IOANNIS TATSIS:
Despre dialogul cu catolicii la Viena
Ierarhia Bisericii Eladei, în şedinţa ei ordinară din octombrie trecut, doar cu câteva ore înainte de inaugurarea lucrărilor Comisiei Mixte de Dialog Teologic între ortodocşi şi romano-catolici (papistaşi), a luat hotărârea definitivă de a trimite reprezentanţi la dialog, dându-le însă anumite directive.
În Comunicatul respectiv pe care l-a emis, Ierarhia era încredinţată de “nevoia de informare mai deplină pe viitor a Sfântului Sinod al Ierarhiei asupra acestor chestiuni importante. S-a declarat şi faptul că de acum înainte Ierarhia va fi informată de toate fazele dialogului’’.
Permanenţa Sfântului Sinod, în şedinţa ei din luna ianuarie 2010, “a hotărât să fie trimise Înaltpreasfinţiţilor mitropoliţi textele referitoare la dialogul între Biserica Ortodoxă şi romano-catolici şi observaţiile reprezentanţilor Bisericii noastre de la recenta întrunire a Comisiei Mixte Teologice care a avut loc în Pafos, Cipru’’.
Conform Comunicatului pe care l-a emis Comisia Mixtă de Dialog după dezbaterea neproductivă care s-a desfăşurat în Cipru în octombrie trecut, continuarea dialogului “va avea loc la Viena, Austria, între 20 şi 27 septembrie 2010, şi va fi găzduită de către cardinalul Christoph Schönborn’’.
În aşteptarea amânatei convocări a Ierarhiei şi ca expresie a neliniştii asupra viitorului dialogului adresăm filial către păstorii noştri întrebările de mai jos:
1. Biserica Eladei va participa la lucrările Comisiei Mixte de dialog teologic la Viena în septembrie sau va exista posibilitatea refuzului participării, cum a făcut Patriarhia Bulgariei printr-o hotărâre sinodală faţă de întâlnirea din Cipru?
2. Ierarhii noştri sunt de acord că “papismul este matricea ereziilor şi rătăcirilor” şi că “singura modalitate pentru restabilirea comuniunii noastre cu ereticii este denunţarea de către ei a rătăcirii şi pocăinţa, aşa încât să existe o unire şi o pace adevărată’’, cum au proclamat prin ’’Mărturisirea de Credinţă împotriva ecumenismului’’ peste 20.000 de clerici, monahi şi laici ai Bisericii Ortodoxe? Sau consideră papismul “Biserică soră” în care Botezul şi celelalte taine sunt valide? Menţionăm că ’’Mărturisirea de Credinţă’’ a fost semnată până în acest moment şi de trei mitropoliţi, membri ai Ierarhiei Bisericii Eladei.
3. Dacă în cele din urmă se va hotărî participarea reprezentanţilor Bisericii Eladei la dialogul de la Viena, participarea va fi fără obiecţii referitoare la tema dezbaterii, care este “primatul” papal, din moment ce nu s-a pus în discuţie diferenţele noastre dogmatice faţă de catolici şi, în special, “filioque”-le, şi alte teme a căror dezbatere a fost semnalată ca necesară de către profesorul Tselenghidis ?
4. Biserica Eladei va accepta ca partener egal de dialog din partea catolicilor pe “episcopul” unit (greco-catolic) de Karkavia, Dimitrios Salaha? Nu constituie acest act o legiferare indirectă a uniaţiei (greco-catolicismului) în Elada?
5. În sfârşit, ce episcopi vor reprezenta Biserica Eladei la dialogul de la Viena? Selecţia se va face din nou după criteriile formaţiei “ştiinţifice” sau vor fi preferaţi episcopii cu activitate anti-catolică şi dispoziţie mărturisitoare?
Întârzierea sinodală în luarea deciziilor asupra temelor deosebit de importante ale Credinţei, dar şi livrarea de către Arhiepiscop a acestor teme iniţiativei Fanarului este un motiv întemeiat pentru crearea unei nelinişti în poporul credincios.
Din nefericire, asigurarea Ierarhiei către poporul credincios că “urmăreşte şi va continua să urmărească cu atenţie tema dialogurilor Bisericii Ortodoxe cu eterodocşii” (Comunicat al Ierarhiei, octombrie 2009) nu pare suficientă pentru a linişti pe priveghelnicul popor credincios, care, dincolo de dialogul desfăşurat în cadrul Comisiei Mixte, urmăreşte zi de zi deschiderile ecumeniste ale multor episcopi, care se comportă ca şi cum unirea cu catolicii a avut loc deja.
(trad. I.F., sursa: http://thriskeftika.blogspot.com/2010/04/blog-post_2686.html )