Acasă > Predici > PREDICĂ LA SF. MARE MC. ŞI TĂMĂDUITOR PANTELIMON A ÎPS TEODOSIE AL TOMISULUI

PREDICĂ LA SF. MARE MC. ŞI TĂMĂDUITOR PANTELIMON A ÎPS TEODOSIE AL TOMISULUI

PREDICĂ LA SF. MARE MC. ŞI TĂMĂDUITOR PANTELIMON

 

În numele Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, Amin!

Purtatorule de chinuri, Sfinte şi Tămăduitorule Pantelimon roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Preacuvioşi şi Preacucernici Părinţi,
Iubiţi credincioşi,

Astăzi prăznuim pe cel ce de mai multă vreme ocroteşte şi împodobeşte Catedrala Arhiepiscopiei Tomisului, pe Sf. Mare Mc. şi Tămăduitor Pantelimon.

SF. MUCENIC PANTELIMONContemporan cu Sf. Epictet şi Astion, el a trăit in timpul Împăratului Maximian. Tatăl său era păgân şi mama sa creştină. Mama sa a început să-l înveţe cele mai sfinte şi frumoase învăţături creştineşti, dar a murit devreme şi fiul său a rămas tânăr. Şi tatăl său,păgân înfocat, a căutat să-i dea o educaţie după tradiţia păgână, de aceea l-a trimis să înveţe meşteşugul doctoricesc la cel mai vestit doctor din vremea aceea, Eufrosin. Se ducea acest tânăr si trecea pe lângă chilia unui bătrân preot, Ermolae. Acesta şedea într-o chilie mică cu câţiva creştini, toţi ascunşi de frica împaratului şi a păgânilor, pentru că toţi creştinii erau vânaţi să fie daţi la moarte. Pe aici trecea şi Pantoleon, cum se numea la început. Şi iată, trecând pe acolo, bătrânul într-o zi s-a gândit să-l invite la sine, şi i-a zis: ,, Te văd că mergi undeva mereu,şi ţi-am văzut chipul tău cuviincios. Cine eşti şi unde te duci?”. Tânărul i-a răspuns: ,, Mă numesc Pantoleon. Tatăl meu se numeşte Evstorghie şi m-a trimis să-nvăţ carte multă la un mare învăţat doctor, Eufrosin, şi iată m-a invitat şi împăratul în palatele sale. Şi mi-a spus împaratul ca de voi învăţa bine meşteşugul mă va primi în palatele sale. Dar bătrânul preot Ermolae i-a spus: ,, Prea slab este învăţătorul tău. Eu cunosc un doctor mult mai iscusit decăt Eufrosin. Acesta cu leacuri mult mai puternice te ajută să vindeci nu numai unele boli şi pe altele să le alini,ci te ajută să vindeci toate bolile, căci El este făcătorul cerului şi al pământului, şi El este doctor şi al sufletelor şi al trupurilor”. Şi a început să-i vorbească despre Hristos, doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre. Tânărul asculta cu bunăcuviinţă şi sorbea cuvintele bătrânului său. Şi aşa, mergea pe la preotul Ermolae în fiecare zi cănd se întorcea de la doctorul Eufrosin şi mai lua căte o învăţătură. Şi într-o zi în drumul său a văzut o viperă care muşcase un copil.

         Vipera statea lângă acel copil care era mort şi iată, pentru că auzise Pantoleon de la învăţătorul său, preotul Ermolae că orice se poate împlini cu puterea lui Hristos, s-a gândit că este bun prilej, şi a zis: ,, Dacă este adevarat că Hristos este atât de puternic, acum este prilejul să văd şi eu puterea lui Hristos”. Şi atunci s-a rugat zicând: ,, Doamne Iisuse Hristoase, ştiu că nu sunt vrednic de mila Ta şi de a-mi asculta rugaciunea, dar arată-Ţi puterea Ta şi vindecă acest copil ca şi eu să mă conving de puterea Ta şi să Te mărturisesc pe Tine, Dumnezeu, aşa cum Te numeşte preotul Ermolae”. Şi a zis Pantoleon: ,, În numele lui Iisus Hristos scoală-te copile, şi tu viperă să mori, pentru că tu l-ai ucis pe acest copil!”. Şi îndată, copilul s-a trezit ca dintr-un somn, şi vipera a crapat in două. Şi s-a dus îndată Pantoleon la dascălul său Ermolae preotul şi i-a zis: ,, Părinte, iată, am văzut că Hristos de care îmi vorbeşti face minuni!” , şi a istorisit minunea. Dar dascălul său, preotul Ermolae a zis: ,, Merg şi eu cu tine să văd această minune de care îmi vorbeşti.” Şi ducându-se bătrânul a găsit vipera moartă şi pe copil sănătos. Şi atunci a zis Pantoleon: ,, Părinte, nu mă mai lăsa fară să mă botezi, căci acum cred în Hristos cu toată inima!” Şi a rămas acolo mai multe zile, şi apoi s-a întors la tatăl său, şi l-a întrebat tatăl său: ,, Unde ai fost atâta vreme?” , şi el a raspuns: ,, Împăratul a avut un bolnav foarte grav, şi pentru că m-a luat cu el, am stat lângă el să vindecăm acel bolnav.’’ Când îi spunea aceasta se gândea la Împăratul Hristos, iar bolnavul era el însuşi. Dupa aceea a mers la Eufrosin, şi acesta l-a întrebat: ,, Unde ai fost atâtea zile de nu ai mai venit la mine?” şi el i-a spus: ,, Tatăl meu a cumpărat o moşie şi m-am dus cu el s-o văd, şi am purtat grijă de acea moşie.” şi nici acum n-a socotit că a minţit căci numea Tatăl său pe Dumnezeu şi moşia numea trupul său, aria trupului său pentru care sufletul său s-a luminat şi cu adevărat a făcut lumină şi trupului său. Şi aşa, de acum înainte se gândea Pantoleon cum să-l facă pe tatăl său să creadă în Hristos. Şi a început să-l întrebe: ,, Tată, de ce zeii pe care îi ai în casa ta, căci avea statui închinate lui Ascripie, lui Die, lui Artemon, nu se mişcă?” şi tatăl său spunea: ,, Nu ştiu fiule de ce nu se mişcă, dar ştiu că ei sunt puternici.” Apoi, iată s-a ivit prilejul ca tatăl său să vadă puterea lui Hristos. Un orb care fusese la toţi doctorii, şi la Eufrosin, a venit la Pantoleon, chiar în casa tatălui său ca să-l vindece, şi i-a zis: ,, Am auzit că eşti doctor iscusit. Te rog să mă ajuţi să-mi capăt vederea! Că iată m-am dus la toţi doctorii şi am cheltuit toată averea şi n-am folosit nimic.” Şi i-a zis Pantoleon: ,, Dacă nu ai folosit nimic, şi ai cheltuit toată averea, mie ce-mi vei da dacă te voi face sănătos?” şi i-a zis orbul: ,, Ce mi-a mai rămas, brumă de avere din tot ce am avut, că am fost bogat, şi iată am ajuns sărac şi tot nimic nu am folosit.” Şi tatăl său l-a auzit că vorbea cu acel orb şi i-a zis: ,, Fiule, i-a aminte şi nu te apuca de un lucru pe care nu-l poţi face. Am auzit că omul acesta orb a fost până şi la dascălul tău, Eufrosin şi nu a avut ce să-i facă.” Şi a zis Pantoleon: ,, Tată, te rog să iei aminte şi să vezi ce se poate face cu puterea cea de sus!” Şi atunci Pantoleon a început să se roage şi să zică: ,, Doamne Iisuse Hristoase, Tu eşti doctorul Sufletelor şi al trupurilor!” şi cu mâna sa a însemnt în semnul crucii ochii orbului şi a zis: ,, În numele lui Iisus Hristos să vezi!” şi orbul a inceput sa vadă. Şi a început să i se închine şi a zis: ,, Hristos, Dumnezeul cel adevarat, prin tine m-a făcut sănătos!” Şi a văzut aceasta şi tatăl său. Şi a zis tatăl său: ,, Ce înseamnă aceasta?” , şi Pantoleon i-a răspuns: ,, Iată ce însemnează: până acum ai cinstit nişte idoli, nişte statui moarte, căci aceştia nu au viaţă. Eu m-am rugat Dumnezeului celui viu şi adevărat, şi acesta a adus lumină celui orb.” Şi atunci tatăl său l-a întrebat: ,, Şi cine este acesta?” şi Pantoleon a răspuns: ,, Acesta este Dumnezeu care a făcut cerul şi pământul şi în numele Lui azi putem să ne vindecăm şi să moştenim nu numai pământul, ci şi cerul, să dobândim viaţa cea veşnică.” Şi a început tatăl său sa-l întrebe mai mult, şi tot ce învăţase de la părintele Ermolae, Pantoleon îl învaţa pe tatăl său şi a zis: ,, Acum cred şi eu în Iisus Hristos” , şi l-a luat Pantoleon pe tatăl său şi pe cel ce fusese orb şi s-a vindecat şi i-a dus la preotul Ermolae şi s-au botezat amândoi. Şi apoi tatăl său întorcându-se acasă, a început să dărâme toţi idolii pe care îi avea în casa sa şi cărora până cu puţin înainte le aducea jertfă. Şi îl ajuta la dărâmarea lor şi Pantoleon, fiul său. Şi apoi a mers Pantoleon să propovăduiască pe Iisus Hristos în pieţe, şi bolnavii care erau îi vindeca. Şi se ducea în temniţă unde erau creştinii, şi pe toţi îi vindeca de neputinţe: unii erau schilozi din pricina bătăilor păgânilor, alţii erau cu picioarele paralizate, alţii erau cu măinile rupte, şi astfel pe toţi îi vindeca. Şi s-a auzit la împăratul ce face acest om, şi i s-a spus: ,, Acest tânăr, care ai vrut să fie în palatele tale , iată, în numele lui Hristos se duce şi vindecă toţi betegii şi ologii şi alungă duhurile cele rele şi toţi se duc după el.” Şi i-au spus sfetnicii împăratului: ,, Dacă vei mai lăsa pe acesta să facă ce vrea el, toţi se vor duce după el.” Şi atunci a fost prins Pantoleon şi dus la împărat. Şi împăratul a întrebat întâi cu blândeţe despre ceea ce face iar Pantoleon îi spunea: ,, Iată eu slujesc Dumnezeului celui viu şi adevărat. Şi cu adevărat nu slujesc idolilor, nici jertfă nu le aduc lor. De aceea să nu te miri, o, împărate, că eu te cinstesc, dar mai mult decât pe tine cinstesc pe Împaratul ceresc.” Şi a poruncit împăratul să fie bătut şi batjocorit Pantoleon. Şi el răbda, şi a fost spânzurat şi cu unghii de fier strujit trupul său. Dar Pantoleon se ruga lui Dumnezeu şi zicea: ,, Doamne, să-mi ajuţi mie în necaz. Nu te depărta de la mine, ci vin-o şi mă apără de vrăjmaşii ce vin asupra mea.” Şi au obosit călăii şi numai puteau să îl chinuiască şi el era proaspat şi viu şi mulţumea lui Dumnezeu. Şi atunci îl întreabă împăratul: ,, Ce vrajă este aceasta, căci slujitorii mei au obosit şi tu eşti vesel şi nu ai păţit nimic?” Şi el a răspuns: ,, Nu este vrajă, ci este puterea lui Hristos.” Atunci l-a pus în temniţă, şi tot poporul ce văzuse această minune a crezut în Hristos şi a cerut botezul. Iar a doua zi sfetnicii împăratului i-au spus: ,, De nu vei termina cu omul acesta, tot poporul se va duce după el.” Şi atunci împăratul a întrebat pe sfetnicii săi: ,, Ce să-i facem?” Şi unii au zis: ,, Iată, să aprindem noi plumb şi să-l topim, şi să-l aşezăm acolo pe acesta să se înveţe să mai hulească pe zeii noştri!” Şi au înroşit un vas cu plumb topit şi l-au pus pe Pantoleon să intre acolo, şi el s-a rugat lui Dumnezeu şi a zis: ,, Doamne, Tu nu m-ai lăsat la necaz, nu mă lăsa nici acum!” Şi i s-a arătat Hristos în chipul preotului Ermolae care l-a apucat de mână si i-a zis: ,, Hai să intrăm!” Şi au intrat în cazanul încins cu plumb topit, dar plumbul s-a făcut ca o apă rece, şi s-au răcorit şi nu au păţit nimic. Se mirau şi ziceau: ,, Mare vrăjitor este acesta!” Apoi s-au gândit ce să-i mai facă. Şi a zis împăratul: ,, Ştiu eu o pedeapsă din care nu va scăpa. Căutaţi o stâncă mare pe care s-o aducă 20 de bărbaţi, şi să-l legăm bine de stânca aceea şi să-i dăm drumul în mare şi se va înneca cu stânca ce se va duce la fundul mării!” Şi l-au legat de acea stâncă şi l-au aruncat în mare dar stânca stătea ca o frunză deasupra apei. Şi Panteleon înălţa cântări şi rugăciuni lui Dumnezeu şi atunci s-a întors la mal şi s-au ruşinat cu toţii şi au zis: ,, Ce să-i facem?” Şi au aprins un foc ca să-l arunce în foc. Şi l-au aruncat în foc dar a rămas nevătămat şi de foc. Şi atunci au hotărât să-l lege de un măslin şi să-i taie capul. Dar Pantoleon a zis: ,, Lăsaţi-mă întâi să mă rog!” Şi s-a rugat Pantoleon şi s-a auzit glas din cer: ,, De acum nu te mai numeşti Pantoleon, ci Pantelimon, adică cel cu totul milostiv, ca să te rogi pentru toţi creştinii din toate timpurile şi din toate locurile şi să duci rugăciunile lor la Dumnezeu, şi câţi îţi vor cere ajutorul să-i tămăduieşti!” Şi apoi împăratul vazând că acestea se petreceau, a poruncit să-i taie capul. Şi i-au taiat capul, şi în loc să curgă sânge, din gâtul lui curgea lapte şi măslinul de care era legat a înflorit şi a dat roade în câteva clipe, încât toţi cei erau acolo s-au minunat astfel încât s-a sfârşit Sfântul Pantelimon întru cinste şi întru lauda creştinilor şi întru convertirea păgânilor. Şi împăratul şi dregătorii au rămas ruşinaţi. Şi acesta este Sf. Pantelimon care şi acum aduce roade celor care-l cheamă în ajutor. Aduce roade pentru că toţi cei ce se roagă lui să fie ajutaţi;devin ca măslinul de care a fost legat, oameni care aduc fapte bune înaintea lui Dumnezeu, şi aduc cu adevărat roade: credinţa, nădejdea, dragostea, smerenia, bărbăţia, facerea de bine, blândeţea, bunătatea şi tot binele pe care îl doreşte Dumnezeu

        Iubiţi credincioşi, mare binecuvântare avem, să avem aceste moaşte ale Sf. Marelui Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon. Aceste sfinte moaşte sunt pentru noi podoabă şi comoară, sunt cu adevărat reazim celor îndoielnici, putere celor slabi, întoarcere celor rătăciţi, vindecare celor bolnavi, tărie celor neputincioşi, întărire în credinţă celor îndoielnici. Tocmai de aceea şi noi cu aceste sfinte moaşte am făcut procesiune aseară, iar astăzi am săvârşit aici Sf. Liturghie ca Sf. Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon să ne fie rugător nouă tuturor, să devenim şi noi măslini roditori precum a devenit măslinul de care a fost legat Sf. Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon. De aceea se cuvine ca toţi astăzi, dar şi în toate zilele să aducem cinstire Sf. Pantelimon. Sfinţii sunt prietenii lui Dumnezeu. Sfinţii în ceruri strălucesc mai mult decât soarele. Sunt stelele lui Dumnezeu. Ei strălucesc mai mult decât îngerii şi sunt deasupra îngerilor. Sfinţii primesc rugăciunile noastre Si le înnalţa la tronul Prea Sfintei Treimi. De aceea să ne rugăm tuturor şi mai cu seamă astăzi să ne rugă Sf. Marelui Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon şi să-i zicem: ,, Sfinte al lui Dumnezeu Pantelimon, doctorule, tămăduitorule şi făcătorule de minuni în dar ai luat de la Hristos puterea facerii de minuni, căci pe El L-ai chemat în ajutor şi tu doar te-ai rugat. Şi acum te rogi cu mai multă putere decât te rugai când erai pe Pământ. Primeşte rugăciunile noastre şi le înnalţă la tronul cel mai presus de ceruri, la jertfelnicul unde a intrat Hristos, Fiul lui Dumnezeu să Se înfăţişeze cu semnul jertfei Sale Tatălui. Şi roagă pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh să primească rugăciunile şi cererile noastre şi să ne trimită din cer har, tămăduire, dragoste şi izbăvire de bolile cele sufleteşti şi trupeşti şi să ne îndemne Dumnezeu să căutăm Cerul şi Împărăţia Sa şi pe Pământ să vieţuim cu credinţă, cu nădejde, cu dragoste şi jertfă, cu înţelepciune şi bucuria de a rosti numele Tău Dumnezeule şi de a Te lăuda neîncetat. Pe Tine Părinte Cel fără de început, şi pe Tine Fiule Cel Unule- Născut, care Te-ai născut din Fecioara şi Te-ai Făcut Mântuitor, şi pe Tine Duhule Sfânt şi Adevărat, care ne umpli pe noi de toată sfinţenia, Treime Sfântă, Dumnezeul nostru Mărire Ţie. Amin!

 

Sursa: http://www.arhiepiscopiatomisului.ro

Categories: Predici Tags:
  1. Nici un comentariu momentan.
  1. Nici un trackbacks momentan.