Sfinţii Chiril şi Metodie şi culturalizarea slavilor

Sfinţii Chiril şi Metodie şi culturalizarea slavilor

Sfintii Chiril si Metodie si culturalizarea slavilor

Sfinţii Chiril (826–869) şi Metodie (815–844) sunt numiţi „apostolii slavilor” datorită importantei lor misiuni bisericeşti şi culturale în rândul popoarelor slave din bazinul Dunării. Sfinţii Chiril şi Metodie, dăruind slavilor un alfabet  şi cuvântul scris, au putut întări influenţa culturală şi politică a Bizanţului în Balcani şi Europa Centrală. Ca instrument de cultură, limba slavă veche a avut o arie largă de răspândire, cuprinzând Marea Moravie (pe teritoriul Cehiei şi al Slovaciei), Bulgaria veche, Serbia, Croaţia şi Rusia veche. Ulterior, această limbă a fost adoptată ca limbă de cultură şi în tări neslave, şi anume în Tările Române şi în Lituania.

Sfinţii Chiril şi Metodie – Viaţa şi lucrarea celor doi apostoli ai slavilor

Constantin (care şi-a luat numele Chiril abia în ultimele luni de viaţă) şi Metodie s-au născut într-o familie nobilă din Tessalonic, Grecia. Fraţii au învăţat limba greacă şi probabil şi limba slavă, deoarece mulţi slavi migraseră spre sud în Macedonia. După moartea tatalui, Constantin s-a mutat la Constantinopol. Avea numai 14 ani atunci când a călătorit spre Constantinopol împreună cu familia unui înalt demnitar oficial. Mai târziu a urmat cursurile universităţii imperiale beneficiind de unii dintre cei mai renumiţi profesori ai vremii, printre care şi Fotie, viitorul Patriarh al Constantinopolului (858-867, 877-888).

A devenit hartofilax (bibliotecar) la Sfânta Sofia, iar mai târziu profesor de filosofie la universitatea imperială A participat de asemenea în dezbateri teologice împreuna cu lideri bisericeşti şi învăţaţi musulmani.

Metodie, între timp, a fost numit conducător al unui district vorbitor de limbă slavă. După câţiva ani în această funcţie, s-a retras într-o mănăstire grecească din Bitinia (Asia Mică). Tot aici l-a urmat şi Constantin în 855.

În 860, patriarhul îi va trimite într-o misiune în rândul cazarilor, o populaţie care ocupă teritoriul situat in nord-estul Marii Negre. În urma acestei misiuni 200 de cazari au fost botezaţi. Acest succes va deschide calea altuia, şi mai important.

În 1863, Ratislav, ducele Moraviei, a trimis cerere de ajutor împaratului bizantin, Mihail III . Poporul condus de acesta, vorbitor de limba slavă, fusese evanghelizat de către misionari veniţi din Europa Occidentală. Aceştia însă nu aveau o limbă scrisă şi nici organizare bisericească. Din acest motiv Ratislav a întrevăzut un potenţial pericol în influenţa politica şi bisericească din partea triburilor germanice vecine. Spera ca ajutorul oferit de Constantinopol să-i permită Moraviei să rămână autonomă din punct de vedere politic şi religios.

Recunoscând importanţa acestei cereri, împăratul şi patriarhul, Fotie, au hotarat să-i trimită în misiune pe Metodiu şi Constantin. În lunile de dinaintea călătoriei, Constantin a pus la punct un alfabet pentru slavi. A format alfabetul din litere ebraice şi greceşti (în forma sa finală, acest alfabet, chrilic, este încă folosit în rusa modernă şi alte limbi slave moderne). Utilizând acest alfabet, Constantin a tradus Evangheliile iar ulterior Epistolele Sfântului Apostol Pavel şi Psalmii lui David în slavă.

Spre sfarşitul anului 863, fraţii au început misunea. Au navigat de-a lungul Greciei, continuând pe marea Adriatică spre Veneţia, apoi au călătorit pe uscat spre Moravia, unde au fost primiţi cu căldură. Activitatea lor a constat în pregătirea viitorilor clerici, predarea limbii slave scrise şi traducerea cărţilor liturgice.

Clerul latinizat din regiune s-a opus vehement Liturghiei Slave. Potrivit acestora numai Latina, Greaca şi Ebraica puteau fi limbi liturgice.

Pentru a câştiga sprijinul papei în activitatea lor, fraţii au mers la Roma în 867. Pe drum, au petrecut câteva luni la sud de Dunăre în Panonia (Ungaria de astăzi), unde un alt conducător slav, Kocel (r. 861–874) i-a primit pe fraţi încredinţându-le un grup de tineri pentru a-i învăţa.

Când fraţii au ajuns în Roma, Papa Adrian II i-a primit oferindu-le sprijinul în legătură cu activitatea lor misionară. Acesta a binecuvântat totodată Liturghia în limba slavă.

După câteva luni, pe când încă se aflau în Roma, Constantin s-a îmbolnăvit grav. Fraţii au stat într-o mănăstire grecească, Constantin îmbrăcând haina monahală. Tot acum a primit numele Chiril. În mai puţin de două luni a murit.

Avand susţinerea papei, Metodie şi-a continuat activitatea în Panonia, Moravia şi Nitra. Dorind să câştige jurisdicţia asupra acestor teritorii, Adrian II a trimis scrisori prin intermediul lui Metodie, aprobând Liturghia Slavă. În 969 papa l-a hirotonit Arhiepiscop al Panoniei şi Moraviei, având catedrala la Sirmium (lânga Belgrad, Iugoslavia). A întâmpinat opoziţie din partea episcopilor vecini, Hermanrich de Passau, Adalwin de Salzburg, and Anno de Fresing, toti dintre ei activand în favoarea influenţei politice şi religioase a francilor în regiune. În 870, cu ajutorul lui Svatopluk, conducatorul din Nitra, a reuşit să-l aresteze pe Metodie, întemnitându-l într-o mănăstire în Swabia (sud-estul Germaniei). În 873, Papa Ioan VIII a ordonat eliberarea acestuia, reinstalându-l în funcţie şi reafirmând suportul papal pentru Liturghia Slavă.

Activitatea lui Metodie în rândul slavilor se pare că a dat numeroase roade, cu toate că opoziţia din partea clerului franc şi a lui Svatopluk, noul conducător al Moraviei. Acuzat de erezie, Metodie s-a apărat cu succes şi a dobândit din partea papei Ioan al VIII-lea o bulă care confirma ortodoxia sa, reafirmand autonomia diocezei sale şi autorizând în mod expres Liturghia în limba slavă.

În timpul ultimilor ani ai vieţii sale, Metodie a continuat să întâmpine opoziţie. Chiar şi aşa, cu ajutorul a doi ucenici, a finalizat traducerea Bibliei în slavă precum şi legile civile şi cele bisericeşti.

După moartea lui Metodie în 884, ucenicii săi au fost alungaţi de către oponenţii franci găsind însă refugiu în sudul Poloniei, în Bulgaria şi Boemia. Prin ei lucrarea lui Sfinţilor Chiril şi Metodie a continuat, contribuind în mod fundamental la dezvoltarea Bisericii Ortodoxe şi a culturii creştine slavone în estul Europei. Sfinţii Chiril şi Metodie sunt prăznuiţi pe 11 mai.

Radu Alexandru

Sursa:crestinortodox.ro