Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș: Predică la Soborul Puterilor cerești (8 noiembrie 2013)

Predică la Soborul Puterilor cerești

(8 noiembrie 2013)

Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil

Iubiții mei,

când spunem sobor, spunem comuniune.

Și când spunem comuniune, spunem entuziasm al iubirii și al conlucrării.

Iar entuziasmul real nu poate veni decât din adevărata întâlnire cu Dumnezeu, cea extatică și, la nivel mai redus, din simțirea șiînțelegerea lucrării lui Dumnezeu în Biserica Sa și în lume.

Și când vorbim despre Sfinții Îngeri, pe lângă datele Scripturii și cele regăsibile în viețile Sfinților, cartea fundamentală a Ortodoxiei, care vorbește despre Sfinții Îngeri, din experiență extatică, este Despre Ierarhia cerească a Sfântului Dionisie Areopagitul.

Pentru că numai cineva, care i-a văzut, din descoperire dumnezeiască, poate vorbi în mod profund și detaliat, despre cine sunt, cum arată, ce slujire au în fața lui Dumnezeu.

În Dumnezeiasca Scriptură, la fel: cei care au avut vederi mistice, vedenii copleșitoare și le-au descris, atât în Vechiul cât și în Noul Testament, au vorbit despre același Dumnezeu treimic în jurul Căruia…noi toți suntem extaziați, plini de bucurie dumnezeiască.

Pentru că slava Lui, măreția descoperirilor Sale nesfârșite, ne scoate din noi înșine, ne face plini de dorul de Dumnezeu, de iubirea Lui nemărginită.

De aceea e nevoie să învățăm, din sursele Tradiției, adevăratul profil al Dumnezeieștilor Îngeri.

Cum ei sunt numai mișcare spre bine, spre doxologie, spre ajutorarea noastră, spre păzirea întregii lumi…dar cum, deopotrivă, ei sunt și agenții/ trimișii/ slujitorii lui Dumnezeu, care pedepsesc nedreptățile oamenilor.

În Sinaxarul zilei, din Minei (ed. BOR 1927), Sfântul Arhanghel Mihail e prezentat începând cu opoziția sa tranșantă față de Satana și de Îngerii lui.

Adică: cu un eveniment petrecut în veșnicie și nu în temporalitate.

Când Satana a căzut din cer…Sfântul Arhanghel Mihail a strâns Puterile cerești în atenția față de Domnul și în slujirea Lui. „Pentru aceasta, o adunare ca aceasta, s-a numit soborul Îngerilor, adică luarea-aminte, șiîmpreunare și unire” (Minei, ed. BOR 1927, p. 123) în slujirea lui Dumnezeu.

Pentru că Dumnezeieștii Îngeri ai lui Dumnezeu, cei fără trup material, cei care sunt duhuri pline de har, au rămas cu El…când partea răzvrătirii a căzut din Cer ca un fulger…

Și tot aici, în Sinaxarul zilei, ca și în Acatistul zilei, aflăm mărturiaTradiției Bisericii despre implicarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil în istoria umanității.

Astfel, Sfântul Arhanghel Mihail, printre altele, s-a arătat în vedenie, în mod extatic, Sfântului Patriarh Avraam și Sfântului Lot, la distrugerea Sodomei și a Gomorrei. I s-a arătat în vedenie Sfântului Patriarh Iacov. A condus pe Israel prin pustiu. I s-a arătat lui Valaam și l-a făcut să profețească. I s-a arătat în vedenie lui Iisus al lui Navi (Ibidem).

Numele Sfântului Arhanghel Gavriil este pomenit de Sfântul Profet Daniil în cartea profeției sale (Dan. 8, 16 și 9, 21, cf. ed. BOR 1988). El a binevestit nașterea Sfântului Sampson. Dar și nașterea Prea Curatei Fecioare Maria, a hrănit-o 12 ani de zile pe Maica Domnului, în Templu, cu hrană cerească, a binevestit nașterea Sfântului Ioan Botezătorul dar și pe a Domnului Însuși (Idem, p. 123-124).

Pe Sfântul Arhanghel Gavriil l-a văzut în vedenia somnului Sfântul Iosif, logodnicul Prea Curatei Stăpâne. Tot el a răsturnat piatra de la ușa mormântului Domnului în ziua Învierii Sale și a binevestitSfintelor Femei Mironosițe cea mai copleșitoare bucurie a lumii: că a înviat Domnul (Idem, p. 124)!

Însă toate aceste vedenii și minuni ale celor doi Arhangheli sunt un procent infim pe lângă întreaga lucrare, a tuturor Puterilor cerești, deslujire, de revelare și de întărire a noastră.

Pentru că Dumnezeieștii Îngeri sunt mereu prezenți în viața Bisericii și a întregii existențe, sunt iubirea copleșitoare în mișcare, suntexemplaritățile prea-frumoase ale creației lui Dumnezeu.

De aceea, la Dumnezeieștile Slujbe ale Bisericii, unde stăm și slujim împreună cu ei…și primim de la ei tot ajutorul și toată întărirea spre tot lucrul bun…dacă am avea conștiința și simțirea prezenței lor, am ști ce să facem cu noi…și cum să construim unitatea interioară a comunităților noastre bisericești.

Pentru că unitatea și coeziunea internă a parohiei nu este un decret extern…ci e o conștientizare personală și reciprocă a rolului nostru și o cointeresare reciprocă.

Dacă ne pasă de noi…și dacă ne pasă de cei de lângă noi…atunci ne pasă de parohia noastră.

Și dacă ne pasă de parohia noastră, fără doar și poate, ne pasă de episcopia noastră, de mitropolia noastră, de patriarhia noastră, de toate patriarhatele ortodoxe ale pământului.

Când trăim în ritmul adevărului dumnezeiesc și suntem plini de slava lui Dumnezeu, atunci nu vrem binele și mântuirea și frumosul doar pentru noi…ci pentru toți.

De aceea mântuirea nu este exclusivistă…ci ea include pe toată lumea.

Căci pentru toți Și-a întins mâinile pe Cruce Domnul, ca să ne strângăpe toți la Sine.

Acesta e motivul pentru care Puterile cerești, strâns unite în jurul tronului Prea Sfintei Treimi, și care privesc doar spre El, sunt paradigma noastră eclesială de unitate și de frățietate.

Ca să fii văzut bine de celălalt, de confratele tău eclesial…trebuie să vii spre el în autenticitatea ta și în modul în care tu îți lucrezi, cu smerenie, mântuirea.

Numai când vrem toți mântuirea lui Dumnezeu și când Biserica este pentru noi unirea tuturor cu Dumnezeu și a noastră întreolaltă, ne simțim bine în Casa Domnului, conlucrăm cu ceilalți, n-avem nimic de ascuns, suntem transparenți și frumoși în acțiunile noastre, pentru că ceea ce facem, facem pentru Dumnezeu și împreună cu El.

A face pentru Dumnezeu înseamnă a face lucruri durabile, veșnice.

A face lucruri cu conștiință, cu dăruire, gândind la celălalt, gândind la viitor…văzând toate lucrurile în derularea lor, cu perspectivă lungă…înseamnă a te arăta om neapărat, fundamental, în viața altora.

Azi îi facem pomenirea de un an bunicii noastre, Floarea Picioruș, care anul trecut…adormea cu pace, cu suflet împăcat, frumos…de ziua Sfinților Arhangheli.

La câteva săptămâni după, într-o zi când ne-am dus acasă, la țară…ne-am dat seama amândoi că la capul ei, când a murit, a stat Icoana Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil.

La înmormântare nu mi-am dat seama…dar după, văzând faptul, am înțeles că…au dorit-o

Și Dumnezeieștii Arhangheli au dorit-o pe mamaia Floarea, pentru că ea a fost o slujire vie toată viața, o neuitare la sine…pentru ca să facălucruri durabile în alții…și pentru ei.

Fiecare clipă nedormită pentru mine, fiecare mâncare pe care mi-a făcut-o, fiecare spălare, plimbare, cuvânt, îmbrățișare, sfătuire…au fostlucruri durabile.

Le-a amprentat în mine…

De aceea o port, o port cu bucurie și cu delicatețe în mine…mă poartă în ea, în mod indiscutabil, alături de bunicul meu, Marin Picioruș, ei, oamenii…care au investit în mine totul, tot ce erau și aveau ei…pentru că au crezut în mine!

Și există oameni care merită toată încrederea și tot sprijinul nostru atâta timp cât tot ceea ce fac ei nu este pentru interesul lor îngust…ci pentru interesul de durată, pentru interesul eclesial, pentru interesul național, pentru interesul umanității.

La o primă vedere, Dumnezeu părea „învins” de Satana și de demonii lui, atunci când l-au făcut pe omul zidit de Dumnezeu, îmbrăcat în slavă cerească de El, să păcătuiască.

Tot așa, văzând miop, Dumnezeu părea „stingher” și „pierdut” și „părăsit” de toți pe Cruce…însă cobora din prima clipă a morții în Iad, nu ca un învins, ci ca un Biruitor al Iadului.

Acum, din ce în ce mai mult, pe măsură ce ne adâncim în fastuoasa noastră lipsă de sens, de sens existențial și de sens axiologic, ni se pare că Dumnezeu este „neatractiv”.

Însă Dumnezeul Care mișcă toată existența, El fiind nemișcat, mișcă cu slava Sa pe toți cei vii și plini de cugetare dumnezeiască, scoțându-i din sine printr-o copleșitoare iubire dumnezeiască.

Adică ziua de azi e ziua în care ne bucurăm de iubirea copleșitoare a lui Dumnezeu, care ne face pe toți, Îngeri și oameni, o Biserică a Lui plină de entuziasm, de viață, de candoare și de frumusețe dumnezeiască.

Din acest motiv, cei care poartă nume de Înger trebuie să arate râvnă șiconștiință de Înger.

La mulți ani tuturor…și Dumnezeu să ne adune într-o singură Biserică a Lui, veșnică, netrecătoare, pe cei care, împreună cu Îngerii Lui, cu toți Sfinții și, mai ales, împreună cu Maica Domnului, ne-am ostenit toată viața pentru unitate, pentru comuniune, pentru adevărul sfințeniei! Amin.

Sursa: http://www.teologiepentruazi.ro