- Sfântul Cuvios Grigorie din Acrita, Grecia (5 ianuarie)
- Sfântul Ierarh Mihail, episcopul Sinadelor (pomenit la 23 mai)
Acest sfânt se născu în anul 760 în vestita insulă a Cretei. Părinţii săi, care erau foarte evlavioşi, se numeau Teofan şi Iuliana. După ce se îndeletnici mulţi ani cu învăţătura cărţii, aceștia îi porunciră sfântului să pască oile.
În acea vreme mărturisitorii credinţei celei adevărate sufereau mari strâmtorări de la luptătorii împotriva icoanelor. Iar tânărul Grigorie, dorind fierbinte să păstreze dreapta credinţă, plecă de acasă şi se duse în Seleucia. Acolo stătu vreme îndelungată hrănindu-se cu puţină pâine şi apă, şi ostenindu-se în cele plăcute lui Dumnezeu.
După moartea împăratului Leon, care era luptător împotriva icoanelor, cuviosul Grigorie se duse la Ierusalim pentru a se închina Sfintelor Locuri. Petrecu acolo 12 ani, însă ce îndură din partea agarenilor nu este cu putinţă să se arate, dacă dorește cineva să păzească scurtimea cuvântului.
De la Ierusalim, cuviosul se duse la Roma şi îmbrăcă haina călugărească, domolindu-şi trupul cu înfrânarea. După moartea împăratului Stavrachie, veni în fruntea împărăţiei Mihail Curopalatul Rangavi. Atunci sfântul Nichifor, ajuns la conducerea Bisericii, trimise la Leon papa Romei, pe sfântul Mihail episcopul Sinadelor cu gramata sobornicească.
În Roma sfântul Mihail se apropie sufleteşte de cuviosul Grigorie şi la întoarcere îl luă cu sine şi îl aşeză în Mănăstirea Acrita de la Marea Marmara.
Aici cuviosul îndură de bunăvoie nevoinţe foarte mari: umbla desculţ, avea numai o cămaşă, dormea pe o rogojină şi la 2-3 zile gusta puţină pâine. Locuinţa o avea într-o groapă adâncă, unde cu amar plângea pentru tulburările ce frământau atunci Bisericile creştine.
Mai pe urmă, ieşind din groapă, petrecu într-o chilie strâmtă, fiind îmbrăcat cu o cămaşă de piele şi umplând cu apă un vas mare ce se afla în grădină, îşi lepăda noaptea cămaşa şi intra în vas, unde citea toată Psaltirea; iar după ce o citea, ieşea afară şi intra în chilie. Şi aşa făcu în toate zilele vieţii sale.
Cu asemenea lupte nevoindu-se fericitul îşi dădu sufletul în mâinile lui Dumnezeu unde nu contenește rugăciunile sale pentru întreaga lume.
Sursa: sfintisiicoane.wordpress.com