Sfântul Dimitrie al Rostovului: CUM LUPTĂM ÎMPOTRIVA GÂNDURILOR DE HULĂ

Doctorie duhovnicească împotriva gândurilor de hulă

Legături:

 

Multora le vin, adeseori, gânduri de necredință sau de hulă împotriva lui Dumnezeu, sau împotriva Născătoarei de Dumnezeu, sau împotriva sfinților lui Dumnezeu.

Uneori, când cineva privește la Tainele lui Hristos sau la sfintele icoane, năvălesc asupra lui pe neașteptate gânduri de hulă, ca un nor negru, chiar dacă el nu le dorește.

De asemenea gânduri rele, care ne vin fără voia noastră, nu trebuie să ne pese; trebuie să le nesocotim și să le disprețuim ca și cum nici n-ar fi, să nu ne tulburăm și să ne necăjim din pricina lor, fiindcă vrăjmașul nostru diavolul se va mângâia dacă ne va vedea tulburați și necăjiți, plini de îndoieli; atunci va trimite asupra noastră și mai multe gânduri, ca să ne tulbure conștiința. Dacă va vedea însă că disprețuim gândurile de hulă și că nu ne pasă de ele, că nu ne necăjim, nu ne întristăm din pricina lor, va fugi de la noi rușinat, lăsându-ne în pace, netulburați. Este de ajuns să nu vă învoiți cu gândurile.

Unii cred însă că dacă se gândesc la rău, deja se învoiesc cu răul, și se întristează pentru aceasta…Aceasta este puținătate de suflet, căci însuși faptul că îi doare și se întristează, urând gândurile de hulă pe care le aduce diavolul, arată cât se poate de limpede neînvoirea lor cu răul și nepăcătuirea lor – pentru că vrăjmașul, vrând să ne necăjească, se folosește și de acest mijloc ca să aducă întristare asupra noastră, însă nu va avea nici o izbândă dacă nu ne va păsa și dacă vom lepăda de la noi tulburarea, neîntristându-ne câtuși de puțin de bântuirile lui.

Ce au izbândit cei doi bătrâni spurcați care s-au sculat asupra curatei Suzana, poftind să o pângărească? Nimic nu au izbândit, fiindcă Suzanei nu i-a păsat de ei și nu s-a învoit cu spurcata lor poftă. Nici gândurile spurcate și hulitoare nu vor avea nici o izbândă dacă nu ne vom învoi cu ele, ci le vom disprețui.

Cei care sunt tulburați de gândurile hulitoare, care vor să scape de ele, să știe că nu sufletul lor este vinovat de gândurile acestea, ci dracul cel necurat, care I-a zis oarecând Însuși Domnului: acestea toate Ți le voi da Ție dacă vei cădea înaintea mea și Te vei închina mie (Mt. 4, 9). De aceea și noi, defăimându-l și nesocotind gândurile de hulă pe care el le strecoară în mintea noastră, să-i spunem: ,,Piei, satano (Mt. 4, 9): Domnului Dumnezeului meu voi sluji, nu ție, iar hula ta să se întoarcă asupra capului tău și în veacul de acum, și în cel viitor, amin!’’

Cel ce va vrea să se lupte cu gândul hulei altfel decât am arătat seamănă cu cel ce vrea să prindă fulgerul cu mâinile: cum să te lupți cu el când pătrunde în inimă zburând ca vântul?..

Să încetăm a ne osândi aproapele și să nu ne temem de gândurile de hulă, fiindcă osândirea le pricinuiește pe acestea. Omul care stă într-o odaie închisă aude cum stau de vorbă oamenii care trec, dar el nu stă de vorbă cu dânșii: și sufletul aude hulele diavolești, pe care i le spun gândurile trecând, dar dacă nu ia aminte la ele și nu-i pasă de ele și nu stă de vorbă cu ele rămâne liniștit, nu este tulburat, pe când cel care vrea să se lupte cu ele va fi doborât până la urmă de către ele.

Unul dintre Părinții cei mari repeta adesea: ,,Nu mă învoiesc, nu mă învoiesc!’’ Și când făcea ceva, sau mergea, sau ședea, sau se ruga, sau citea, spunea adesea acest cuvânt: ,,Nu mă învoiesc!’’Auzind ucenicul lui l-a întrebat: ,,Spune-mi, avo, de ce spui adesea această vorbă? Care e taina ei?’’ Părintele a răspuns: ,,Când un gând rău vine în mintea mea și îl simt, îi spun: Nu mă învoiesc cu tine!, și gândul fuge îndată.’’

 

Rugăciune pentru izbăvirea de gândurile hulitoare

 

Dumnezeule mai înainte de veci, Care cunoști cele ascunse, Care cerci inimile și rărunchii, Cela ce șezi pe heruvimi și vezi adâncurile, Care de departe pricepi gândurile mele! Tu știi că urăsc gândurile necurate, scârbavnice, hulitoare, care năvălesc fără de rușine asupra mea și că nu mă învoiesc cu ele, și rog bunătatea Ta: ceartă duhul cel hulitor, ca să se depărteze de la mine, izgonește toate gândurile rele, ca să nu mă mai necăjească, alină tulburarea inimii mele, potolește viforul gândurilor mele, rușinează-l pe vrăjmaș, care smintește conștiința mea, ca să nu se bucure potrivnicul meu de mine. De Tine ascultă toate: poruncește viforului și tulburării minții mele ca să se liniștească, încât să slujesc fără îndoială și tulburare Ție, Domnului meu, în toate zilele vieții mele. Amin. 

 

Cel mai scurt mijloc pentru a scăpa de gândurile hulitoare

 

Dacă va veni gând de hulă împotriva lui Dumnezeu, rostește: ,,Cred într-Unul Dumnezeu..’’ până la sfârșit, și fă metanii pe cât îți stă în putință.

Dacă va veni gând de hulă împotriva Sfintelor Taine ale lui Hristos, rostește până la capăt: ,,Cred, Doamne, și mărturisesc că Tu ești cu adevărat Hristos…’’, și fă metanie.

Dacă va veni gând de hulă împotriva Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, rostește o rugăciune oarecare către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu sau vreun tropar al ei, făcând metanii și zicând: ,,Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-mă pe mine, păcătosul!’’

Dacă va veni gând de hulă împotriva vreunui sfânt, rostește următoarele: ,,Roagă-te lui Dumnezeu pentru mine, păcătosul, Sfinte (numele), că după Dumnezeu la tine alerg, grabnicule ajutător și rugător pentru sufletele noastre’’, și fă metanii pe cât îți stă în putere, zicând: ,,Sfinte (numele), roagă-te lui Dumnezeu pentru mine, păcătosul.’’

Dacă va veni gând de hulă împotriva vreunei icoane, fă în fața icoanei aceleia 15 metanii sau câte poți, rugându-te celui înfățișat pe icoana aceea – și în acest fel vei nimici, cu ajutorul lui Dumnezeu, gândurile de hulă. Amin.

 

(Sfântul Dimitrie al Rostovului ,,Calea împărătească: învățături și pravile de rugăciune’’, Ed. Sophia, 2011, pag. 156-160)