Arhive etichete: Post

Sfântul Serafim de Sarov: DESPRE POST

Sfântul Serafim de Sarov: DESPRE POST

Se cere noua mirenilor ca atunci cind incepem perioada de postire sa fim mai atenti, mai lucratori si implinitori ai poruncilor. Zilele randuite pentru post isi au rolul lor bun in lucrarea mantuitoare a sufletului nostru. Sa-l urmarim pe Sfantul Serafim de Sarov si sa incercam sa pasim pe caile cele folositoare ale postului trupesc si sufletesc…

“Postul sta nu numai in a manca rar, ci in a manca putin; si nu numai in a manca odata, ci in a nu manca mult. Nechibzuit este postitorul care asteapta pana la ceasul mesei ca atunci sa se dea mancatului cu nesat atat cu trupul, cat si cu mintea.”

Cel ce vrea sa aiba dreapta socotinta la mancat trebuie sa ia seama ca sa nu aleaga intre bucatele gustoase si cele negustoase. Acest lucru este dobitocesc, si la om, care-i fiinta intelegatoare, nu este vrednic de lauda. Iar de mancarea gustoasa ne lepadam ca sa ne smerim madularele cele razboinice ale trupului si sa dam slobozenie lucrurilor duhului.

Adevaratul post sta nu numai in istovirea trupului, ci si in a da celui flamand bucata pe care ai vrea tu insuti sa o mananci: “fericiti cei flamanzi, ca aceia se vor satura” (Matei 5, 6). Continuă să citești →

Mitropolitul Augustin de Florina: ŞI COPIII TREBUIE SĂ POSTEASCĂ?

Epistola a 5-a a Mitropolitului de Florina, Părintele Augustin Kandiotis, către elevii şi elevele Şcolii Catehetice

(Din cartea Mitropolitului „PAŞTE MIELUŞEII MEI”)

 π. Αυγ. Βευη ist

COPII AI POSTULUI

 

      Iubiţii mei copii,

 

      Cu ajutorul lui Dumnezeu am intrat în Postul Mare. În limbajul Bisericii noastre acesta se numeşte Sfânta şi Marea Patruzecime.

      Sfânta şi Marea Patruzecime împreună cu Săptămâna Mare, care-i urmează, este o perioadă de timp care ţine circa 50 de zile. Această perioadă începe cu Lunea cea Curată şi se încheie cu Sâmbăta Mare. Începe cu  „Doamne al puterilor…” (imnla PavecernitaMare– n.tr.) şi se încheie cu „Scoală-Te, Dumnezeule, judecă pământul…” (Aliluiarul Apostolului din Sâmbăta Mare– n.tr.). În toată această perioadă creştinii care cred în Hristos şi-L iubesc şi-şi amintesc de câte a pătimit Hristos pentru lume postesc de multe mâncăruri. De carne, de lapte, de brânză, de ouă, de peşte şi de alte mâncăruri. Doar pe 25 martie, când este praznicul Buneivestiri, se îngăduie creştinilor să dezlege la peşte. În toate celelalte zile, cei care sunt sănătoşi postesc, se spovedesc şi se pregătesc duhovniceşte, ca să se împărtăşească regulat cu Preacuratele Taine. Continuă să citești →

CUM SĂ POSTESC DACĂ SUNT BOLNAV

POST

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia X, I-II, în Părinți și Scriitori Bisericești (1987), vol. 21, pp. 116-117

„Deci dacă sunt aici unii care, împiedicați de vreo boală trupească, nu pot sta nemișcați, pe aceștia îi sfătui să-și aline și boala trupului și să nu se lipească nici de această învățătură duhovnicească, ci acesteia să-i arate mai mare râvnă.

Sunt, da, sunt căi cu mult mai bune decât calea postului, care ne pot deschide ușile îndrăznirii celei către Dumnezeu. Cel ce mănâncă și nu poate posti să facă milostenii mai bogate, să se roage cu mai multă stăruință, să fie cu mai multă râvnă la ascultarea cuvintelor dumnezeiești, la acestea boala trupului nu-i o piedică. Să se împace cu dușmanii, să alunge din sufletul său orice gând de răzbunare. De vrea să facă asta, a postit postul cel adevărat, acela care mai presus de toate îl cere de la noi Stăpânul. Că pentru aceasta poruncește și această abținere de la mâncăruri, ca înfrânându-ne săltările trupului, să-l facem plecat pentru împlinirea poruncilor. Dar dacă din pricina unei boli trupești nu vrem să avem ajutorul ce ni-l dă postul și arătăm și mai multă trândăvie pentru împlinirea faptelor bune, atunci fără să ne dăm seama ne păgubim cumplit. Dacă postul nu ne e de nici un folos de ne lipsesc faptele bune de care am vorbit mai sus, apoi vom fi și mai trândavi de nu putem folosi nici leacul postului.

(…) Iar pe frații voștri, care din pricina unei slăbiciuni trupești nu pot să postească, îndemnați-i să nu lipsească de la această învățătură duhovnicească; învă­țați-i, spuneți-le cele grăite de mine, arătați-le că acela care mănâncă și bea cu măsură nu-i nevrednic să vină la biserică și să asculte predica; nevrednic e cel trândav, cel leneș. Spuneți-le cuvântul apostolic: Cel ce mănâncă pentru Domnul mănâncă; cel ce nu mănâncă pentru Domnul nu mănâncă; și mulțumește lui Dumnezeu (Romani 14, 6). Deci și cel ce postește mulțumește lui Dumnezeu, că a avut putere să ducă osteneala postului; și iarăși și cel ce mănâncă mulțumește lui Dumnezeu, pentru că aceasta cu nimic nu-i poate vătăma mântuirea sufletului, dacă vrea.” Continuă să citești →

Sfântul NICOLAE VELIMIROVICI: INIMA ÎN MARELE POST (a patra săptămână)

Sfântul NICOLAE VELIMIROVICI: INIMA ÎN MARELE POST 

A patra săptămână

„Din inimă ies gânduri rele, ucideri, preacurvii, curvii, furtişaguri, mărturii mincinoase, hule. Acestea sânt care spurcă pre om.” /Mat. 15:19/

1. Aceste cuvinte le-a spus Domnul tău, fiule. Acestea Le-a spus Evreilor necreştinaţi a căror inimă, din pricina păcatului strămoşesc şi păcatului lor, se preschimbase în izvor nu al vieţii, ci al morţii şi a toată putreziciunea.

2. Inima este un izvor, iar gura este un râu. Iar că aşa stau lucrurile dă mărturie Atoateştiitorul, Care în trup a umblat pe pământ, cu aceste cuvinte: Din prisosinţa inimii grăieşte gura. /Mat. 12:34/ Aşadar, limba noastră este vestitorul inimii noastre. Ce cuvinte sânt în inimă, aceleaşi cuvinte-s şi pe limbă; şi ce urâciune e în inimă, aceeaşi urâciune-i şi pe limbă. Ceea ce se află în inimă se varsă şi se prelinge pe buze. Continuă să citești →

Sfântul Ioan de Kronştadt: Postul limpezeşte mintea

Sfântul Ioan de Kronştadt

Postul limpezeşte mintea

Postul îi este de trebuinţă creştinului pentru a-i limpezi mintea, pentru a-i trezi şi dezvolta sensibilitatea, pentru a-i dirija voinţa într-o direcţie pozitivă. Aceste trei capacităţi ale omului se întunecă şi se atrofiază cel mai mult ,,de mâncare şi de băutură şi de grijile vieţii“ (Luca 21, 34) şi prin acestea ne îndepărtăm de Dumnezeu, Izvorul vieţii, cădem în păcat, în stricăciune şi deşertăciune, desfigurând şi întinând în noi chipul lui Dumnezeu. Lăcomia burţii şi concupiscenţa ne ţintuiesc de pământ şi am putea zice că ne retează aripile sufletului.

Ştiţi cât de înalt era zborul celor ce s-au dat pe sine postului şi înfrânării? Planau în ceruri asemenea vulturilor; fii ai pământului fiind, trăiau cu mintea şi cu inima în ceruri, auzeau acolo cuvinte negrăite, învăţau dunmezeiască înţelepciune. Cât de mult se înjoseşte omul fâcându-se rob pântecelui, mâncării şi băuturi! Îşi perverteşte firea, cea creată după chipul lui Dunmezeu, se face asemenea dobitoacelor necuvântătoare, căzând chiar mai jos decât acestea.

Continuă să citești →

Sfântul Ioan Scărarul despre post

 Sfântul Ioan Scărarul despre post

sfantul_ioan_scararul

Postul este o silire a firii şi o tăiere împrejur a dulceţii gâtlejului, curmarea aprinderii, alungarea gândurilor rele şi eliberarea de visări, curăţia rugăciunii, luminătorul sufletului, paza minţii, înmuierea învârtoşării, uşa străpungerii inimii, suspinul smerit, încetarea multei vorbiri, începutul liniştirii, străjerul ascultării, uşurarea somnului, sănătatea trupului, pricinuitorul nepătimirii, iertarea păcatelor, uşa şi desfătarea raiului”

(Sfântul Ioan Scărarul)

POSTUL – Sf. Nicolae Velimirovici

POSTUL – Sf. Nicolae Velimirovici

MIERCURI ŞI VINERI ÎN SĂPTĂMÂNA ALBĂ: SĂ PĂŞIM ÎN PRONAOSUL POSTULUI MARE PRIN NEVOINŢĂ!

CUVÂNT LA VECERNIA DIN MIERCUREA ALBĂ DIN

SĂPTĂMÂNA LĂSATULUI SEC DE BRÂNZĂ

MIERCURI ŞI VINERI ÎN SĂPTĂMÂNA ALBĂ:

SĂ PĂŞIM ÎN PRONAOSUL POSTULUI MARE  PRIN  NEVOINŢĂ!

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh!

Iubiţi credincioşi, adie a Postul Mare! Suntem în „Miercurea Brânzei”, în miercurea „Săptămânii Albe”. Şi Sfânta noastră Biserică, ca o adevărată mamă – care naşte nu numai pentru lumea aceasta, ci naşte şi pentru lume cealaltă, pentru Împărăţia cerurilor, pentru Veşnicie, pentru prea-frumosul Rai, ne pregăteşte din timp pentru nevoinţa postului.

Să nu credeţi că în miercurea şi în vinerea din Săptămâna Albă nu este post! Scrie Harţi în calendar, dar Harţi este abia după slujba Vecerniei. Miercuri şi vineri în Săptămâna Albă este post aspru. Se anticipează deja rânduielile de rugăciune pentru Laudele Bisericii în Postul Mare. De aceea astăzi, în Miercurea Albă – pentru că am săvârşit deja slujba Vecerniei şi am intrat în ziua de miercuri, aţi văzut că sfârşitul Vecerniei a fost altul decât la majoritatea vecerniilor din cursul Anului bisericesc. Am cântat troparele vecerniilor din Postul Mare: „Născătoare de Dumnezeu, Fecioară…”, „Botezătorule a lui Hristos…”, apoi „Rugaţi-vă pentru noi, Sfinţilor Apostoli…”, am citit „Sub milostivirea Ta…”, „Doamne miluieşte…” (de 40 de ori), „Ceea ce eşti mai cinstită…”, o binecuvântare, rugăciunea „Împărate Ceresc, pe binecredinciosul nostru popor ocroteşte-l, credinţa o întăreşte…” şi celelalte, şi rugăciunea de pocăinţă a Sfântului Efrem Sirul: „Doamne şi Stăpânul vieţii mele…” Şi mâine dimineaţă, rânduiala Utreniei este iarăşi cea pentru utreniile Postului Mare, iarăşi cu rugăciunea Sfântului Efrem Sirul. Continuă să citești →

Ierom. Petru Pruteanu: INTERVIU DESPRE „POSTUL CEL ADEVĂRAT”

Interviu despre „postul cel adevărat”

 De fiecare dată când începe o perioadă de post, Biserica ne aminteşte că postul corect nu înseamnă o simplă abţinere de la anumite bucate, ci şi abţinerea de la anumite patimi şi obiceiuri urâte. Sectarii chiar ne critică pentru abstinenţa de la bucate, spunând că Biblia învaţă cu totul altceva despre post. Ce ne spuneţi sfinţia voastră despre acest lucru?

Întrebările sunt foarte complexe şi voi încerca să răspund la ele pe rând.

De la bun început vreau să subliniez că posturile n-ar trebui să fie nişte perioade cu totul speciale în viaţa noastră, ci doar o intensificare a luptei fiecăruia cu păcatul şi patimile din el. După căderea în păcat a protopărinţilor, omul este chemat la o continuă postire şi înfrânare, la trezvie şi contemplaţie, numai că această lucrare duhovnicească este realizată cu o intensitate diferită în perioadele anului bisericesc, dar care nu trebuie să înceteze niciodată. Continuă să citești →

Sfântul Vasile Cel Mare: Postul urcă folosul la suflet

Postul urcă folosul la suflet 

01

„Sunaţi din trâmbiţă în ziua cea binevestită a Domnului”(Ps. 80, 4.) Poruncă profetică sunt cuvintele aces­tea! Dar citirile din Sfânta Scriptură, pe care le-am citit astăzi, sunt mai puternice decât sunetul trâmbiţei şi mai lămurite decât orice instrument muzical. Ne ves­tesc sărbătoarea premergătoare acestor zile.

Am cunoscut harul posturilor prin proorocul Isaia. Isaia a lepădat postul iudaic şi ne-a arătat adevăratul post, spunând: Nu postiţi în judecăţi şi în certuri… ci dezleagă toată legătura nedreptăţii” (Is. 58, 4, 6.); iar Domnul a zis: „Nu Fiţi trişti… ci spălă-ţi fata ta şi unge-ţi capul tău”( Matei 6, 16-17). Continuă să citești →

PEMPTOUSIA.RO: De ce ortodocşii sunt singurii creştini care mai ţin Postul Mare – şapte săptămâni?

De ce ortodocşii sunt singurii creştini care mai ţin Postul Mare – şapte săptămâni?

 monahul Macarie Simonopetritul 
 
 

Perioada Postului Mare s-a con­stituit în exclusivitate în funcţie de postul pregătitor în vederea Paştelui. Acesta a rămas elementul esenţial al convertirii şi al efortului ascetic în­treprins în timpul celor 40 de zile, de aceea canoanele sinoadelor îl fac obligatoriu pentru toţi. Ulterior s-a adăugat o serie de alte prescripţii disciplinare impuse de atmosfera de doliu şi penitenţă legată de această perioadă, ca, de pildă, interdicţia de a se celebra Liturghia euharistică, sărbătorile sfinţilor, căsătoriile, aniversările, botezurile şi hiroto­nia, proscrierea relaţiilor sexuale şi a băilor iar, pentru monahi, in­terdicţia de a ieşi din mănăstirea lor în tot Postul Mare, „pentru ca stăruinţa lor în rugăciune să nu se risipească”. Dar toate aceste legi nu sunt în fond decât consecinţe naturale ale ţinerii postului care exclude orice solemni­tăţi exterioare pentru a concentra forţele creştinilor asupra lor înşişi.

Postul a dobândit o asemenea importanţă încât termenul nisteía în­seamnă atât postul ca exerciţiu ascetic de stăpânire a pântecelui, cât şi perioada Postului Mare, numită ea însăşi „dumnezeiasca vreme a înfrânării” sau „fericita vreme a postului”.

Căderea, neținere a postului

Prima poruncă dată lui Adam în rai a fost aceea de „a păzi postul”, adică de a-şi stăpâni pofta nemâncând din pomul cunoştinţei binelui şi răului. La sugestia şarpelui şi la îndemnul Evei, el a încălcat singura limită care i-a fost impusă de Dumnezeu devenind victima lăcomiei. A fost atunci izgonit din rai de amărăciunea aceluiaşi fruct care nu-i era necesar şi de care abuzase: „Lăpădat a fost Adam din raiul desfătării prin mâncarea cea ama­ră, nepăzind prin neînfrânare porunca Stăpânului şi a fost osândit să lucreze pământul din care a fost luat şi cu multe sudori să-şi mănânce pâinea sa” .

Dacă Adam ar fi postit şi Eva ar fi rezistat lăcomiei, ei n-ar fi fost iz­goniţi din rai şi moartea n-ar fi intrat în lume. Acum însă, aşezat la poarta raiului, el se căieşte, dar prea târziu, pentru a nu fi postit la timp. Continuă să citești →

Sfântul Serafim Sobolev: DESPRE BINEFACERILE POSTULUI

Nu vă smintiţi, iubiţii mei, şi de acea părere că postul ar fi dăunător sănătăţii noastre. Când despre aceasta a fost întrebat Sfântul Serafim de Sarov, el a zis: „Pâinea şi apa nu strică nimănui: cum atunci oamenii sfinţi mâncau numai pâine şi beau doar apă, dar trăiau câte o sută şi mai bine de ani?”.

Să ne amintim, iubiţilor fii, în acest caz de Daniel şi cei trei tineri, Anania, Azaria şi Misail din Babilon. Împăratul Nabucodonosor a poruncit să fie hrăniţi cu bunătăţile mesei sale împărăteşti, ca ei să nu slăbească și să fie la fel de sănătoși ca și ceilalţi de vârsta lor, dar Daniel, nevrând să se spurce de mâncarea adusă ca jertfă la idoli, l-a rugat pe un apropiat al împăratului să-l lase să postească zece zile şi acesta le-a permis lui şi celor trei tineri să mănânce numai legume. Slujitorul împărătesc a împlinit rugămintea lui Daniel, cu condiţia ca el şi cei trei tineri să nu arate la fată mai rău decât cei de o vârstă cu ei. Continuă să citești →

Sf. Ioan Gură de Aur: Roadele Postului

Roadele Postului

Cineva nu trebuie să se teamă de post, ci să se teamă de viaţa cea desfătata, de lăcomie şi de îmbuibare, îndoparea şi îmbuibarea au zguduit cetatea Ninivei şi au dus-o aproape de pieire. Postul însă iarăşi a întărit cetatea. Cu postul a intrat Daniil în groapa leilor, umblând printre fiarele acelea grozave ca printre nişte oi. Cu postul au intrat cei trei tineri în cuptorul cel înfocat din Babilon, mult timp petrecând în flacără. Iată roadele cele mărite ale postului!

Dar vei zice, poate: postul slăbeşte trupul. Dar ascultă ce învaţă Sfânta Scriptură: „Chiar dacă omul nostru cel din afară se trece, cel dinlăuntru însă se înnoieşte din zi în zi” (II Cor. 4, 16). Continuă să citești →

Dialog despre post cu un călugăr din Sfântul Munte

Dialog despre post cu un călugăr din Sfântul Munte

Să nu uităm că postul este mai întâi de toate să flădialog_despre_post_cu_un_calugar_din_sfantul_munte_2mânzim după Dumnezeu.
Muntele Athos… un pământ cu bună-mireasmă umblat de sfinți și semănat de la un capăt la altul cu moaștele lor. Un loc de întâlnire a urmașilor lui Adam cu Creatorul pe care L-au uitat. Aici omul se luptă, se nevoiește iar Dumnezeu se oferă în mod constant. La fel și omul. Athos este un Sfânt Altar, un loc al sacrificiului. Urci și sufletul respiră. Fiecare întâlnire este o învățătură spirituală. Îți arunci plasele și pescuiești hrană spirituală din mările paradisului.

 Binecuvintează părinte!

„Dumnezeu să te binecuvânteze, bucuria mea!”

Sunteți de mult timp în Sfântul Munte?

„Viețuiesc aici de șaizeci de ani, dar ce sunt șaizeci de ani în fața lui Dumnezeu; o respirație.” Continuă să citești →

DIFERENȚELE DINTRE POST ȘI DIETĂ: „Postul ţinteşte îmbunătăţirea performanţelor sufleteşti!”

DIFERENȚELE DINTRE POST ȘI DIETĂ:

„Postul ţinteşte îmbunătăţirea performanţelor sufleteşti!”

 

Autor:  Adrian Pătruşcă

Luni începe Postul Paştelui. Este cel mai lung şi anevoios post al anului: are şase săptămâni, cărora li se adaugă Săptămâna Patimilor, iar restricţiile sale sunt cele mai severe. Paradoxal, însă, abundenţa alimentelor de post din rafturile magazinelor sau din restaurante tinde să mute accentul de pe latura duhovnicească a postului, pe latura sa alimentară. Multă lume susţine că „ţine post”, fără a mai trece pe la biserică. De aici grava confuzie dintre post şi o banală dietă.

L-am rugat pe Părintele Vasile Gordon de la Parohia „Sfântul Ilie Gorgani” să aşeze lucrurile în făgaşul lor firesc. 

– Părinte, care sunt originile Postului?

Originile postului trebuie căutate în Vechiul Testament, unde găsim multe exemple în acest sens. De pildă, Moise a postit 40 de zile şi 40 de nopţi înainte de a primi Tablele Legii. Se şi vorbeşte foarte frumos despre post, cum e cazul cărţii Isaia, în care se spune, între altele: „Nu ştiţi voi postul care Îmi place? – zice Domnul. Rupeţi lanţurile nedreptăţii, dezlegaţi legăturile jugului, daţi drumul celor asupriţi şi sfărâmaţi jugul lor. Împarte pâinea ta cu cel flămând, adăposteşte în casă pe cel sărman, pe cel gol îmbracă-l…” (58, 6,7). Temeiul postului creştin îl avem, însă, în faptul că Mântuitorul Însuşi a postit, înainte de a începe misiunea publică. Să ne amintim, de asemenea, că tot El atrage atenţia că un anumit soi de demoni nu poate fi scos decât cu rugăciune şi cu post (Matei 17, 21).

– Se face deseori confuzia între Post şi diferitele diete sau cure de slăbire, detoxifiere etc. Care este diferenţa dintre ele? Continuă să citești →