SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 24-A A POSTULUI MARE! 

SEDELNE

Cu lemnul ai atins, Stăpâne, văpaia neascultării, pe Cruce înălţându-Te, şi ai omorât pe vrăjmaşul, fiind omorât de bunăvoie. Pentru aceasta Te rog omoară voile trupului meu, şi înviază ticăloasa mea inimă, cu postul cel ucigător de patimi, curăţindu-mă de toată întinarea, ca un milostiv.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Moarte de ocară prin răstignire de bunăvoie ai răbdat, Îndurate; şi văzându-Te pe Tine, ceea ce Te-a născut, Hristoase, s-a rănit la inimă şi plângând ca o maică s-a tânguit. Cu ale cărei rugăciuni, pentru îndurarea milei Tale, milostiveşte-Te şi ne mântuieşte, Cel ce ai ridicat păcatul lumii.
Vrând să săvârşim ospăţul cel vesel al postului, strigăm: Păzeşte-ne pe noi toţi, Doamne, cu pace, ferindu-ne de tot meşteşugul vrăjmaşului şi ne învredniceşte pe noi ca un preabun să sărutăm cu frică cinstită Crucea Ta. Cel ce printr-însa dai lumii milele Tale, Unule, mult-Milostive.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Fecioara şi maica Ta, Hristoase, văzându-Te mort întins pe lemn, plângând cu amar şi strigând a zis: Ce taină înfricoşătoare este aceasta? Cum mori pe cruce de bunăvoie, cu moarte de ocară, Cel ce dăruieşti tuturor viaţă veşnică?

T R I C Â N T A R E A
Cântarea a 3-a, glasul al 3-lea

Răstignindu-ne împreună cu Cel ce S-a răstignit pentru noi, să ne omorâm toate mădularele trupului cu posturi, cu rugăciuni şi cu cereri.

Cel ce ai smuls spinul păcatului cu răstignirea Ta, Doamne, smulge gândurile spinoase ale minţii mele.
Întrarmându-ne gândurile cu postul, să biruim cetele cele decăzute ale demonilor, îngrădindu-ne cu puterea Crucii.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi

Întrupându-Se Cuvântul, a ieşit din tine, Preacurată, îndreptând căderea strămoşilor, pentru milostivirea îndurărilor.

Altă Tricântare, glasul al 2-lea

Crucea Ta făcătoare de viaţă, Doamne, pecete de mântuire îmi este mie, căci cu dânsa surpând pe protivnicul, Te laud pe Tine ca pe un Dumnezeu puternic.

Lemnul Crucii a adus lumii roadă de viaţă veşnică; din care noi gustând, suntem răscumpăraţi, Hristoase, din moarte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Trei Feţe ale unui Dumnezeu slăvesc, pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Duhul, o stăpânie a Dumnezeirii; că împărăţeşte şi Însuşi stăpâneşte un Dumnezeu.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Naşterea ta, a celei vrednice de cinstire, este uimitoare; că Dumnezeu este Cel ce S-a făcut om, Care S-a născut fără început din Tatăl, şi fără de bărbat din tine mai pe urmă S-a născut.

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.

Harul Crucii mai înainte strălucind lumii, ne cheamă pe toţi spre dumnezeieştile Tale Patimi, Îndurate; cărora învredniceşte-ne să ne închinăm cu credinţă.

Irmosul:Întăreşte-ne pe noi întru Tine, Doamne, Cel ce prin lemn ai omorât păcatul, şi frica Ta o sădeşte în inimile noastre, ale celor ce Te lăudăm pe Tine.

Cântarea a 8-a

Dătătorule de lumină, Cel ce cu Crucea ai buruit căpeteniile şi stăpâniile întunericului, când vei veni cu putere să judeci toată lumea, Cuvinte, să nu-mi vădeşti cele ascunse ale mele, ca să slăvesc milostivirea Ta cea multă.

Judecat ai stat, Judecătorule, înaintea divanelor, osândind duşmănia cu Crucea Ta, îndelung-Răbdătorule, drepte Judecătorule. Pentru aceasta izbăveşte de osândirea cea veşnică pe cei ce strigă cu frică şi preaînalţă iubirea Ta de oameni, Doamne.

Cu focul postului întărindu-se tinerii cei dreptcredincioşi, au stins de demult cu dumnezeiasca rouă flacăra cea ridicată; şi noi postind să stingem cuptoarele tuturor patimilor, ca să scăpăm de flacăra gheenei.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi

Din tine zidindu-şi Înţelepciunea lui Dumnezeu casă, S-a întrupat cu nespusă smerenie, Fecioară, cee ce nu ştii de nuntă; că numai tu ai fost aleasă din toate neamurile nestricată, spre sălăşluirea Cuvântului celui nestricat.

Altă Tricântare

Cel ce porţi toate cu cuvântul, pentru mine le-ai suferit toate: palme, scuipări şi răstignire, Hristoase; laud măririle iubirii Tale de oameni întru toţi vecii.

Junghiat ai fost, Hristoase, ca un miel, fiind împuns în coasta Ta cu suliţa, ca pe mine, oaia cea pierdută, să mă mântuieşti din vânătoarea diavolului şi să mă aşezi în staulul Tău cel bun în veci.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu.

Treime, Dumnezeire, o fire neîmpărţită şi nedespărţită după Feţe, stăpânire vecuitoare, Părinte şi Fiule şi Duhule, pe Tine Te lăudăm întru toţi vecii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Născătoare de Dumnezeu curată, ceea ce eşti poartă cerească, uşă de mântuire, primeşte rugăciunea tuturor creştinilor, celor ce te fericesc pe tine întru toţi vecii.

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.

Cu Crucea Ta, Hristoase, preoţii se laudă, împăraţii se întăresc şi tot credinciosul se luminează; învredniceşte-mă să o văd, să mă închin ei şi să o laud în veci.

Irmosul:Să lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Pe Cel ce a închipuit mai înainte în rug lui Moise minunea Fecioarei, în muntele Sinai oarecând, lăudaţi-L, binecuvântaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a

Înălţând Moise şarpele pe lemn, pe Tine, Hristoase, Te-a închipuit, Cel ce Te-ai înălţat pe Cruce de bunăvoie şi ai alungat răutatea vicleanului cea înveninată, şi ai atras pe oameni la Tine, Iubitorule de oameni.

Cu focul temerii de Tine curăţeşte-mă, aprinzând în sufletul meu dumnezeiasca Ta dragoste, şi îngrădindu-mă cu Crucea Ta pe mine, pe care m-a amăgit înşelătorul cel vechi, întunecând cu plăcerile mintea mea, Hristoase.

Să postim, fraţilor, de gânduri urâte şi de fapte rele; să ne curăţim inimile, să ne ridicăm ca pe nişte aripi prin dumnezeieştile virtuţi, să ne ferim de pornirile răutăţii râvnitoare de cele de jos; ca fiind purtători de lumină să vedem Paştile cele mari.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi

Din tine, Fecioară, S-a îmbrăcat, voind, cu sărăcia noastră Cel din fire bogat, şi s-a făcut nouă văzut Cel ce este lăudat în chip nevăzut de cetele cele de sus, refăcând cu bunătatea chipul cel sfărâmat.

Altă Tricântare

Cel ce Ţi-ai întins pe Cruce mâinile, şi ai adunat cele patru margini ale lumii; Cel prin Care am aflat intrare la Tatăl, Fiule al lui Dumnezeu, pe Tine toţi Te slăvim .

Pe Tine, Hristoase, încununându-Te cu spini cei fără de lege, Te-au bătut şi Te-au răstignit; din care pricină toate cele de sub cer s-au clătinat; iar noi mântuindu-ne, Te slăvim.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Pe Tine, Sfântă Dumnezeire cea întreit-strălucitoare, cea care cuprinzi toate şi le păzeşti pururea, pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Duhul cel viu, cu cântări netăcute Te slăvim.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Pe Tine, norul cel luminat al Duhului, din care a strălucit nouă Lumina cea neapropiată Hristos, Soarele cel mare al dreptăţii, Născătoare de Dumnezeu, cu cântări Te mărim.

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.

Tu eşti lumina noastră şi semnul cel sfânt, lauda biruinţei, Cruce a lui Hristos; tu îndulceşte postul nostru şi ne învredniceşte să ne închinăm ţie.

Irmosul:Pe Tine, scara cea gândită şi însufleţită, pe care S-a sprijinit Dumnezeul nostru, prin care am aflat suirea la cer, cu cântări neîncetate te mărim.

LA STIHOAVNĂ

Fiind la Tatăl cel bun în cinste fiiască, n-am înţeles eu cel fără minte, ci însumi pe mine m-am lipsit de mărire, cheltuind rău bogăţia harului. Şi fiind lipsit de dumnezeiasca hrană, fost-am hrănit de un spurcat cetăţean. De acesta fiind trimis la ţărâna lui cea stricătoare de suflet, vieţuind ca un risipitor şi plăcerilor rob făcându-mă, am păscut împreună cu animalele, şi nu mă săturam. Dar întorcându-mă voi striga către Părintele cel milostiv şi îndurat: Greşit-am la cer şi înaintea Ta, miluieşte-mă!

A mucenicilor

Mulţimile mucenicilor Tăi Te roagă, Hristoase Dumnezeule, miluieşte-ne pe noi, ca un iubitor de oameni.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Dureri multe răbdând, Preacurată, la răstignirea Fiului şi Dumnezeului tău, ai suspinat lăcrimând şi ai strigat cu amar: Vai, Fiul meu preadulce, cum pătimeşti pe nedrept, vrând să răscumperi pe pământenii cei din Adam! Pentru aceasta, Preasfântă Fecioară, pe tine te rugăm cu credinţă, fă-L nouă milostiv.

Troparul proorociei

Nu este întru noi statul faptelor noastre, Doamne; milostiv eşti, Iubitorule de oameni, nu trece cu vederea lucrul mâinilor tale, Cel ce eşti fără de păcat.

Sursa: Triod