Arhive etichete: Monahism

Monahismul între idealul sfinţeniei şi ispita secularizării – Misiunea mănăstirilor azi

Monahismul între idealul sfinţeniei şi ispita secularizării

– Misiunea mănăstirilor azi –

*

Monahismul între idealul sfinţeniei şi ispita secularizării - Misiunea mănăstirilor azi -

Cuvântul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresat stareţilor şi stareţelor din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei, întruniţi în sinaxă monahală la Palatul Patriarhiei, Bucureşti, marţi, 25 septembrie 2012:

Tema sinaxei monahale de anul acesta, 2012, la care participă ierarhii, stareţii şi stareţele din cuprinsul Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, intitulată: „Misiunea monahismului în viaţa Bisericii azi”, ne cheamă la o reflecţie spirituală şi pastorală privind responsabilitatea monahilor şi a mănăstirilor în contextul misionar actual al societăţii contemporane, profund marcată de fenomenul secularizării, de intensificarea individualismului şi de pericolul unei viziunilaicizate, autosuficiente şi materialiste asupra lumii create de Dumnezeu.

Duhul secularizării nu este nou, însă el se exprimă intens atunci când omul nu mai înţelege necesitatea rugăciunii sau a comuniunii cu Dumnezeu şi scopul său cel mai înalt, care este dobândirea sfinţeniei (cf. Evrei 12, 14). Astfel, viaţa duhovnicească interioară slăbeşte, devine formală şi se limitează la unele satisfacţii emoţionale şi porunci moralizatoare, care duc la relativizarea vieţii bisericeşti.

Se cuvine să precizăm că secularizarea a început încă din momentul căderii omului în păcat. Adam prezintă primul comportament secularizat: el s-a comportat, în lumea creată de Dumnezeu, ca şi cum Dumnezeu nu îl vedea, ca şi cum Dumnezeu era absent. Noi îl imităm adesea pe Adam cel vechi în sensul că avem dificultăţi în a înţelege că Dumnezeu ne vede, că El este prezent nu doar în cer, ci şi lângă noi, chiar dacă, din respect pentru libertatea noastră, El lasă impresia că este absent sau departe de noi.

Astăzi, când vedem şi simţim tendinţa impunerii unei societăţi laice bazată pe etosul umanist autosuficient şi raţionalist de inspiraţie iluministă (sec. XVIII), fără referinţe la valorile spirituale creştine sau religioase în general, constatăm că toate aceste frământăriinfluenţează şi viaţa monahală. Secularizarea, individualismul şi lipsa solidarităţii, deznădejdea şi dezorientarea, tot mai evidente în societatea de azi, se repercutează, direct sau indirect, şi asupra mănăstirilor. Continuă să citești →