TRĂDAREA CREDINŢEI ORTODOXE (IV)
„Lupul, chiar dacă a îmbătrânit…”
Vă întreb: Care dintre voi este cel care vrea unirea în dauna Ortodoxiei?
Pentru că unii îmi zic, că în Atena, în dreapta şi în stânga, oameni nelămuriţi zbiară şi cer unirea…
A, îi avem pe filounionişti. Partida filounioniştilor este în Kolonaki (cartierul celor mai bogaţi oameni din Atena – n.tr.). Pentru că fac drumuşoare la Roma, dar poporul sărac nu are bilet să se ducă în fabrică, nu are bilet să se ducă la el în sat.
Ce aud de la filounionişti, de pe limba lor cea plină de nobleţe, de pe limba lor modernă, cu elina lor, cu falsa lor limbă elină:
– Astea-s depăşite, zic ei. Acum s-a schimbat papa.
S-a schimbat papa? Aceasta este marea lor greşeală. (Câtă dreptate a avut părintele Augustin se vede şi din declaraţia noului papă Josef Ratzinger: „Unica biserică este cea a Vaticanului, ortodocşii sunt o biserică schismatică şi trebuie să se întoarcă” (Enciclica „Dominus Jesus” 2000)).
Nu s-a schimbat papa! Este neschimbat. V-o spun eu, care acum, în ultima vreme, am studiat mult tema şi m-am sfătuit şi cu alţii mai mari ca mine. Pentru că nu e cazul să ieşim în balcoane şi să strigăm.
M-am exprimat ultimul, dând înapoi, pentru că am vrut să studiez tema în profunzime. Am vrut să-mi întreb conştiinţa, să-L întreb pe Dumnezeul meu, să-i întreb pe Părinţii Bisericii, să-i întreb pe toţi, ca să văd încotro mergem, unde ne aflăm. Pentru că niciodată prin inima mea n-a putut trece gândul că un patriarh ar putea să ne trădeze.
Când mă gândesc la Grigorie al V – lea, când mă gândesc la funia lui însângerată, când mă gândesc la patriarhii eroi, mi se cutremură sufletul. Sufletul meu nu poate concepe că un patriarh ortodox poate să primească această mare taină a fărădelegii. Nu poate accepta asta sufletul meu. De aceea, am fost într-un fel şovăitor. Dar acum, în urma studiului, m-am încredinţat neclintit că în Biserica noastră taina fărădelegii şi a trădării lucrează. Şi de aceea vorbesc, şi de aceea predic, şi de aceea scriu. (Ecumeniştii purtători-de-rasă sunt astăzi lupii îmbrăcaţi în piele de oaie, care inovează şi trădează în învăţătura apostolică şi patristică. Dispreţuiesc Sfânta Scriptură, Sinoadele Ecumenice şi dogmele Bisericii. Aplică Enciclica patriarhală din 1920, care pune la zid dogmele Bisericii şi consideră „bisericile” ereticilor „respectabile”, „împreună-moştenitoare” şi membre ale aceluiaşi trup. Aceştia recunosc papismul drept „biserică” (la Balamand, Liban, 1993) şi pun semnul egal între Biserică şi diferitele erezii şi schisme.) (va urma)
Traducere:
Frăţia Ortodoxă Misionară
“Sfinţii Trei Noi Ierarhi”
Trebuie sa facem mai mult ca sa ne mentinem in credinta noastra ortodoxa.Trebuie sa ne educam copii cu mai multa ravna, cu disperare chiar, pentru ca altfel o sa-i pierdem si pentru viata aceasta si pentru cea vesnica.Abia intoarsa din Polonia,dintr-o tabara platita de…UE, fata mea, studenta si conducatoarea unui grup pe 12 studenti romani, studenti de top ai facultatilor noastre, imi povestea cum erau ademeniti de maici catolice sa-si scrie dorintele pe foi si sa le depuna la picioarele statuilor din catedralele lor catolice. Si ei, inebuniti sa-si rezolve problemele se duceau buluc.Si cand ea le-a spus” Dar voi acatiste la bisericile noastre ortodoxe nu duceti?Pentru ca voi ca si mine sunteti botezati ortodoxi!” au fost nedumeriti, nu prea stiau si nu credeau ca e un pacat ceea ce fac.Si atunci a cui va fi vina ca ii vom pierde?Si, fara a dori sa scuz parintii, ce fac profesorii de religie pentru educarea lor in credinta noastra?De ce copii de gimnaziu nu stiu ce trebuie sa faca in biserica, nu stiu unde si cand sa se inchine, nu cunosc sfintii, sarbatorile, nu stiu ce inseamna spovedania si impartasania?De ce ?De ce?Si atunci cum sa nu se lase atrasi de catolici, de aparenta lor pace,liniste, bunastare si civilizatie? Eu sunt ingrijorata pentru sufletele lor si ma simt responsabila.
Dumnezeule Atotputernic, ne lasam in grija Ta sa ne hotarasti viata!Ne supunem neconditionat Tie!
Atotiubitorule de oameni, Atotmilostive, numai Tu ne poti apara si pazi, ne intaresti neputinta si nu ne parasesti!
Ajuta-ne, Doamne, ca sa nu ne mai abatem de la hotararea de a trai in duh, de a merge pe drumul care duce la Tine calauziti de poruncile Mantuitorului nostru Iisus Hristos!
” Doamne, Tu ne chemi, zicandu-ne:” Vino!”.Stim insa ca drumul nu este sigur, apa adanca, picioarele ne tremura, dar nu ne putem impotrivi chemarii Tale; vom veni, faca-se voia Ta, fie ca iubirea Ta sa ne fie stapana!” ( „Fiecare zi un dar al lui Dumnezeu.366 cuvinte de folos pentru toate zilele anului ” ).
Doamne, da-ne intelepciune in cunosterea cuvantului Tau, intareste-ne in dreapta credinta spre mantuirea sufletelor noastre, intareste-ne in fata ispitelor ispititorului! Amin!