Pr. Cleopa Ilie: Predică la Duminica dinaintea Botezului Domnului – Despre chipul omului desăvârșit

Predică la Duminica dinaintea Botezului Domnului

Despre chipul omului desăvârșit   

„Fiți, dar, voi desăvârșiți, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârșit este” (Matei 5, 48)

Iubiți credincioși,

Dumnezeiasca Evanghelie de astăzi vorbește în chip luminat despre aspra și îngereasca viață a Sfântului slăvitului prooroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul care, după mărturia Domnului „Este cel mai mare om născut din femeie și cu adevărat prooroc și mai mult decât prooroc” (Luca 7, 26-29). Întrucât chipul Sfântului Ioan Botezătorul este chipul omului desăvârșit, voi vorbi astăzi despre desăvârșirea creștină, după a mea slabă putere. Zice Sfântul Maxim Mărturisitorul: „Mulți sunt cei ce vorbim, dar puțini cei ce facem. Însă nimenea nu trebuie să strice cuvântul lui Dumnezeu pentru negrija sa propie, ca să-și mărturisească neputința sa și să ascundă adevărul lui Dumnezeu. Aceasta ca nu cumva să ne facem vinovați, pe lângă călcarea poruncilor, și de răstălmăcirea cuvântului lui Dumnezeu” (Filocalia, vol. II, Sibiu 1945, p. 114).

Continuă să citești Pr. Cleopa Ilie: Predică la Duminica dinaintea Botezului Domnului – Despre chipul omului desăvârșit

Pr. Cleopa Ilie : PREDICĂ DESPRE SFÂNTUL VASILE CEL MARE (1 Ianuarie)

Din “Predici la Sărbătorile de peste an” Editura Christiana  2001

Predica Părintelui Cleopa Ilie despre  SFÂNTUL VASILE CEL MARE

 (1 Ianuarie)

*

Legături:

* * *

Tot astăzi, Sfânta Biserică Sobornicească prăznuieşte pe cel mai mare ierarh al Bisericii, pe stâlpul cel de foc, pe gura cea de foc a Duhului, pe Marele Vasile, cum aţi auzit poate azi, cântându-se la dumnezeiasca Liturghie. El a fost cel mai ager la minte şi cel mai sfânt şi mai prevăzător cu mintea dintre ierarhi. Toate soboarele ecumenice şi locale care s-au ţinut, în diferite vremi şi locuri, au ţinut seama de autoritatea canoanelor lui.

Toţi l-au citit, mii de sfinţi şi de ierarhi au păzit hotarele puse de el. Pentru ce? Sfântul Vasile a fost ochiul Bisericii şi a rămas ochiul Bisericii până la sfârşitul veacurilor. Unde s-a născut? În CezareeaCapadochiei. Părinţii lui s-au numit Vasile şi Emilia. Tatăl său era din Pont, adică de lângă Marea Neagră, unde e Turcia de astăzi. Era unul din zece fraţi. Unul a murit şi nouă au trăit. Dumnezeiescul Grigore de Nazianz, Cuvântătorul de Dumnezeu, zice de familia lui că a binecuvântat-o Dumnezeu cu Marele Vasile, măcar că nici ceilalţi copii n-au rămas mult mai jos decât dânsul. Toţi cei patru fraţi şi cinci fete din familia lor petreceau cu sfinţenie, cu cucernicie, cu milostenie şi cu o bună aşezare a sufletului. Deci o familie mare de sfinţi a fost familia Sfântului Vasile   (vezi Viaţa Sfântului Vasile cel Mare, 1 ianuarie). Continuă să citești Pr. Cleopa Ilie : PREDICĂ DESPRE SFÂNTUL VASILE CEL MARE (1 Ianuarie)

Pr. Cleopa Ilie: PREDICĂ LA SOBORUL MAICII DOMNULUI (26 decembrie)

Predica la Soborul Maicii Domnului

Toate praznicele dumnezeiesti care se randuiesc de Biserica in cursul anului sunt taine dumnezeiesti si fapte din viata Mantuitorului Iisus Hristos. Iar astazi, la nasterea Lui, praznuim o taina care este taina tainelor. O taina ascunsa din veci si ingerilor si oamenilor. Caci nici ingerii nu stiau cum Dumnezeu, Care este Imparatul slavei si al luminii celei neapropiate si a toata zidirea, va savarsi o taina ca aceasta. Dar cand a venit Mantuitorul in lume sa Se jertfeasca pentru mantuirea lumii si sa intemeieze Biserica, atunci si ei s-au invatat.

N-au stiut ca se va face vierme, ca asa se numeste omul de Duhul Sfant: Eu sunt vierme si nu om. N-au stiut ca Se va smeri, Se va face om, Se va pogori pana la noi.

Acum au invatat ingerii cum ca cele dimpotriva pe cele dimpotriva le surpa prin puterea lui Dumnezeu, ca prin blestem vine binecuvantare, caci spune Scriptura: Blestemat este tot cel spanzurat pe lemn. Se rastigneste Hristos pe Cruce pentru noi si aduce binecuvantare la toata lumea. Prin moarte aduce viata, iar prin smerenia Lui, inaltarea noastra. Prin jertfa Lui, innoirea noastra si prin patimirea Lui, nepatimirea noastra. Astfel, vedem ca prin cele dimpotriva pe cele dimpotriva, le vindeca. Continuă să citești Pr. Cleopa Ilie: PREDICĂ LA SOBORUL MAICII DOMNULUI (26 decembrie)

ÎN AMINTIREA PĂRINTELUI CLEOPA ILIE ( † 2 decembrie)

VIAȚA PĂRINTELUI CLEOPA

Legături:

CASA PARINTEASCA

Fericitul întru pomenire, Arhimandritul Cleopa Ilie, părintele nostru duhovnicesc, s-a născut în comuna Sulita, judetul Botosani, la 10 aprilie, anul 1912.

Părintii săi, Alexandru si Ana Ilie, au fost un exemplu viu de trăire crestină, fiind iubitori de Dumnezeu, de biserică si de copii. Nu lipseau niciodată de la sfintele slujbe, făceau milostenie, se rugau mult împreună cu copiii, si duceau o viată curată si bineplăcută lui Hristos. Casa lor era ca o biserică, asa cum povestea si Părintele Cleopa: ”Aveam o cameră toată numai cu icoane. Un fel de paraclis. Acolo ne rugam. Chiar si la miezul noptii ne sculam si făceam rugăciuni”. Nu se auzea între ei de înjurături, betie, desfrâu, judecăti pentru avere si avorturi, ci viata de zi cu zi curgea lin ca o apă dulce de izvor, căci asa se mostenea din mosi-strămosi si asa era traditia crestină în partea locului. Continuă să citești ÎN AMINTIREA PĂRINTELUI CLEOPA ILIE ( † 2 decembrie)

Pr. Cleopa Ilie: PREDICĂ LA TĂIEREA-ÎMPREJUR A MÂNTUITORULUI HRISTOS

PREDICĂ LA TĂIEREA-ÎMPREJUR A MÂNTUITORULUI HRISTOS

 

Legături:

 

Din “Predici la Sărbătorile de peste an” Editura Christiana  2001

Părinţilor, fraţilor şi iubiţi credincioşi, Astăzi, Biserica lui Hristos cea dreptmăritoare, Biserica Răsăritului, prăznuieşte Tăierea-împrejur cea după trup a Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, ca şi pe Marele Vasile, adică pe Sfântul Vasile cel Mare. În predica ce urmează vom vorbi puţin despre acest prea luminat praznic al Tăierii-împrejur, dar şi despre viaţa şi minunile Marelui Vasile. Mai întâi, să ştiţi că, înainte cu 2406 ani de venirea Domnului nostru Iisus Hristos, a trăit un patriarh prea fericit, ales de Dumnezeu, Avraam, din a cărui seminţie, după credinţă, ne tragem toate popoarele pământului. Nu numai poporul evreiesc, ci toate popoarele, după credinţă. Căci zice Sfânta Scriptură: „Şi a crezut Avraam lui Dumnezeu şi i-a socotit lui întru dreptate” (Facerea 15, 6). Deci toţi care cred în Dumnezeu se numesc “fiii lui Avraam” după credinţă, nu după trup, cum este poporul evreu. Dumnezeu a dat poruncă acestui patriarh ca toţi copiii care se vor naşte de parte bărbătească să fie tăiaţi împrejur la marginea trupului lor, ca semn de legătură veşnică între seminţia lui şi Dumnezeu, Ziditorul său. Iar marele apostol Pavel zice: „Toate cele mai înainte de lege şi cele din legea veche au fost umbra celor viitoare”. Avraam trăieşte înainte de legea veche cu 430 de ani. Continuă să citești Pr. Cleopa Ilie: PREDICĂ LA TĂIEREA-ÎMPREJUR A MÂNTUITORULUI HRISTOS

Pr. Cleopa Ilie: OMUL FĂŢARNIC

Pr. Cleopa Ilie: OMUL FĂŢARNIC

Omul făţarnic întotdeauna una are în inimă şi alta pe limbă, una are în minte şi alta la arătare. Omul făţarnic nu are nici min­tea sănătoasă, nici inima, nici arătarea, ci toate îi sunt stricate cu aluatul acesta care creşte din vicleşugul inimii lui. Una spune, alta gândeşte, una te sfătuieşte, alta plănuieşte, una îţi arată că este şi alta este de fapt. Continuă să citești Pr. Cleopa Ilie: OMUL FĂŢARNIC

Părintele Cleopa: CELE TREI TREPTE ALE MÂNIEI

Părintele Cleopa: CELE TREI TREPTE ALE MÂNIEI

 

Mânia ne biruieste pe toti! Vai de capul nostru! Dar să vorbim, după Sfântul Ioan Scărarul, care sunt treptele mâniei.

Mânia se împarte în trei feluri; este mânia numită pe greceste holos, care înseamnă „repede”, când omul se mânie repede si tot repede îi trece. Asta nu-i mânie periculoasă. Este ceea ce spune Duhul Sfânt în Psaltire: Mâniati-vă si nu gresiti. Continuă să citești Părintele Cleopa: CELE TREI TREPTE ALE MÂNIEI

Părintele Cleopa: CELE 14 REGULI PENTRU MERGEREA LA BISERICĂ

Părintele Cleopa:

CELE 14 REGULI PENTRU MERGEREA LA BISERICĂ

Fratilor, trebuie sa stiti ca un crestin care merge la biserica are 14 reguli canonice de buna cuviinta, daca vrea sa-l foloseasca sfanta biserica. Daca nu le implineste, se duce la biserica spre osanda.

Am sa va spun regulile de buna cuviinta pentru un crestin care merge la sfanta biserica.

Daca vreti sa fiti fii cu adevarat ai Bisericii lui Hristos celei dreptmaritoare, care ne naste pe noi prin apa si prin Duh la Botez, de aproape 2000 de ani, in Biserica lui Hristos, care este stalp si intarire a adevarului, sa stiti regulile de mergere la biserica, dupa cum urmeaza:

1. Prima conditie canonica pentru a merge la Sfanta Biserica este sa te ierti cu toti. Daca merge mama la biserica, sau tata, sa zica : ” Iertati-ma, mai baieti ! Iarta-ma, sotie !”

Continuă să citești Părintele Cleopa: CELE 14 REGULI PENTRU MERGEREA LA BISERICĂ

16 ani de la mutarea la Domnul a Părintelui Arhimandrit Cleopa

16 ani de la mutarea la Domnul a Părintelui Arhimandrit Cleopa Ilie

Se împlinesc, la 2 decembrie 2014, 16 ani de la mutarea la cele veșnice a Părintelui Arhimandrit Cleopa Ilie (1998 – 2013). Dumnezeu L-a chemat la Sine, în zorii zilei de 2 decembrie, după ce cu 69 de ani înainte, tot într-o zi de decembrie, pășise pe poarta mănăstirii. Cu câteva ceasuri înainte de plecarea dintre noi, deși era doar ora 20.00, părintele citise rugăciunile dimineții și Acatistul Mântuitorului, parcă știind că dimineața următoare o va petrece în împărăția lui Dumnezeu. În data de 2 Decembrie 1998, la ora 2:15, dis-de-dimineață – Părintele Cleopa începe călătoria în veșnicie.

Părintele Cleopa s-a născut la 10 aprilie 1912, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei Alexandru Ilie. A urmat școala primară de șapte ani în satul natal. Timp de peste trei ani de zile a făcut ucenicie duhovnicească la Schimonahul Paisie Olaru, pustnic în Schitul Cozancea.

Continuă să citești 16 ani de la mutarea la Domnul a Părintelui Arhimandrit Cleopa

FAPTE ȘI CUVINTE DE ÎNVĂȚĂTURĂ DIN VIAȚA PĂRINTELUI CLEOPA ILIE

FAPTE ȘI CUVINTE DE ÎNVĂȚĂTURĂ DIN VIAȚA PĂRINTELUI CLEOPA ILIE

1. Părintele Cleopa avea mare evlavie la Maica Domnului, ”Împărăteasa Heruvimilor si a Serafimilor si Stăpâna noastră…”. De aceea nu era zi în care să-i fi rămas necitit Acatistul Bunei Vestiri si câteva canoane din Bogorodicină.

2. Spunea Părintele Cleopa: ”Stiti voi cine-i Maica Domnului? Ea este Împărăteasa Heruvimilor, Împărăteasa a toată făptura, cămara întrupării lui Dumnezeu-Cuvântul, usa luminii, că lumina cea neapropiată gânditoare prin ea a venit în lume. Ea este usa vietii, că Viata Hristos prin ea a intrat în lume. Ea este poarta cea încuiată prin care n-a trecut nimeni decât Domnul, cum spune Proorocul Iezechiel”.

3. Mai spunea: ”Maica Domnului este scară către cer, pod către cer; porumbita care a încetat potopul păcatelor, precum porumbita lui Noe a adeverit încetarea potopului. Este cădelnită dumnezeiască, căci a primit focul dumnezeirii si Biserică a Preasfântului Duh. Maica Domnului este Mireasa Tatălui, Maica Cuvântului si Biserica Duhului Sfânt”. Continuă să citești FAPTE ȘI CUVINTE DE ÎNVĂȚĂTURĂ DIN VIAȚA PĂRINTELUI CLEOPA ILIE

Părinţii sunt datori să se ocupe mai mult decât orice de educarea şi buna creştere a copiilor

Părinţii sunt datori să se ocupe mai mult decât orice de educarea şi buna creştere a copiilor

 

După naştere, părinţii sunt datori să se ocupe mai mult decît orice de educarea şi buna creştere a copiilor.

Mai întâi să caute naşi credincioşi copiilor lor.

Apoi să-şi ducă regulat copiii la biserică, să-i împărtăşească cu Sfintele Taine, să-i înveţe, de mici, rugăciuni şi lucruri bune, să nu-i smintească cu cuvintele şi faptele lor, căci sminteala pe care o fac părinţii copiilor lor este un păcat greu în faţa lui Dumnezeu, cu urmări cumplite în viaţa copiilor. Cei mai mulţi copii ajung răi în viaţă, datorită păcatelor pe care le-au deprins de la părinţii lor din copilărie.

De asemenea, copiii trebuie să fie învăţaţi, atît de părinţi şi naşi, cît mai ales de preotul satului, frica de Dumnezeu, dreapta-credinţă, omenia, mila, smerenia, ascultarea şi cunoştinţa Sfintei Scripturi. Trebuie să fie deprinşi de mici cu postul, cu rugăciunea regulată, cu spovedania, cu mila faţă de cei lipsiţi şi respect faţă de toţi oamenii. Continuă să citești Părinţii sunt datori să se ocupe mai mult decât orice de educarea şi buna creştere a copiilor

Pr. Cleopa: Dacă Îi mulţumeşti lui Dumnezeu pentru puţin, Îl mişti să-ţi facă şi mai mare bine

Dacă Îi mulţumeşti lui Dumnezeu pentru puţin, Îl mişti să-ţi facă şi mai mare bine

 

Bine a zis Sfântul Isihie Sinaitul: „Precum apa stinge focul, aşa uitarea stinge lucrarea cea bună din minte”. Dumnezeu ne face pururea bine, iar noi uităm. El ne-a dat viaţă, minte, sănătate, ochi, lumină, căldură, apă, ploi la vreme, hrană, poame de tot felul de dulceţi, livezi, vite, păsări. Tot ce avem este de la El, cum zice apostolul: Toate de la El şi prin El şi întru El sunt. Şi iarăşi: Ce ai, omule, de n-ai luat? Ce ai, omule? Ai minte, înţelepciune, pricepere, libertate. Şi ce ai ce n-ai luat de la Dumnezeu? Şi dacă le-ai luat, de ce te mândreşti ca şi cum ar fi ale tale proprii? Toate sunt de la Dumnezeu şi întru El. Căci zice apostolul: Întru El şi prin El ne mişcăm. Deci, dacă toate sunt de la Dumnezeu, şi prin El, şi întru El, ce mai este al nostru? Şi voi – zice – sunteţi ai Lui şi răscumpăraţi cu sângele Lui. Şi cât ar trebui să-L iubim pe Dumnezeu!

(…) Dar de ce? Pentru că fiinţa noastră nu se poate despărţi de Dumnezeu, nici nu poate creşte, nici nu poate să se mişte fără El. Şi dacă atâtea daruri avem de la Dumnezeu şi atâtea bunătăţi, trebuie să-I mulţumim pururea şi să umplem gura noastră de mulţumire.

Continuă să citești Pr. Cleopa: Dacă Îi mulţumeşti lui Dumnezeu pentru puţin, Îl mişti să-ţi facă şi mai mare bine

Părintele Cleopa Ilie şi Cuviosul Paisie Aghioritul

Părintele Cleopa Ilie şi Cuviosul Paisie Aghioritul

 

Dragii mei, cine are trei lucruri: credinţă dreaptă în Dumnezeu, smerenie şi fapte bune, se mântuieşte oriunde. Cine n-are acestea, nicăieri nu se mântuieşte.

 

Eram la Careia, în capitala Sfântului Munte. De acolo am mers la măn. Kutlumuş, marea lavră românească făcută de Radu cel Mare şi reînnoită de Mihai Viteazu. Acolo am dormit noaptea. Un părinte, mare scriitor de la kinovită (conducerea comunităţii athonite), ne-a spus: „Asta e mănăstire românească”, că era ctitorită de domnitorii români.

Dar unde nu suntem noi ctitori? Ne-am simţit bine că era o mănăstire făcută de ai noştri. Apoi ne-a zis:„În programul nostru avem să vizităm şi măn. Stavronikita – acolo era arhimandtritul Vasile, un prieten de-al nostru -, apoi măn. Filotheu şi măn. Caracalu, făcută de Petru Şchiopu. Şi mergând spre măn. Stavronikita, o să vizităm un mare pustnic, venit din Sinai. Acesta a postit de două ori câte 40 de zile”. El nu spunea, dar un ucenic de-al lui care era acolo ne-a zis: „măi, asta e mare pustnic. Numai 54 de ani are. Paisie îl cheamă. Simplu monah. Nu-i cleric”.

Şi noi am plecat dintr-un loc de la Burazeri – un schit. Acolo, la Burazeri, sunt 34 de călugări, care fac slujbă zi şi noapte, cu stareţul lor, slujbă neadormită. În fiecare ceas intră alt călugăr. Slujba nu se mai termină. Cele şapte laude şi psaltirea. Şi am întrebat cum să ieşim la pustnicul Paisie. […] Şi i-au spus ăştia: „O luaţi cam la dreapta, daţi de cărări de cerbi, de căpriori, de porci sălbatici, care sunt foarte mulţi, şi apoi daţi de o cărare mai pronunţată. El s-a ascuns acolo că a venit de la Sinai din cauza lumii, că acolo ziceau: mamă, acela e făcător de minuni, e înainte văzător. Şi s-a ascuns săracul acolo de lume, dar tot l-au găsit. Şi a fugit din Sinai că acolo vin mai mulţi turişti. Şi el a zis: las că în Sfântul Munte Athos numai vine nimeni, nici femei. Aici o să am mai mare linişte”. Continuă să citești Părintele Cleopa Ilie şi Cuviosul Paisie Aghioritul

Cuvântul Preafericitului Părinte DANIEL cu prilejul împlinirii a 15 ani de la trecerea la viaţa veşnică a Părintelui Cleopa Ilie (02 dec. 2013)

PĂRINTELE CLEOPA ILIE – Luminător de suflete pe calea mântuirii


Cuvântul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la momentul comemorativ organizat de Patriarhia Română cu prilejul împlinirii a 15 ani de la trecerea la viaţa veşnică a Părintelui Cleopa Ilie, luni, 02 decembrie 2013, Palatul Patriarhiei:

Anul acesta, 2013, se împlinesc 15 ani de la trecerea la Domnul a Părintelui Cleopa Ilie († 2 decembrie 1998). În acest sens, am considerat necesar să organizăm un moment comemorativ la Patriarhia Română, după cum în anul 2005, la împlinirea a şapte ani de la trecerea sa la Domnul, am organizat un astfel de eveniment ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, la Mănăstirea Sihăstria, publicând şi un volum omagial – comemorativ pe care l-am intitulat atunci: „Părintele Cleopa Ilie – prieten al sfinţilor şi duhovnic al credincioşilor. In memoriam”, Editura TRINITAS, Iaşi, 2005, 285 p.+ 34 p. imagini.

Volumul pe care îl lansăm astăzi, apărut la Editura BASILICA a Patriarhiei Române, cuprinde o mare parte din evocările publicate atunci, unele fiind revăzute de autori. Alte evocări şi mărturii sunt însă inedite şi recente. Din aproape toate evocările de atunci (2005) şi de acum (2013) se poate desluşi o percepţie comună, şi anume că Părintele Cleopa Ilie a fost şi rămâne un luminător de suflete pe calea mântuirii. Continuă să citești Cuvântul Preafericitului Părinte DANIEL cu prilejul împlinirii a 15 ani de la trecerea la viaţa veşnică a Părintelui Cleopa Ilie (02 dec. 2013)

Predica Părintelui Cleopa la Cuviosul Paisie de la Neamţ

Predica Părintelui Cleopa la Cuviosul Paisie de la Neamţ

 

 

Sfinţilor care sunt pe pământul Lui, minunată a făcut Domnul toată voia întru dânşii (Psalm 15, 3)

Iubiţi credincioşi,

Astăzi, la 15 noiembrie, se face pomenirea cea de peste an a Sfântului Preacuviosului Părintelui nostru Paisie, mare stareţ al Mânăstirii Neamţ.

Sfântul Paisie de la Neamţ s-a născut în oraşul Poltava din Ucraina, la 21 decembrie, 1722, în familia unui preot evlavios, fiind al unsprezecelea copil. Din botez a primit numele de Petru. Apoi, murind tatăl său, mama l-a dat la şcoală, mai întâi în Poltava, apoi la Academia teologică din Kiev, întemeiată de mitropolitul mol­dovean Petru Movilă. Dar sufletul său dorea o viaţă duhovnicească mai înaltă.

După patru ani de şcoală intră în viaţa monahală, ducându-se la o mănăstire din apropiere. Aici este făcut rasofor sub numele de Platon. Negăsind linişte şi pace în mănăstirile din Ucraina, în anul 1745 vine în Moldova şi apoi în Ţara Românească, unde viaţa isihastă monahală era în floare, sub povăţuirea Cuviosului Vasile de la Poiana Mărului. Continuă să citești Predica Părintelui Cleopa la Cuviosul Paisie de la Neamţ

Arhim. Cleopa Ilie: Predică la Duminica a IV-a după Rusalii – Despre puterea rugăciunii pentru aproapele

Predică Arhim. Cleopa Ilie la Duminica a IV-a după Rusalii

 Despre puterea rugăciunii pentru aproapele

 

 

 

 

“Și a zis Iisus sutașului: Du-te! Fie ție după cum ai crezut“ (Matei 8, 13)

Iubiți credincioși,

În Sfânta Evanghelie de astăzi se arată cum a vindecat Mântuitorul pe sluga greu bolnavă a unui conducător de oști roman care locuia în Capernaum, un mic oraș de lângă Marea Galileei. Minunea aceasta însă are câteva caracteristici aparte. Ea s-a săvârșit datorită credinței dregătorului roman păgân, care se închina la idoli. Apoi poate și sluga lui, care zăcea în casă bolnav, era tot păgân, deci străin de Legea Vechiului Testament. De asemenea vedem că Mântuitorul vindecă bolnavul de la distanță, fără să fie adus de față, ceea ce mai rar se întâmplă. Multora le poruncea pentru bolnav: Aduceți-l aici la Mine! Iar pe alții îi întreba: Crezi că pot să fac Eu aceasta? Și dacă bolnavul sau părinții și însoțitorii lui mărturiseau cu tărie credința în minunile lui Dumnezeu, îndată minunea se săvârșea și bolnavul se făcea sănătos de orice boală era cuprins. Continuă să citești Arhim. Cleopa Ilie: Predică la Duminica a IV-a după Rusalii – Despre puterea rugăciunii pentru aproapele

Părintele Cleopa: „Să nu întristăm pe Duhul Sfânt”

Părintele Cleopa: „Să nu întristăm pe Duhul Sfânt”

 *
 

 
Iubiți credincioși,

Darul vorbirii în limbi a fost dat de Dumnezeu Sfinților Apostoli la Duminica pogorârii Duhului Sfânt, dar numai pentru o vreme, cu scopul de a se converti mai ușor neamurile păgâne la creștinism.

Într-adevăr, la pogorârea Duhului Sfânt, Dumnezeu a vorbit iudeilor prin gurile străinilor. Căci iudeii străini, auzind pe apostoli vorbind în limba lor despre faptele minunate ale lui Dumnezeu, au crezut (Fapte 2, 11). Despre darul vorbirii în limbi Apostolul Pavel a proorocit că va înceta în Biserică (I Corinteni 13, 8) deoarece a fost un dar și un semn numai pentru începutul creștinismului ca să-i convertească mai ușor pe necredincioși (I Corinteni 14, 22-28). Despre încetarea darului vorbirii în limbi în Biserică, arată luminat și marele dascăl și luminător a toată lumea, Sfântul Ioan Gură de Aur care zice: „Pentru care pricină a fost dat și luat dintre oameni darul vorbirii în limbi? Nu pentru că Dumnezeu ne necinstește, ci pentru că ne cinstește foarte mult. Și iată cum: Oamenii erau atunci mai nepregătiți, deoarece erau de curând izbăviți de idoli și mintea lor era încă neascuțită și mai nesimțitoare; erau atrași și încântați de toate cele trupești, nu aveau încă nici o idee despre darurile netrupești și nu știau ce este harul spiritual care se contemplă numai prin credință. Pentru aceea se făceau atunci semne. Unele dintre harismele cele duhovnicești sunt nevăzute și se înțeleg numai prin credință. Iar altele se fac prin semne văzute pentru încredințarea celor necredincioși. Continuă să citești Părintele Cleopa: „Să nu întristăm pe Duhul Sfânt”

Părintele Cleopa: „Fără smerenie, toate sunt nimic”

Părintele Cleopa: „Fără smerenie, toate sunt nimic”

 
 

Cine învață pe cel sărac să ia pâinea de la gura copiilor și să-și cumpere televizor și video, spre a-și închipui și el că este asemenea cu cei avuți? Nu mândria?

 
Staretul spală picioarele ucenicilor, Mănăstirea Putna, Joia Mare, 2012

Frații mei, vreau să vă spun că astăzi, mai mult ca oricând, acest păcat al mândriei a cuprins toată lumea. Fiecare dorește să fie mai mare peste alții, să-i robească și să-i stăpânească. Fiecare dorește să fie mai bogat decât altul; fiecare să fie mai cinstit, mai vestit și mai băgat în seamă decât altul. Fiecare dorește a se socoti mai înțelept decât alții. Fiecare se laudă că este mai iscusit în meserii și meșteșuguri.

Cine învață pe cel sărac să ia pâinea de la gura copiilor și să-și cumpere televizor și video, spre a-și închipui și el că este asemenea cu cei avuți? Nu mândria?

Cine învață pe femei și pe fete să muncească luni și ani de zile, nu spre a-și cumpăra cele de nevoie vieții, ci spre a-și cumpăra rochii la modă și încălțăminte luxoasă și alte lucruri deșarte, care nu țin nici de foame, nici de frig? Continuă să citești Părintele Cleopa: „Fără smerenie, toate sunt nimic”

PREDICA PĂRINTELUI CLEOPA LA DUMINICA A XIX-A DUPĂ RUSALII: DESPRE IUBIREA VRĂJMAŞILOR

Predică la Duminica a XIX-a după Rusalii

Despre iubirea vrăjmaşilor 

 

Iar Eu zic vouă: iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvîntaţi pe cei ce vă blesteamă,
faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă vatămă şi vă prigonesc
 (Matei 5, 44)

Iubiţi credincioşi,

Mîntuitorul nostru Iisus Hristos a arătat că cea mai mare poruncă din lege este dragostea de Dumnezeu, iar a doua, asemenea acesteia, este iubirea aproapelui (Matei 22, 37-39). El a zis că în aceste două porunci se cuprind toată Legea şi toţi proorocii (Matei 22, 40). Dacă acesta este adevărul apoi nimeni nu poate spune că iubeşte pe Dumnezeu, de nu va iubi mai întîi pe aproapele său. Acest lucru îl spune şi Sfîntul Ioan Evanghelistul, zicînd: Dacă zice cineva că iubeşte pe Dumnezeu, iar pe fratele său îl urăşte, mincinos este! Pentru că cel ce nu iubeşte pe fratele său, pe care l-a văzut, pe Dumnezeu pe Care nu L-a văzut, cum poate să-L iubească? (I Ioan 4, 20).

Aşadar, Sfînta Evanghelie ce s-a citit astăzi ne porunceşte să iubim pe vrăjmaşii noştri, căci această poruncă îşi are temelia în dragostea de Dumnezeu şi de aproapele. Aproapele nostru este orice om din lume, (Luca 10, 36-37), şi nu avem dreptul să urîm pe nimeni, căci toţi sînt zidiţi de Dumnezeu şi poartă aceeaşi fire ca şi noi. Dar poate va zice cineva că Sfînta Scriptură arată totuşi că putem urî pe unii oameni, cum spune psalmistul: Pe cei ce Te urăsc pe Tine, Doamne, i-am urît, şi asupra vrăjmaşilor Tăi m-am mîhnit. Cu ură desăvîrşită i-am urît pe ei şi mi s-au făcut duşmani (Psalm 138, 21-22). Continuă să citești PREDICA PĂRINTELUI CLEOPA LA DUMINICA A XIX-A DUPĂ RUSALII: DESPRE IUBIREA VRĂJMAŞILOR

PREDICA PĂRINTELUI ILIE CLEOPA LA ÎNĂLŢAREA SFINTEI CRUCI

PREDICA PĂRINTELUI ILIE CLEOPA LA

ÎNĂLŢAREA SFINTEI CRUCI

 

(14 septembrie)

 

Mintuieste, Doamne, poporul Tau si binecuvinteaza mostenirea Ta; biruinta binecredinciosilor  crestini asupra celui potrivnic daruieste si cu Crucea Ta pazeste pe poporul Tau (Troparul praznicului)

 

Iubiti credinciosi,

Pentru a vorbi mai deslusit despre prazniculInaltarii Sfintei Cruci, la care ne-am invrednicit a ajunge, este bine sa incepem cu un istoric mai vechi si sa aducem in mijloc marturii mai de mult, ca sa ne putem da seama cind a inceput si cum a ajuns la noi praznicul acesta.

 

Ati vazut griul cind de-abia il bate vintul, cind este doar de o palma de la pamint sau cind este aproape sa dea in spic? Atunci veti vedea o taina mare. In firul acela de iarba gasesti toata asezarea griului foarte amanuntit, caci foarte mic se arata inauntru si spicul si boabele si toate celelalte. La fel si porumbul, cind abia ii da spicul si boabele si toate celelalte abia se urzesc, papusa aceea, care nici macar matase nu are, mai tirziu se va face mare, va face boabe si-si va arata toata frumusetea ei lasata de Dumnezeu. Continuă să citești PREDICA PĂRINTELUI ILIE CLEOPA LA ÎNĂLŢAREA SFINTEI CRUCI