanta barbateasca, se datoreaza faptului ca acum nu se naste un subiect care nu exista inainte, ci un subiect divin care se face si subiect al firii omenesti. Astfel, Hristos nu mai este produsul legii naturale de inmultire a omenirii, nu mai aduce cu sine pacatul legat de acesta lege. Purtatorul firii omenesti este Dumnezeu si Dumnezeu nu poate avea pacat, pacatul fiind un act sau o stare contrara lui Dumnezeu.

 

Inaltarea Fecioarei cu trupul la cer

Dupa ortodocsi Fecioara moare supunandu-se legii generale omenesti, deci ca oamenii care suporta urmarile caderii in pacat. A murit in virtutea legii generale omenesti si s-a inaltat prin Hristos, asa cum toti oamenii scapa de moarte prin Hristos. N-a avut o altfel de moarte, ca sa o invinga prin puterile ei. Ea moare, invie si se inalta prin Hristos, cu Hristos si in Hristos, nu autonom de El. Cel ce vietuieste in Hristos, nu ocoleste moartea, dar o calca cu El, trecand prin ea. Deci, trebuie sa retinem ca Maica Domnului nu a inviat prin ea insasi ci prin Hristos.

 

Recunoastem ca Maica Domnului a avut un rol la mantuirea noastra, prin faptul ca din ea s-a nascut Mantuitorul, dar nu o putem numi „impreuna rascumparatoare”. Expresia aceasta sugereaza un rol egal cu Hristos. Ea nu poate fi un mantuitor, un rascumparator, paralel cu Hristos.

 

Din invatatura ortodoxa stim ca Maica Domnului nu se separa de Hristos. Ea este asa de unita cu Fiul ei, incat unde este ea, este si El. Maica Domnului nu mijloceste intre Fiului ei si noi, ca una care acopera pe Hristos, care ne separa de Hristos, ci ca una din care Hristos insusi lucreaza.

 

Elementele noi se pot rezuma in urmatoarele tendinte

– a-i atribui Fecioarei Maria un rol asemenea celui pe care l-a avut si il are Hristos;

– a scoate pe Maica Domnului din universul creat.

 

Sursa:http://www.crestinortodox.ro