Miercuri, 30 iulie 2014, Patriarhia Română a comemorat şapte ani de la trecerea la cele veşnice a vrednicului de pomenire Teoctist Patriarhul († 30 iulie 2007).
Sfântă Liturghie arhierească
Cu această ocazie, la Catedrala Patriarhală, Sfânta Liturghie a fost oficiată de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României. Din soborul slujitor au făcut parte: Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitul Irineu, Mitropolitul Olteniei, Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Înaltpreasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, Înaltpreasfințitul Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, Înaltpreasfințitul Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, Înaltpreasfințitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Înaltpreasfințitul Timotei, Arhiepiscopul Aradului, Preasfințitul Sofronie, Episcopul Oradiei, Preasfințitul Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, Preasfințitul Ambrozie, Episcopul Giurgiului, Preasfințitul Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, Preasfințitul Ieronim Sinaitul, Episcop Vicar Patriarhal, Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, Preasfințitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, preoți și diaconi. În cadrul Sfintei Liturghii au fost înălțate rugăciuni de pomenire pentru vrednicul de pomenire Teoctist Patriarhul de la a cărui trecere la cele veșnice se împlinesc astăzi 7 ani.
Slujbă de pomenire pentru Patriarhul Teoctist
După oficierea Sfintei Liturghii, începând cu ora 11:30, a fost săvârșită Slujba Parastasului pentru vrednicul de pomenire Teoctist Patriarhul. Slujba a fost oficiată de către Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel împreună cu mai mulți ierarhi membrii ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române: Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitul Irineu, Mitropolitul Olteniei, Înaltpreasfințitul Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal, Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Înaltpreasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, Înaltpreasfințitul Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, Înaltpreasfinţitul Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, Înaltpreasfințitul Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, Înaltpreasfințitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Înaltpreasfințitul Timotei, Arhiepiscopul Aradului, Preasfințitul Sofronie, Episcopul Oradiei, Preasfinţitul Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, Preasfințitul Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, Preasfințitul Ambrozie, Episcopul Giurgiului, Preasfințitul Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, Preasfințitul Ieronim Sinaitul, Episcop Vicar Patriarhal, Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, Preasfințitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului. Imediat după slujba de pomenire s-a oficiat un Trisaghion la mormântul Patriarhului Teoctist.
Patriarhul TEOCTIST. In memoriam, 2007-2014
La finalul slujbei, a avut loc lansarea volumului Patriarhul TEOCTIST. In memoriam, 2007-2014.Volumul a fost prezentat de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. „Acest volum este o ilustrare a chipului spiritual, luminos şi blând al Preafericitului Părinte Patriarh Teoctist. Aici se arată în multe din articolele sau textele pregătite, pe de-o parte solemnitatea slujirii sale ca Patriarh, dar şi dificultăţile vremurilor în care a slujit, dificultăţi în timpul regimului comunist şi unele dificultăţi chiar în libertatea dezordonată care uneori s-a arătat după revoluţia din 1989. Avem de-a face cu mărturii solemne şi altele foarte personale, toate întregesc şi ne arată chipul luminos, vorba blândă şi sufletul cald al vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist. Cei care au contribuit aici ca răspuns la mulţimea scrisorilor adresate pentru a da o mărturie în scris sunt membrii ai Sfântului Sinod care l-au cunoscut mai îndeaproape pe vrednicul de pomenire Părintele nostru Patriarh Teoctist, arhimandriţi, stareţi de mănăstiri, preoţi profesori, preoţi de mir, dar şi intelectuali, credincioşi mireni care l-au cunoscut, l-au admirat, l-au preţuit şi au evocat cu multă căldură sufletească imaginea sa, dar şi lucrarea sa mai ales în vremuri tulburi”, a spus Preafericirea Sa. Volumul a fost coordonat de pr. Arhim Timotei Aioanei, reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte şi Superiorul Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim, Ierihon şi Iordan şi de pr. Mihai Hau, Consilier Patriarhal.
Îl simţim aproape şi prin multele biserici pe care le-a sfinţit
În cuvântul său de la finalul slujbei de pomenire, Patriarhul României a elogiat viaţa şi activitatea Patriarhului Teoctist: „Au trecut şapte ani de când părintele nostru Patriarh Teoctist a trecut la Domnul. Timpul a trecut repede şi cu toate că a trecut repede l-am simţit mereu aproape. Aproape prin mormântul său care se află aici în această Catedrală Patriarhală şi pe care se vede tot timpul o candelă de înviere aprinsă şi multe flori care sunt adesea aduse de către credincioşii care l-au iubit, l-au preţuit şi l-au simţit ca pe un slujitor rugător şi luptător şi mult îndurător. Îl simţim aproape în Reşedinţa Patriarhală prin toate înnoirile şi adăugirile pe care le-a făcut. Mai ales salonul pe care îl numim salonul Teoctist, dar şi alte părţi din Reşedinţa Patriarhală pe care a consolidat-o şi a extins-o, toate aceste lucrări numindu-le Preafericirea Sa neteziri. Aceste neteziri sunt făcute cu atât de multă gingăşie şi cu atât de mare respect pentru ce au făcut Patriarhii de mai înainte, încât totul este foarte armonios. (…) Peste tot se vede aceeaşi delicateţe, gingăşie de a nu brusca, de a adăuga în mod organic într-un fel, în mod viu la ceea ce a primit de la înaintaşi ca moştenire arhitecturală având peste tot un simţ al eleganţei, al măsurii şi al continuităţii în timp, o înnoire întru continuitate. Îl simţim aproape şi prin bisericile sale, ctitorii de suflet, de la Victoria de lângă Botoşani şi Mănăstirea Duminica Sfinţilor Români de la Popeşti Leordeni. Aceasta a fost zidită cu câţiva ani înainte de trecere la cele veşnice şi este o bijuterie, o frumuseţe deosebită. Şi acolo se vede o îmbinare a stilului românesc cel mai curat pentru că întreaga biserică este dedicată sfinţilor români. (…) Îl simţim aproape şi prin multele biserici pe care le-a sfinţit în anii de păstorire la Arad, la Craiova, la Iaşi şi apoi ca Patriarh la Bucureşti. Îl simţim aproape prin mulţime preoţilor pe care i-a hirotonit, dar şi a ierarhilor noi pe care împreună cu Sfântul Sinod i-a ales spre a înmulţi, cum spunea Preafericirea Sa, coroana sau cununa de arhierei a Bisericii Ortodoxe Române. Îl simţim aproape şi prin Eparhiile noi pe care le-a creat în ţară şi străinătate împreună cu Sfântul Sinod. Îl simţim aproape prin mulţimea preoţilor de caritate din spitale, din unităţile militare şi din penitenciare şi îl simţim aproape prin mulţimea profesorilor şi profesoarelor de religie pentru că, împreună cu Sfântul Sinod, a făcut demersul pentru a reintroduce religia în învăţământul de stat aşa cum a fost tradiţia românească anterioară venirii regimului comunist ateu”.
A fost un om al păcii
Totodată, Preafericirea Sa a evidenţiat faptul că a fost un om al echilibrului, un om al păcii care peste tot a răspândit lumină. „A fost un om al consensului, cum frumos spune dl. secretar de stat Victor Opaschi în acest volum, arătând că în toate situaţiile dificile, mai ales după schimbările din 1989, a fost un om al echilibrului, al consensului, evita extremele şi poziţiile radicale. A fost un om al păcii şi în raport cu alte religii pentru că Evanghelia iubirii lui Hristos Cel Milostiv îndeamnă pe fiecare creştin să arate adevărul credinţei prin iubirea lucrătoare, credinţa lucrătoare prin iubire cum ne spune Sf. Apostol Pavel. Deci, peste tot a răspândit lumină, de aceea, în Cuvântul Înainte la acest volum comemorativ am încercat să rezumăm în câteva rânduri chipul spiritual al Patriarhului Teoctist zicând: în toate evocările se vede un chip luminos şi un suflet mare, un om răbdător în încercări şi iubitor de fapte bune, un om al păcii şi al dialogului, un Arhipăstor harnic şi un luptător înţelept, un misionar neobosit, un monah iubitor de tradiţie, un pasionat al cititului şi un talentat orator şi scriitor, o mare conştiinţă naţională şi eclesială, mai concis: o lumină pentru cler şi popor!”, a spus Patriarhul României. „Mulţumim tuturor celor care au contribuit ca acest volum de peste 300 de pagini să apară şi să fie distribuit astăzi invitaţilor. (…) Mulţumim tuturor ierarhilor prezenţi, de asemenea mulţumim tuturor celor care au venit de departe, monahi şi monahii, persoane cu care vrednicul de pomenire Patriarhul Teoctist a colaborat din eparhia Aradului, din Eparhia Craiovei, din Eparhia Iaşilor şi de aici din Bucureşti”, a mai spus Preafericirea Sa. În Catedrala Patriarhală au fost prezenți oficialităţi care l-au cunoscut pe Patriarhul Teoctist, stareţi şi stareţe din Arhiepiscopiile Bucureştilor, Iaşilor, Craiovei şi Aradului, eparhii unde a păstorit aproape şase decenii ierarhul Teoctist Arăpaşu, membrii Permanenţelor Consiliului Naţional Bisericesc şi Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Consilieri Patriarhali şi Eparhiali colaboratori ai Patriarhului Teoctist, membrii ai familiei, preoţi şi sute de credincioşi din Bucureşti.