La 31 decembrie 2012, Preafericitul Patriarh al Moscovei şi al întregii Rusii Chiril a oficiat un Te Deum la început de an nou în catedrala „Hristos Mântuitorul” la Moscova. Înainte de oficierea Te Deum-ului Întâistătătorul Bisericii Ruse s-a adresat către cei prezenţi cu o predică.
Câteva ore ne despart pe noi de noul an. Însăşi data sărbătoririi noului an este una convenţională. Diferite zile au fost alese pentru a începe numerotarea unui nou an şi mult timp în Rusia anul nou începea cu 1 septembrie conform calendarului iulian, dar din timpul ţarului Petru I această zi a devenit 1 ianuarie.
Noul an ajută oamenilor să calculeze timpul vieţii. Data noului an ajută să ducem evidenţa cronologiei. Lucrul acesta este necesar şi nu doar din motive de curiozitate – trebuie ca oamenii să aibă o concepţie integră asupra istoriei, ca evenimentele să nu se intersecteze şi ca omul să fie în stare, cel puţin o dată în an, să se gândească despre trecut şi despre viitor.
În acest sens sărbătorirea anului nou are şi o semnificaţie duhovnicească, deoarece noi, oamenii credincioşi, apreciind anul ce a trecut, trebuie, în primul rând, să utilizăm la aprecierea acestui an alte unităţi de măsură, decât cele folosite de persoanele din profesiile laice, dând apreciere anului trecut din punct de vedere politic, economic, social. Noi trebuie să avem concepţia noastră asupra istoriei, care este strâns legată de noţiunea de istorie.
Ce s-a petrecut cu noi? Ce s-a întâmplat cu oamenii ce ne înconjoară? Ce s-a întâmplat cu societatea? Ce schimbări s-au produs cu neamul omenesc? Încotro mergem? Devenim noi mai buni sau mai răi? Această întrebare trebuie ca fiecare să şi-o pună sieşi, inclusiv comparând gândurile sale, faptele sale cu ceea ce a fost în trecut. Şi dacă, cu sinceritate în faţa lui Dumnezeu ne gândim la viaţa noastră personală, şi dacă vom simţi că în anul ce a trecut în sens duhovnicesc am trăit mai rău decât în anul precedent, aceasta va semnifica pentru fiecare persoană, care are o atitudine obiectivă faţă de viaţa sa duhovnicească, că a survenit necesitatea de a schimba ceva.
Dând apreciere anului ce a trecut, noi, în primul rând, trebuie să ne punem întrebarea aceasta. Desigur, fiecare va răspunde în felul său. Dar dacă în rezultatul acestor meditaţii noi vom ajunge la concluzia că este nevoie de a schimba ceva în mod calitativ în viaţa noastră, de a îndrepta ceea ce se prezintă a fi greşit, incorect, plin de păcat, atunci noi cu folos vom trece hotarul care ne desparte de anul ce a trecut şi care fondează o bază provizorie anului viitor.
Totodată, trecând peste acest hotar simbolic, noi trebuie să ne gândim şi la viitor. Viitorul este ascuns de om. Domnul nu le-a dat oamenilor capacitate de a vedea viitorul, cu rare excepţii, când această vedere a viitorului se oferă oamenilor care sunt maturi şi experimentaţi într-un mod deosebit din punct de vedere duhovnicesc. Dar, fără a cunoaşte viitorul, noi avem posibilitate să ne adresăm lui Dumnezeu în rugăciune – cu o rugăciune fierbinte ca El să ne ajute în anul ce vine al bunătăţii Sale de a creşte duhovniceşte din putere în putere, ca El să ajute poporului nostru să se schimbe spre mai bine, depăşind ispitele şi tentaţiile prezentului secol, să-şi organizeze viaţa conform legii lui Dumnezeu.
Noi ne vom ruga pentru bunăstarea Patriei noastre, a întregii Rusii istorice, ca Domnul să încline mila Sa către noi toţi, să ne dăruiască pace, capacitatea de creştere duhovnicească, prosperitate. Noi ne vom ruga şi pentru Biserica noastră, ca Domnul să-i întărească unitatea ei, să o facă duhovniceşte mai puternică, capabilă să ducă cuvântul lui Dumnezeu şi vestea despre mântuire fiecărei persoane în lumea contemporană. Noi ne vom ruga şi pentru rudele şi apropiaţii noştri, pentru părinţii noştri, copiii, fraţii, surorile, în special pentru cei care au nevoie de o astfel de rugăciune, pentru cei bolnavi, pentru cei în sărăcie duhovnicească sau materială, pentru cei înrăiţi, pentru cei rătăciţi, pentru cei care L-au pierdut pe Dumnezeu şi pentru cei care nu doresc să-L găsească. Noi vom chema mila lui Dumnezeu şi pentru apropiaţii şi pentru depărtaţii noştri. Întâmpinarea anului nou, plină de această rugăciune, va fi demnă din punct de vedere al atitudinii creştinului faţă de vremurile din trecut şi din viitor.
Astăzi noi ne-am adunat aici, în catedrala „Hristos Mântuitorul”, precum pe tot întinsul ţării noastre se adună lumea în biserici, pentru ca în rugăciune să întâmpinăm anul nou şi Domnului să-i încredinţăm viaţa noastră şi viaţa apropiaţilor noştri. Nădăjduim că Domnul va înclina mila Sa către noi toţi şi ne va dărui un an nou paşnic şi bun.
Serviciul de presă al Patriarhului Moscovei şi al întregii Rusii