Mesajul de Paști al Egumenului Mănăstirii Grigoríou, Arhim. Gheorghios (Kapsanis)
Domnul Iisus Hristos – Jertfitor și Jertfă
«Ca un mielușel de un an, cununa cea binecuvântată de noi, Hristos de voie pentru toți S-a jertfit, Paștile cele curățitoare. Și iarăși frumos din mormânt Soarele Dreptății nouă ne-a strălucit» (Canonul Învierii, cântarea IV).
După ieșirea din robia egipteană, poporului isrealitean i s-a poruncit de către Dumnezeu să mănânce mielul pascal (Ieșire 12, 3-10), care preînchipuia Paștile, adică pe «Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii» (Ioan1, 29), pe Cel ce S-a jertfit pe Sine pentru viața și mântuirea lumii.
În Vinerea Mare, L-am văzut pe Domnul Hristos înălțat pe lemnul Crucii, suferind pentru noi. Iconografia ortodoxă a Răstignirii nu ni-L prezintă ca pe un simplu om sărman, condamnat la moarte pe cruce, ci ca pe Hristos Dumnezeu, Care suferă ca om desăvârșit, dar, în același timp, ca Domn al slavei, învinge durerea și moartea. De aceea, în locul titulaturii «Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor», este preferată inscripția «Împăratul slavei».
Hristos, Împăratul nostru, a urcat pe Cruce de bunăvoie, ca să Se jertfească pentru noi. În același timp, în calitate de Mare Arhiereu, săvârșește singura jertfă adevărată și mântuitoare, prin care se sfințește întreg universul. Crucea reprezintă jertfelnicul pe care este înfăptuită jertfa cea izbăvitoare de către Cel care este concomitent și Jerftă și Jertfitor. Se jertfește pe Sine din iubire nemărginită pentru creatura Sa. Sfântul Nicodim Aghioritul mărturisește că Hristos, deși putea să ne mântuiască printr-un simplu gest, a preferat să îndure această moarte dureroasă și necinstită, tocmai pentru a-Și arăta iubirea nemăsurată pentru creatura sa înzestrată cu rațiune și pentru a ne convinge să nu preferăm nimic în afară de El.
În rugăciunea arhierească de dinainte de Patima Sa, Domnul menționează că «pentru ei Eu Mă sfințesc pe Mine însumi» (Ioan 17, 19), sintagmă, care, în opinia sfântului Chiril al Alexandriei, înseamnă «Mă jertfesc pe Mine însumi, ca jertfă fără de prihană – închinată lui Dumnezeu – pe jertfelnicul Crucii, astfel încât, prin sângele Meu, toți ucenicii Mei să devină părtăși sfințirii și mântuirii care izvorăsc din această Jertfă» (PG 74, 544). Continuă să citești →
Prezentăm traducerea integrală a scrisorii deschise în limba română:
„Şi toţi care voiesc să trăiască cucernic în Hristos Iisus vor fi prigoniţi” (2 Timotei 3:12)
Persecuția este o caracteristică a autenticității vieții creștine, după apostolul Pavel, în timp ce după Domnul, „Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor” (Matei 5, 10).
Într-o epocă dominată de violența armelor, când omenirea se află în pragul distrugerii nucleare, ne unim vocile și rugăciunile cu cele ale multor patriarhi, episcopi, clerici și călugări ortodocși în sprijinul Bisericii Ortodoxe Ucrainene persecutată fără milă, sub omoforul Mitropolitului Onufrie al Kievului și al întregii Ucraine.
După cum se știe, în urma confiscării ilegale a multor biserici și mănăstiri, alături de arestările, persecuțiile și întemnițarea episcopilor de către statul ucrainean în ultimii ani, la 20 august 2024, a fost adoptată legea ucraineană 8371/2024. Parlamentul care scoate în afara legii Biserica Ortodoxă Ucraineană condusă mitropolitul Onufrie, care este urmat de marea majoritate a creștinilor ortodocși ucraineni (aproximativ 24 de milioane).
Prin această lege, Ucraina, o țară „orientată spre Europa”, se întoarce la vremurile lui Hitler și Stalin, legitimând persecuțiile, opresiunea, ura și defăimarea, confiscarea și sechestrarea sfintelor lăcașuri ale Biserici Ortodoxe Ucrainene, atacurile și raidurile, care sunt uneori însoțite de vărsare de sânge.
Un exemplu ilustrativ este ocuparea violentă a catedralei Sfântului Arhanghel Mihail a Bisericii Ortodoxe Ucrainene din Cerkasy, care a avut pe la 17 octombrie 2024.
În noaptea spre 17 octombrie, în jurul orei 3 dimineața, aproximativ 100 de oameni în uniforme de camuflaj și cu fețele acoperite, au pătruns cu forța pe teritoriul catedralei Sfântului Arhanghel Mihail din Cerkasy. Invadatorii au încercat să ia cu asalt biserica. Când un grup de credincioși ai Bisericii oOrtodoxe Ucrainene, condus de mitropolitul Teodosie de Cerkasy și Kaniv, a încercat să o apere, indivizii camuflati au deschis focul asupra lor cu un pistol cu aer comprimat, au aruncat cu chimicale și au bătut și rănit zeci de oameni, inclusiv pe mitropolitul Teodosie și preoții bisericii. Unii dintre credincioși au făcut filmări video ale evenimentelor, pe care le-au postat ulterior pe internet. Multe dintre victime, inclusiv mitropolitul Teodosie, au fost diagnosticați cu contuzii, arsuri ale corneei și arsuri ale pielii. Ulterior, în catedrala profanată s-au adunat și „s-au rugat” mai mulți clerici ai autoproclamatei „Biserici Ortodoxe Autocefale a Ucrainei” (BOaU), susținută de stat. „Slujba” lor a fost înregistrată pe video și postată pe internet.
Imediat după acapararea sângeroasă a catedralei, mitropolitul Teodosie de Cerkasy și Kaniv s-a adresat păstoriților săi cu următorul mesaj pastoral: „Am făcut tot ce am putut împreună cu voi. Am încercat să apărăm catedrala de bandiți. Din păcate, nu există nicio modalitate de a înfrunta violența. Vom încerca să căutăm dreptate în instanțe, dar știind cum se rezolvă lucrurile aici – doar pe baza oportunității politice – nu există vreo speranță”.
Din nefericire, persecuția continuă fără încetare….
În acest context, reamintim despre o declarație anterioară a Patriarhului Ecumenic Bartolomeu, care „condamnă cu fermitate orice act de violență, în special cele împotriva lăcașurilor de cult din care răsună numai mesaje de iubire, pace și solidaritate, cum ar fi recentul atac asupra Sfintei Biserici Sf. Dionisie din Kolonaki”,
Ne rugăm cu ardoare Domnului Păcii, Domnului nostru Iisus Hristos, să înmoaie inimile celor puternici de pe pământ, pentru ca toate formele de violenţă să fie evitate şi pacea mult dorită să revină în Ucraina şi în toată lumea.
Însă acest lucru se va întâmpla numai dacă noi, creștinii din ultimele zile, ne vom pocăi și ne vom deosebi prin răbdarea, iertarea și dragostea noastră, așa cum predică Preafericitul Mitropolit Onufrie al Kievului și al întregii Ucraine.
Cu binecuvântare și urări ale unui An Nou fericit”.
Semnăturile stareților
1. Starețul mănăstirii Xeropotamu, arhimandritul Iosif și frații în Hristos.
2. Starețul mănăstirii Dochiaru, arhimandritul Amfilohios și frații în Hristos.
3. Starețul mănăstirii Karakallou, arhimandritul Filothéos și frații în Hristos.
4. Starețul mănăstirii Filotheou, arhimandritul Nikodimos și frații în Hristos.
5. Starețul mănăstirii Konstamonitou – arhimandritul Charalampos și frații în Hristos.
6. Starețul Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului, Giromeri, Țesprotia – arhimandritul Methodios și frații în Hristos.
7. Starețul mănăstirii Schimbării la Față a Mântuitorului din Sochos, Laggada – arhimandritul Euologios și frații în Hristos.
8. Starețul mănăstirii Nașterea Maicii Domnului, Kallipetra, Veria – arhimandritul Palama, și frații în Hristos.
9. Starețul mănăstirii Sfântul Nicodim Hagioritul din Pyrgetos, Larisa – arhimandritul Irinaeus, și frații cu mine în Hristos.
10. Starețul mănăstirii Sf. Arsenie Capadocianul, Ormylia, Halkidiki – Arhimandritul Synesios, și frații în Hristos.
11. Starețul mănăstirii Sfântul Ioan Rusu, Pefkohori, Halkidiki – Arhimandritul Gregorios, și frații în Hristos.
12. Starețul sfintei mănăstiri Pantocrator și Agia Skepi din Melissochori, Oraiokastro – Arhimandritul Antonios, și frații în Hristos.
13. Starețul mănăstirii Sfintei Treimi, Gatzeas, Volos – Arhimandritul Gregorios, și frații în Hristos.
14. Starețul mănăstiri Sfântul Nicodim Aghioritul, Paionia, Kilkis – Arhimandritul Hrisostomos și frații în Hristos
15. Starețul mănăstiri Makariotissa, Domvrena, Teba – Arhimandritul Teodosie și frații în Hristos
16. Starețul mănăstiri Sfântul Gheorghe, Lagadas, Paros – Arhimandritul Meletios și frații în Hristos
17. Starețul mănăstiri a Izvorului Tămăduirii, Longovarda, Paros – Arhimandritul Nikodemos și frații în Hristos
18. Starețul mănăstiri Sfântul Nicolae, Siamades, Kalampaka – Arhimandritul Makarios și frații în Hristos
19. Starețul mănăstiri Sfântul Nicolae, Andros – Arhimandritul Dorotheos și fratele în Hristos
20. Starețul mănăstiri Sfânta Parascheva, Vahlia, Gortynia – Arhimandritul Ieronim și frații în Hristos
21. Starețul mănăstirii Adormirii Maicii Domnului, Valtesiniko, Gortynia – Monahul Daniel și frații în Hristos
22. Starețul mănăstiri a lui Hristos cel Înviat, Pireu – Arhimandritul Methodios, și frații în Hristos
23. Stareța mănăstiri Panagia Myrtidiotissa, Thapsana, Paros – Maica stareță Makrina și surorile în Hristos
24. Stareța mănăstiri Sfântul Ioan Înaintemergătorul, Pyrgetos, Larisa, Metochionul Sfintei Mănăstiri Sfântul Nicodim – Maica stareță Christonymphi, și surorile în Hristos
25. Stareța mănăstirii Sfânta Treime, Edessa – Maica stareță Porfiria și surorile în Hristos
26. Stareța mănăstiri Zoödohos Pigi (Kleivokas), Gortynia – Maica stareță Serafimia, și surorile în Hristos
27. Stareța mănăstirii Sfânta Treime, Livadi, Elassona – Maica stareță Teofania și surorile în Hristos
28. Stareța mănăstiri Kernitsa, Vytina, Arcadia – Maica stareță Synkletiki și surorile în Hristos
29. Stareța mănăstiri Sfântul Laurențiu, Pelion – Maica stareță Mariam și surorile în Hristos
30. Stareța chiliei „Panagia Axion Estin”, Mesaio, Oreokastro – Maica stareță Eufemia și surorile cu mine în Hristos
31. Stareța mănăstirii Panagia Gorgoepikoos, Mandra, Attica – Maica stareță Fevronia și surorile în Hristos
32. Stareța mănăstirii Sfânta Treime (Mănăstirea Agios Nektarios), Egina – Maica stareță Timothea și surorile în Hristos
33. Stareța mănăstiri a Proorocului Ilie, Zaholi, Corintia – Maica stareță Magdalena și surorile în Hristos
34. Stareța mănăstiri Sfânta Mina, Perichora, Drama – Maica stareță Agathangelia, și surorile în Hristos
35. Stareța mănăstiri a lui Hristos Pantocrator, Corfu – Maica stareță Eufemia și surorile în Hristos
36. Stareța mănăstiri Arhanghelul Mihail, Thassos, Metochionul Sfintei Mănăstiri Filotheou, Sfântul Munte Athos – Maica stareță Efraimia și surorile în Hristos
37. Stareța mănăstiri Sfântul Ștefan, Meteora – Maica stareță Christonymphi, și surorile în Hristos
38. Stareța mănăstiri Sfântul Ioan Înaintemergătorul, Metamorfoza, Halkidiki – Maica stareță Mariam și surorile în Hristos
39. Stareța mănăstiri Sfântul Gheorghe, Anydro – Maica stareță Ioanna, și surorile în Hristos
Călugării din Athos cu icoana „Cuvine-se cu adevărat”. Imagine: vimaorthodoxias.gr
Toate mănăstirile, schiturile și chiliile din Muntele Athos se roagă pentru încetarea secetei.
Pe 10 noiembrie 2024 au avut loc slujbe speciale și procesiuni în toate mănăstirile, schiturile și chiliile Muntelui Athos, cu rugăciuni pentru încetarea secetei îndelungate, relatează Vima Orthodoxias.
Slujbele și procesiunile au fost săvârșite în urma unei hotărâri a Sfântului Chinot al Muntelui Athos. S-au făcut rugăciuni speciale către Dumnezeu, Maica Domnului și sfinți pentru trimiterea ploii.
În capitala Sfântului Munte Athos, Kareia, în biserica Protaton unde se află icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Cuvine-se cu adevărat”, s-a săvârșit un te deum și o procesiune la care au participat reprezentanții Sfântului Chinot, ai mănăstirilor, schiturilor și chiliilor din Athos, precum și pelerini. Slujba a fost condusă de părintele Simeon, starețul mănăstirii Dionisiu.
Seceta a afectat în mod semnificativ Kareia, unde numărul mare de pelerini a dus la o lipsă gravă de apă. Vara, pelerinii au raportat că alimentarea cu apă în Kareia a fost întreruptă pe timp de noapte pentru a conserva resursele.
Uniunea Jurnaliştilor Ortodocşi a informat mai devreme că Muntele Athos se confruntă de două săptămâni cu o serie de tulburări seismice.
Poliția greacă va ataca mănăstirea Esfigmenu? Imagine: UJO
Poliția greacă se pregătește să intervină pe teritoriul mănăstirii Esfigmenu de pe Athos. Există informații că și alte mănăstiri pot aștepta probleme. Ce se întâmplă?
În ultimele luni, Sfântul Munte Athos din nou a atras multă atenție din cauza situației complicate în jurul vechii mănăstiri Esfigmenu. Poliția greacă se pregătește să-i scoată cu forța din Esfigmenu pe călugării care se opun patriarhului ecumenic Bartolomeu.
Totodată, circulă zvonuri că alte mănăstiri de pe Muntele Athos, cum ar fi mănăstirea rusească Sfântul Panteleimon, mănăstirea sârbă Hilandar, mănăstirea bulgară Zografu și Schitul românesc Sfântul Ioan Botezătorul, s-ar putea confrunta cu acțiuni de forță similare. Totuși, alte surse afirmă că situația rămâne calmă și nu sunt așteptate acțiuni dure împotriva acestor mănăstiri. Dar ce se întâmplă de fapt?
Context istoric și motivele conflictului
Conflictul dintre mănăstirea Esfigmenu și patriarhia Ecumenică de la Constantinopol durează de zeci de ani. Dezacordurile au apărut la începutul anilor 1960, când papa s-a întâlnit cu patriarhul Atenagora al Constantinopolului la o rugăciune comună. Ca răspuns, călugării mănăstirii Esfigmenu au acuzat Fanarul de legături cu Vaticanul și de ecumenism și au refuzat să-l pomenească pe patriarh. Obștea mănăstirii Esfigmenu a fost susținută de Sfântul Chinot, care a decis pe 13 noiembrie 1971 că „fiecare mănăstire este liberă să-și aleagă cursul în ceea ce privește pomenirea Patriarhului Ecumenic”.
Situația nu s-a schimbat nici atunci când la conducere a fost ales patriarhul Dimetrie. La 11 martie 1974, el a adresat o scrisoare Sfântului Chinot, prin care a impus sancțiuni asupra călugărilor care au refuzat să-l pomenească, inclusiv asupra starețului mănăstirii Esfigmenu și susținătorilor săi, și cerea alungarea lor. Poliția a tăiat linia telefonică a mănăstirii și a instituit un blocpost. Ca răspuns, călugării au încuiat porțile și au afișat un banner pe care scria „Ortodoxia sau moartea”, prin care afirmau că sunt gata să moară dacă poliția va încerca să intre cu forța.
Conflictul a mocnit până în 2002, când Patriarhia Ecumenică i-a declarat schismatici pe monahii răzvrătiți și a cerut izgonirea lor de pe Muntele Athos. În 2005, Fanarul a creat pe Muntele Athos o comunitate paralelă, cunoscută drept „Noul Esfigmenu”. În prezent, câțiva călugări din această comunitate se nevoiesc în Kareia, iar conducătorul lor, starețul Bartolomeu, susține pe deplin inițiativele Fanarului (de exemplu, Tomosul acordat BOaU și vaccinarea), care provoacă dezaprobarea majorității călugărilor athoniți.
În decembrie 2006, a avut loc vestita confruntare între călugării din Esfigmenu și cei care încercau să preia cu forța mănăstirea. În iunie 2008, în conflict a fost implicată și poliția.
La 24 septembrie 2009, Tribunalul din Salonic a condamnat 14 călugări, inclusiv pe starețul Metodie, la un an de închisoare cu suspendare pentru că au refuzat să părăsească mănăstirea. Pe 6 aprilie 2011, aceeași instanță i-a condamnat la șase luni de închisoare pentru „ocuparea ilegală a clădirilor mănăstirii”. Din 2012, poliția greacă a efectuat periodic raiduri pentru a lua cu asalt sau pentru a bloca mănăstirea.
Totuși, nici atunci și nici mai târziu autoritățile nu au putut să-i ridice cu forța pe „zeloții” din Esfigmenu, așa cum sunt numiți ei pe Muntele Athos. Starețul Metodie a remarcat odată că metaniile sale de rugăciune, cu cele 300 de noduri ale sale, sunt ca „300 de gloanțe”, iar deasupra intrării în mănăstire acum stă faimosul steag negru cu inscripția „Ορθοδοξία ή θάνατος” („Ortodoxia sau moartea” ). Călugării nu au intenția de a se preda.
În aprilie 2016, starețul Metodie din vechea obște de la Esfigmenu și-a exprimat dorința de a relua participarea la lucrarea Sfântului Chinot de pe Muntele Athos. Totuși, în timpul negocierilor, părintele Metodie a reafirmat atitudinea neclintită a vechii obști, refuzând să-l pomenească pe Patriarhului Ecumenic.
În prezent, obștea mănăstirii Esfigmenu se consideră sub jurisdicția Vechilor Calendariști a structurii necanonice „Adevărata Biserică Ortodoxă a Greciei”, condusă de Arhiepiscopul Kallinikos (Sarantopoulos), și nu este în comuniune euharistică (cel puțin oficial) cu nicio mănăstire athonită.
„Curățarea sub pretextul COVID”
În ultimii ani, tensiunile au crescut din nou. Pretextul pentru înlăturarea călugărilor răzvrătiți de pe Muntele Athos a fost decis să fie făcut sub măsurile COVID. Avantajul a fost că, sub pretextul pandemiei, a apărut posibilitatea împreună cu călugării de la mănăstirea Esfigmenu să fie izgonit oricine s-a opus unora dintre deciziile controversate atât ale Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului, cât și ale autorităților UE în general și ale Greciei în special. Starețul Bartolomeu al mănăstirii „Noul Esfigmenu” a fost numit ca vârf de lance al acestui efort. El a cerut mai întâi ierarhilor să pedepsească preoții nevaccinați, apoi a cerut procurorului grec să-i tragă la răspundere pe monahii Athosului pentru refuzul de a se vaccina împotriva coronavirusului, susținând că mirenii falsifică testele COVID pentru a vizita Athosul și sa bucurat când autoritățile au început „să rezolve problema” călugărilor nevaccinaţi.
Situația s-a înrăutățit semnificativ odată cu începerea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Războiul a fost ales acum drept motiv pentru expulzarea tuturor călugărilor nedoriți. S-a decis înlocuirea administratorului civil al Muntelui Athos, Atanasios Martinos, un prieten al Patriarhului Bartolomeu și un susținător proeminent al Patriarhiei Ecumenice. În primul rând, nu a reușit să „curățe” Athosul în timpul COVID-ului.
În al doilea rând, guvernul elen a considerat că „guvernarea Sfântului Munte necesită abilități cuprinzătoare, având în vedere că situația necesită o atenție deosebită din cauza invadării Ucrainei de către Rusia și a conflictului dintre Patriarhia Ecumenica și Patriarhia Moscovei șicea Sârbă”. Martinos nu a îndeplinit aceste cerințe. A avut relații calde cu obștile tuturor comunităților monahale „străine” (negrecești) de pe Athos.
„Acest lucru se referă nu numai la Mănăstirea Sfântul Panteleimon (rusă), ci și la Hilandar (sârbă), Zograf (bulgară) și schitului Prodromu (român)”, a spus Atanasios Martinos nu cu mult timp în urmă. El a mai afirmat că „azi, gândurile noastre sunt la frații noștri ortodocși ruși și ucraineni ai mănăstirii Sfântul Panteleimon și ne dorim și ne rugăm din toată inima ca pacea să vină în curând asupra popoarelor suferinde”. În mod clar, o astfel de persoană nu putea fi administratorul cu planuri de a-i expulza pe călugări.
Anastasios Mitsialis a fost numit în această funcție în locul lui Atanasios Martinos. Cariera lui Mitsialis vorbește de la sine: în 1995, a devenit ambasadorul Greciei în Argentina, în 1999 – ambasador în Israel, în 2002 – conducătorul departamentului pentru relații cu SUA și Canada, în 2003 – Director general pentru personal, administrație și organizare , iar în 2004 – ambasador grec la Roma. Cu puțin timp înainte de a deveni guvernatorul Muntelui Athos, Mitsialis a fost comandant adjunct al Serviciului național de informații din Grecia.
Astfel, Mitsialis este un ofițer de informații care a lucrat în Israel, SUA și Vatican. Prin urmare, nu este surprinzător că el a declarat imediat că va rezolva „întrebarea mănăstirii Esfigmenu”. Cu puțin timp înainte de a prelua mandatul, au început să iasă la suprafață rapoarte scandaloase despre alte mănăstiri.
Nu este de mirare că în acest caz, ca și în cazul COVID, principalul „martor” pentru urmărirea penală și vârful de lance împotriva athoniților a fost… starețul Bartolomeu de la mănăstirea „Noul Esfigmenu”.
Într-un interviu acordat „Bild”, el a acuzat mănăstirea rusă Panteleimon că îi găzduiește pe oligarhi ruși care „donează bani”, lăsând în mod convenabil deoparte faptul că aceiași oligarhi donează și sume mari mănăstirilor grecești. Potrivit acestuia, vechiul Esfigmenu este „ocupat de ruși”.
La acel moment, „Bild” a raportat că se pregătea o „inspecție amănunțită” a persoanelor care intră și ies din Muntele Athos pentru a preveni transportul de arme, droguri și alte obiecte ilegale, precum și alte activități suspecte.
În publicațiile „Bild”, cel mai puternic a fost criticat egumenul Eulogie de la mănăstirea rusească Sfântul Panteleimon, care a fost acuzat că are legături cu politicienii greci și ruși. Dar nu era doar el; Au fost vizați și starețul Efrem de la Vatoped, starețul Nikodemos de la Filoteu (care ar fi primit o armă de la un oligarh rus) și, în general, toți călugării care au avut vreo interacțiune cu pelerinii din Rusia.
Aceste acuzații absurde au escaladat până la punctul în care călugării athoniți au fost acuzați că antrenează „forțele speciale ruse”. Prostii, veți spune? Cu siguranță. Fără îndoială. Dar această prostie „funcționează” împotriva athoniților la fel cum „funcționează împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
Cu alte cuvinte, susținătorii izgonirii călugărilor rebeli din Esfigmenu sau a oricăror alți călugări care nu sunt de acord cu „linia de partid” au decis să folosească o tactică veche testată în Ucraina: acuzarea călugărilor de „legături cu Moscova”, etichetându-i drept „agenți în sutană” și susținând că ascund „mitraliere în turlele clopotnițelor”. Și gata, pot face ce doresc.
Ce se întâmplă acum?
Sfântul Chinot al Muntelui Athos și-a exprimat deja îngrijorarea cu privire la folosirea iminentă a forței împotriva mănăstirei Esfigmenu. Călugării din Athos se opun cu fermitate rezolvării prin forță a acestei chestiunii și nu vor să fie din nou în centrul unui alt scandal. Ei fac apel la dialog pașnic și compromis pentru a evita escaladarea în continuare a conflictului și consecințele distructive pentru întreaga comunitate ortodoxă din Sfântul Munte.
În același timp, la Ouranoupolis au loc deja proteste ca răspuns la situație, iar autoritățile elene nu le pot ignora.
Prin urmare, conform zvonurilor, poliția va acționa foarte precaut pentru a evita indignarea publică. De exemplu, călugării athoniți spun că monahii Esfigmenu vor fi reținuți unul câte unul (dacă vor fi găsiți în afara porților mănăstirii) și vor fi trimiși pe continent fără posibilitatea de a se întoarce.
De asemenea, ne putem aștepta la probleme nu numai la mănăstirea Esfigmenu, ci și la mănăstirile menționate mai sus: Sfântul Pantelimon rusească (unde se face pomenirea patriarhului Bartolomeu dar „fără dragoste”), Zograful bulgară, Schitul românesc Prodromu. și mănăstire sârbească Hilandar. Deci, s-ar putea să înceapă să verifice documentele și să expulzeze pe cei la care le sunt în neregulă și există multe astfel de persoane pe Athos.
Există și informații că o delegație a Patriarhiei Ecumenice se află în prezent pe Athos, purtând discuții cu reprezentanții mănăstirilor. Este de așteptat ca călugărilor li se va cere să semneze o „petiție” menită să legitimeze „pași fără precedent pentru Sfântul Munte” pentru a impune controlul de către poliție.
Resursa „Atena Rusă” scrie că, potrivit sursei lor despre Athos, „a fost stabilită de către Washington o sarcină de a schimba statutul republicii monahale”. „Nu trebuie să existe un centru necontrolat de gândire liberă și de independență în Grecia. Pentru a realiza acest lucru, ultimul loc din țară în care autoritatea aparține călugărilor — republica monahală de pe Muntele Athos — trebuie eliminată. Primul pas va fi deschiderea unui nou post de poliție, care va monitoriza situația din republica monahală, atât penală, cât și politică. În esență, sarcina autorităților elene este de a reforma republica monahală sub control și ca să nu există locuri în care ar putea locui chiar și potențialii oponenți ai autorităților”, spune sursa.
Potrivit sursei, acele mănăstiri care refuză să semneze declarația vor fi „ținta, iar asupra lor se vor face presiuni”. „Ca urmare, Athosul ar trebui să devină o atracție turistică, asemănătoare cu Meteora”, a încheiat el.
Concluzii
În prezent, situația pe Athos este extrem de tensionată. Autoritățile elene intenționează să sporească controlul poliției și sub pretextul verificărilor documentelor, să curețe mănăstirile de călugării care nu sunt de acord cu „linia de partid”.
Acest lucru ar putea afecta dacă nu toate, atunci majoritatea mănăstirilor. Prin urmare, nu putem afirma că nu se va întâmpla nimic. S-ar putea întâmpla orice, cu o singură remarcă: nu se va întâmpla după voia omului, ci a lui Dumnezeu! Fără voia Lui, nimic nu se va întâmpla. Deci, tot ce putem face este să ne rugăm.
La Uranopolis a avut loc un miting de protest împotriva acțiunilor autorităților în legătură cu mănăstirea athonită Esfigmenou.
Pe 21 iulie, la Uranopolis a avut loc un miting de protest împotriva acțiunilor autorităților, care intenționează să-i alunge pe călugării din mănăstirea Esfigmenou folosind poliția și echipamente speciale, relatează Newsfire.gr.
Surse din agenția de știri informează că un scenariu similar de acțiune prin forță este planificată și pentru mănăstirea rusească Sfântul Panteleimon, iar poliția va intra și în mănăstirile bulgare, române și sârbe.
Potrivit unei surse din Athos, situația de pe Sfântul Munte este următoarea: „Washington-ul a fixat sarcina să fie schimbat statutul republicii monahale. Grecia nu trebuie să aibă un centru necontrolat de independență și gândire liberă. Pentru a realiza acest lucru, ultimul loc din țară în care puterea aparține călugărilor – republica monahală de la Muntele Athos – trebuie desființat. Primul pas va fi deschiderea unei noi secții de poliție care să monitorizeze situația din republica monahală, atât penală, cât și politică. În esență, sarcina autorităților elene este de a reforma republica monahală, înlăturându-i autonomia și independența pentru a se asigura că totul este sub control și pentru a elimina orice locuri potențiale în care ar putea locui oponenții guvernului”.
UJO a informat mai devreme că poliția se pregătește să ia cu asalt mănăstirea Esfigmenou de pe Muntele Athos.
Sute de polițiști s-au concentrat lângă mănăstire, se așteaptată ordinul final pentru desfășurarea operațiunii.
Pe Muntele Athos, se desfășoară un nou conflict în jurul mănăstirii Esfigmenu, pe al cărei teritoriu se nevoiesc 118 călugări. Poliția urmează să dea năvală în mănăstire, relatează Pronews.
Pe 16 iulie, oamenii legii din Karion au trimis o scrisoare către Sfântul Kinot al Muntelui Athos prin care cer permisiunea de a efectua o operațiune de amploare de evacuare a călugărilor la cererea executorului judecătoresc. Oamenii legii intenționează să efectueze asaltul folosind echipamente speciale.
Conflictul dintre mănăstirea Esfigmenu și Constantinopol a început în 1972. Călugării au luat o poziție dură împotriva Fanarului, întrerupând toate contactele cu Patriarhia Constantinopolului, condamnând întâlnirile fanarioților cu reprezentanții Bisericii Romano-Catolice. Acum ei sunt în comuniune cu Vechii Calendariști ai Greciei.
Din 2002, vechea obște a mănăstirii au fost declarată în afara legii, iar până în prezent, în sistemul de justiție grecesc, călugării mănăstirii Esfigmenu sunt caracterizați drept „zeloți” și li se cere să părăsească mănăstirea.
O parte din călugări, pe care athoniții îi numesc obștea „Noului Esfigmenu”, locuiesc la Kareia. Autoritățile statului îi recunoaște și totodată îi privează de drepturile și privilegiile lor pe călugării care protestează împotriva acțiunilor Patriarhiei Constantinopolului.
Egumenul mănăstirii Esfigmenu, arhimandritul Metodie, a declarat că monahii vor apăra până la sfârșit mănăstirea: „Suntem gata să apărăm mănăstirea până la moarte, aceasta este Patria noastră duhovnicească. Aici ne-am născut duhovnicește și aici vom muri”.
Arhimandritul Metodie afirmă: „Am suferit persecuții asemănătoare cu prigoana primilor creștini. Nu de la dușmani, ci de la patriarhul însuși, care ar trebui să ne fie părinte, și de asemenea de la Sfânta Obște.
De asemenea, nu menținem relații cu Biserica Greacă. Și asta pentru că Muntele Athos nu aparține Bisericii conducătoare, ci Patriarhiei (Constantinopolului). Diferența noastră cu patriarhul este în plan duhovnicesc”, precizează el. „Nu îl considerăm ortodox în ceea ce face, deoarece acțiunile sale sunt îndreptate împotriva Bisericii Ortodoxe și, prin urmare, nu–l pomenim pe el”.
Starețul l-a criticat pe patriarhul Bartolomeu și pentru că s-a rugat împreună cu catolici, eretici, protestanți și persoane nereligioase. El a spus că patriarhul Bartolomeu susține că toate religiile au o parte din adevăr.
„Dar aceasta nu este altceva decât o minciună. De la Părinți știm că singurul adevăr este Ortodoxia și că numai acolo putem fi mântuiți”, a spus arhimandritul Metodie.
UJO a informat mai devreme că în 2020, autoritățile elene au început confiscarea proprietăților imobiliare care aparțin mănăstirii Esfigmenu din Athos.
A PREDAT CHILIA SFINȚILOR ARHANGHELI SCHISMATICILOR UCRAINENI
Autor: Perikleus Il. Daliani, teolog
Semne ale vremurilor! Sfânta Mănăstire Pantocrator, împreună cu Sf. Mănăstire Xenofont, a dezvoltat o comuniune ecleziastică necanonică cu schismaticii din Ucraina, în condițiile în care cei mai mulți dintre schismaticii ucraineni nici măcar nu au primit o hirotonie validă și în condițiile în care schismaticii din Ucraina au comuniune cu greco-catolicii din Ucraina și Polonia. În acest fel, Patriarhul Bartolomeu promovează falsa unire cu Papalitatea eretică și în același timp scindarea Ortodoxiei și a Patriarhiei Ruse.
Așadar, în loc ca starețul Mănăstirii Pantocrator să dea sfânta chilie a Arhanghelilor Bisericii Ucrainene canonice (a Mitropolitului Onufrie), care este persecutată de neonaziștii din Kiev, a dat-o în 2021, nehirotoniților schismatici și filo-greco-catolici ai lui Epifanie Dumenko, după cum se poate vedea din următorul document din 2023, publicat de schismatici pe site-ul lor.
Nu întâmplător Mănăstirea Xenofont din Sfântul Munte Athos are comuniune cu ucrainenii schismatici, la fel ca Mănăstirea Pantocrator, întrucât obștea monahală de la Pantocrator provine din cea de la Xenofont și ambele obști sunt plasate de Patriarh, precum și noua pseudo-obște a Mănăstirii Esfigmenu, care vrea să-i alunge pe călugării canonici esfigmeniți (desigur, ”zelotiști”, ”nepomenitori” – n.tr.) și primește fondurile europene, pe care zelotiștii de la Mănăstirea istorică Esfigmenu nu le doresc. Patriarhul Bartolomeu vorbește despre dragostea față de eretici, dar picură „venin” față de creștinii ortodocși, cărora le-a decretat persecuție.
Mănăstirea Pantocrator publică și documentul-rușine prin care acordă o chilie eretico-schismaticilor ucraineni și, mai exact, schismaticului ucrainean ”ieromonahul” Paisie [Krol], la data de 16 decembrie 2021, cu numărul Prot. 4555/Φ18, pe care schismaticii l-au publicat în 2023 pe site-ul parasinagogii ucrainene schismatice a lui Epifanie Dumenko.
Recent, la mijlocul lunii mai 2024, s-a adus la Atena icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului Gherontissa de la Mănăstirea Pantocrator (Sf. Munte Athos); sper că nu pentru a promova comuniunea cu schismaticii Ucrainei, prin Mănăstirea Pantocrator (ca să nu mai vorbesc de pomenirea anticanonică a Patriarhului Bartolomeu, care are loc în aceste situații, pe teritoriul canonic al Bisericii Greciei).
Poate cel mai de seamă odor al mănăstirii Dionisiu este Icoana Maicii Domnului „Imnul Acatist”, dăruită în anul 1375 de împăratul Alexie al III-lea Comneanul Sfântului Dionisie Ctitorul.
Bătrânul Gherasim Mikraghiananítul, imnograful din Athos
Din Karoúlia, urcând spre vest, de-a lungul ţărmului Peninsulei Aghioritice, dai peste nişte înălţimi neregulate şi, după o jumătate de ceas, ajungi la chilia monahului Gherasim Mikraghiananítul, ţinând de Schitul Mikra Aghia Ana. Acest binecuvântat monah Gherasim se trage din Epirul de Nord şi se găseşte în Sfântul Munte de peste 30 de ani, dobândind de la Dumnezeu harisma de imnograf…
(Fragment din Ghidul Închinătorului Sfântului Munte, anul 1950)
Bătrânul Gherasim Mikraghiannanitul (1905-1991). Fotografie de Douglas Little
După numele lumesc Anastásios Athanasíou, Bătrânul Gherasim s-a născut în 5 septembrie 1905 în satul Dróviani, aparţinând de eparhia Delvínos din Epirul de Nord. A învăţat primele litere la şcoala primară din satul natal. La sfârşitul şcolii primare, tânărul Anastasie a fost silit să părăsească mediul satului, căci tatăl său se stabilise deja în Pireu, unde avea de lucru. L-a urmat acolo pentru a lucra aproape de el. Astfel, a fost silit să-şi lase mama şi fratele mai mic acasă, în sat.
Noul Mucenic Ioasaf (+1516), ucenicul Sf. Nifon II al Constantinopolului (+1508)
Sfântul Ioasaf. Frescă din exonartexul Bisericii Schitului Sfântul Dimitrie, 1806. Detaliu.
Nu se cunoaşte locul său de baştină. S-a întâlnit cu Sfântul Nifon atunci când acesta era patriarh al Constantinopolului şi l-a urmat, împreună cu fratele său duhovnicesc, Macarie, atunci când Sfântul Nifon a fost chemat în Ţara Românească, predicând şi el cuvântul lui Dumnezeu poporului însetat de învăţătură sfântă. În toate „se silea, după putinţă, să imite virtuţile şi luptele sfântului său învăţător”[1], după cum scrie Sfântul Nicodim Aghioritul.
Când Sfântul Nifon a părăsit Ţara Românească străbătând Macedonia şi petrecând un timp la Mănăstirea Vitólia, „învăţând şi sprijinind pe creştini”[2], ucenicul său, Ioasaf, l-a urmat. S-au oprit la Mănăstirea Vatopedi, unde au rămas destul de multă vreme, până la martiriul lui Macarie (1507), pe care Sfântul Nifon îl vestise dinainte, deşi nu erau împreună cu Macarie, căci acesta se afla în Tesalonic, după cum am mai amintit[3].
Egumenul Efrem (al doilea, din stânga) și Vasily Lilo (ultimul din dreapta). Fotografie: fosfanariou.gr
Pe 15 octombrie 2023, starețul Sfintei Mănăstiri Vatopedi din Muntele Athos, Starețul Efrem a slujit cu clericul schismaticei OCU, Vasily Lilo.
Pe site-ul fosfanariou.gr au fost publicate fotografii de la liturghia în cinstea Maicii Domnului Odighitria, ținută în Mănăstirea Xenofon din Muntele Athos.
În fotografie se poate observa că împreună cu starețul mănăstirii Vatopedi Efrem, cu starețul Alexie al Mănăstirii Xenofont, cu starețul Gavriil al Mănăstirii Pantocrator și cu alți călugări și preoți, „preotul” schismaticei OCU Vasily Lilo participă la slujbă
Lilo este cunoscut pentru participarea sa directă la acapararea violentă a locașului sfânt din Bojarka (ce aparținea Bisericii Ortodoxe Ucrainene Canonice, conduse de Sfântul Mitropolit Onufrie), în timpul căreia atacatorii au folosit gaze lacrimogene, laicii și preotul au fost bătuți, iar preoteasa a fost grav rănită
Cu toate acestea, până pe 15 octombrie 2023, starețul Mănăstirii Vatoped nu a fost văzut în slujbele divine cu reprezentanți ai schismaticilor lui Epifanie Dumenko.
În februarie 2019, starețul Efrem a sosit la Kiev pentru a participa la întronizarea lui Dumenko. Cu toate acestea, a fost transportat de urgență la spital din cauza unui atac de cord.
Înainte de aceasta, starețul Efrem afirmase că „tot Muntele Athos acceptă și recunoaște doar Biserica Ucraineană Canonică condusă de Mitropolitul Onufrie”.
Părintele Efrem spunea următoarele despre schisma ucraineană: „Cei care au intrat în schismă trebuie să înțeleagă că sunt deja în afara sânului Bisericii. Noi aici, pe Muntele Athos, suntem foarte întristați de schisma ucraineană săvârșită de Filaret. Prin urmare, îi rugăm pe toți frații noștri care au părăsit Biserica Ucraineană Canonică, facem apel și le cerem să se întoarcă în brațele Bisericii Ortodoxe Canonice”.
Icoana Maicii Domnului Pantanassa – vindecătoarea de cancer
Silviu Cluci
La mănăstirea Vatoped, Icoana Maicii Domnului Pantanassa este sărbătorită pe 15 Octombrie, în timp ce la metocul Sfântul Nicolae din Porto Lagos, prăznuirea se face pe 11 septembrie. În Rusia, icoana este sărbătorită pe 18 August.
Această icoană făcătoare de minuni a Născătoarei de Dumnezeu este o icoană pe lemn, portabilă, zugrăvită în secolul al XVII-lea, şi a fost adusă de la Nea Skiti de către obştea lui Gheronda Iosif Vatopedinul la mănăstirea Vatoped. Icoana se află pe proschinitarul din stânga al bisericii mari.
Prima dovadă că această icoană are un har deosebit a fost următoarea întâmplare:
Într-o zi un tânăr din Cipru a intrat în biserică să se închine. Îndreptându-se către icoană, Gheronda Iosif a văzut deodată că faţa Maicii Domnului străluceşte. În acelaşi moment, o putere nevăzută l-a aruncat pe tânăr la pământ. Îndată ce şi-a revenit, a mărturisit cu lacrimi părinţilor că era necredincios, dispreţuind poruncile lui Dumnezeu şi se ocupa cu vrăjitoria. Astfel, intervenţia miraculoasă a Născătoarei de Dumnezeu l-a convins pe tânăr să-şi schimbe viaţa şi să devină un bun credincios.
Icoana Maicii Domnului numită „Econoama” (în greacă, „Ikonomissa” sau „Chivernisitoarea”) este una dintre icoanele facatoare de minuni pastrate in Manastirea Marea Lavra, in Sfantul Munte Athos. Icoana dateaza inca din vremea Sfantului Atanasie Athonitul, ctitorul manastirii, ea fiind legata chiar de o intamplare din viata sfantului. Icoana este praznuita in data de 5 iulie.
În zilele de 13 și 14 martie, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Mitropolitul Kievului și al Întregii Ucraine Onufrie, însoțit de o delegație a Bisericii din Ucraina, a vizitat Muntele Athos.
Sâmbătă, 14 martie, Mitropolitul Kievului și al întregii Ucraine, Onufrie a oficiat Dumnezeiasca Liturghie în catedrala Mănăstirii ruse „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” din Muntele Athos, împreună cu mitropolitul de Volokolamsk Ilarion, președintele Departamentului pentru Relațiile Externe Bisericești al Patriarhiei Moscovei.
Mitropolitul a fost întâmpinat și primit în Mănăstirea Vatoped de către Starețul Efrem împreună cu obștea.
„Ne bucurăm să-l avem în mijlocul nostru pe Întâistătătorul Sfintei Biserici a Ucrainei, cunoscut și iubit în Muntele Athos pentru că este unul dintre puținii ierarhi din Ucraina care au vizitat atât de des Grădina Maicii Domnului”.
Starețul Efrem a ținut să amintească în cuvântul adresat delegației ucrainiene și de situația delicată din Ucraina: „cuumilință ne rugăm pentru poporul ucrainean Maicii Domnului și cu multă durere suntem preocupați de ceea ce se întâmplă acolo„.
Starețul a mai adresat un îndemn tuturor ucrainenilor de a susține Biserica Ortodoxă recunoscută canonic din Ucraina, cea pe care o recunoaște de altfel, și Muntele Athos”.
În contextul în care Egumenul Efrem de la Vatoped s-a deplasat la Kiev cu scopul de a participa la întronizarea ca anti-mitropolit și pseudo-mitropolit al Kievului a schismaticului Serghei (Epifanie) Dumenko (pe 3 febr. 2019), căruia Fanarul i-a dat tomos de autocefalie pentru structura sa schismatică (numită uzurpator ”Biserica Ortodoxa a Ucrainei”), se pune întrebarea:
Starețul Efrem își menține declarațiile de solidaritate și îndemnurile (din 2015) către clerul și poporul ucrainean de a rămâne în Biserica Ortodoxă Ucraineană Canonică, păstorită de Mitropolitul Onufrie, ori s-a dezis de Mitropolitul Onufrie și îl recunoaște pe schismaticul Dumenko?!…
Cel mai probabil nimeni nu îl va deranja cu o asemenea întrebare în călătoriile sale misionare din aceste zile în România.
Falsul episcop ucrainean, Gherman ”de Cernăuți și Hotin”,
cu ,,suita’’ sa, în Sfântul Munte Athos
În catoliconul Mânăstirii Pantocrator,
falsul episcop a ,,celebrat’’ Sfânta ”Liturghie”!
În urma profanatorului ,,pelerinaj’’ al ,,episcopului’’ ucrainean Alexandru Drabinko în Sfântul Munte Athos, din octombrie 2022, a venit rândul falsului episcop de Cernăuți și Hotin, Gherman (Herman) Semanciuk, să viziteze cu ,,suita’’ sa Muntele Athos de pe 29 până pe 30 aprilie 2023.
În baza informațiilor și materialului fotografic, care au fost postate pe contul ,,Episcopiei’’ de Cernăuți și Hotin al pseudo-bisericii ucrainene (schismaticii lui Epifanie Dumenko), prin intermediul rețelelor de socializare, se expune programul ,,de pelerinaj’’ al schismatico-ereticilor ucraineni în Sfântul Munte.
,,Sfântă slujire” (ierurgie) în Mânăstirea Pantocrator și ,,pelerinaj’’ la mânăstirile filo-schismatice (ecumeniste).
Stareții filo-schismaticelor mânăstiri din Sfântul Munte Athos, precum și protosul (protoepistatul) Sfintei Epistasii a Sfântului Munte, monahul Hristofor Iviritul, i-au întâmpinat și au purtat o dicuție cu falsul episcop ucrainean Gherman de Cernăuți și Hotin și cu ,,preoții’’ care l-au însoțit. Mai mult, în biserica mare a Mânăstirii Pantocrator, falsul episcop de Cernăuți și Hotin ,,a săvârșit’’ ,,Sfânta Liturghie’’.
În continuare prezentăm programul ,,de pelerinaj’’ cu vizitele ucrainenilor schismatici:
Clădirea Sfintei Chinotite din Karyes, 29 aprilie. Primire și discuție cu protepistasul Sfintei Epistasii a Sfântului Munte, monahul Hristofor Iviritul.
Reprezentanța pseudo-mânăstirii Esfigmenu, 29 aprilie. Întâmpinare și discuție cu egumenul pseudo-mânăstirii Esfigmenu, Bartolomeu.
Sfânta Mânăstire Iviron și Sfânta Mânăstire Vatoped, 29 aprilie. Vizită.
Sfânta Mânăstire Pantocrator, 30 aprilie. Primire și discuții cu starețul Mânăstirii Pantocrator, Gavriil. Shismaticul și falsul episcop ucrainean de Cernăuți și Hotin ,,a slujit’’ ,,Liturghia’’ în catoliconul (biserica mare) mânăstirii. (vezi video 5)
Sfânta Mânăstire Xenofont, 30 aprilie. Întâmpinare și discuții cu starețul Mânăstirii Xenofont, Alexie.
Drumul pierzării și responsabilitatea înaintea lui Dumnezeu
Profanatorii schismato-eretici ai Ucrainei prin ,,pelerinajele’’ lor profanatoare aduc întuneric duhovnicesc și pierzare duhovnicească. În fața lupo-păstorilor, care ereticesc (frizează erezia) și a celor care trădează credința ortodoxă, pe Sfinții Părinți și sfintele canoane, Biserica Ortodoxă propune ca mijloc de împotrivire și îngrădire delimitarea recomandată de Sfinții Părinți și de sfintele canoane. Luminatul și luptătorul stareț Gavriil din Sfântul Munte Athos, cu durerea inimii, proclamă și mărturisește:
,,Schismaticii ucraineni sunt afurisiți și caterisiți, sunt nehirotoniți și autohirotoniți, nu sunt preoți, sunt profanatori, nu se vor mântui! Cei care au comuniune euharistică împreună cu ei, care se roagă împreună cu ei și care fac Liturghie cu ei, nici aceștia nu se vor mântui! De pildă, un credincios nu trebuie să se mai ducă acum la mitropolitul de Kavala (care a slujit Liturghia împreună cu schismaticul ucrainean și falsul episcop Epifanie Dumenko, în Tasos, în septembrie 2022), dacă este de față, și să participe la Liturghie. Are o uriașă responsabilitate înaintea lui Dumnezeu. Să nu se ducă la slujbă nici la preoții care au cugetul episcopului sau mitropolitului respectiv (adică la acei preoți care gândesc la fel cu episcopul ecumenist, acceptând pe schismaticii lui Dumenko). Prin pogorământ sau iconomie putem să mergem la biserică la un preot care, da, îl pomenește pe episcopul său, care a făcut această faptă, dar care are cuget ortodox și nu le acceptă pe acestea, pe care le-a făcut episcopul sau mitropolitul său. Deci, prin pogorământ, la acest preot vom merge’’ (Starețul Gavriil, 10 septembrie 2022)
Icoana Maicii Domnului „Pantanassa” – izbăvitoarea de cancer (18 august, 15 octombrie)
Această icoană făcătoare de minuni a Născătoarei de Dumnezeu este o icoană pe lemn, portabilă, zugrăvită în secolul al XVII-lea şi a fost adusă de către obştea lui Gheronda Iosif Vatopedinul de la Nea Skiti, obşte care s-a închinoviat la Vatopedi, mănăstire care a devenit astfel din nou de obşte în 1990. Icoana se află pe proschinitarul din stânga al bisericii mari. Prima dovadă că această icoană are un har deosebit a fost următoarea întâmplare:
Într-o zi un tânăr din Cipru a intrat în biserică să se închine. Îndreptându-se către icoană, Gheronda Iosif a văzut deodată că faţa Maicii Domnului străluceşte. În acelaşi moment o putere nevăzută l-a aruncat pe tânăr la pământ. Îndată ce şi-a revenit a mărturisit cu lacrimi părinţilor că era necredincios, dispreţuind poruncile lui Dumnezeu şi se ocupa cu vrăjitoria. Astfel, intervenţia miraculoasă a Născătoarei de Dumnezeu l-a convins pe tânăr să-şi schimbe viaţa şi să devină un bun credincios.
Moaştele Sfintei Ana (foto: Bogdan Budoiu http://bogdanbudoiu.ro/)
Moastele Sfintei Ana, mama Maicii Domnului si bunica Mantuitorului Iisus Hristos, se afla pastrate in Schitul Sfanta Ana, in Sfantul Munte Athos. Pe langa cele 20 de mari manastiri, pe Sfantul Munte Atos mai sunt si 12 schituri, care adapostesc obsti mai mici de calugari, precum si mai multe lacasuri ale pustnicilor. Fiecare schit apartine cate unei manastiri dintre cele mari. Continuă să citești →
Sunt un păcătos… şi azi, la pomenirea Sfintei Maria Magdalena, vreau să scriu câtuşi de puţin despre măreţiile lui Dumnezeu oglindite în această veritabilă icoană a pocăinţei. Domnul şi Prea Curata Sa Maică mi-au purtat de mai multe ori paşii în Sfântul Munte al Athonului, dar primul meu pelerinaj a început cu aşa-numitele „Mănăstiri ale Stâncilor”: Simono-Petra, Grigoriu, Dionisiu şi Sfântul Pavel. Toate se numesc cu numele ctitorilor lor: cuvioşii Simon, Grigorie, Dionisie şi Pavel. Aceste patru mănăstiri care au aproape aceeaşi vârstă se înalţă pe stânci înalte ca nişte cuiburi de vultur. Sunt construite pe râpe succesive şi prezintă o deosebită armonie arhitectonică. Pentru că toate sunt zidite pe stânci, au trebuit să fie adaptate pentru acordurile anaglifei cu terenul.Continuă să citești →
Sloganuri împotriva vizitei Patriahului Ecumenic în Sfântul Munte Athos
”AFARĂ DIN SFÂNTUL MUNTE
BARTOLOMEU CARE RUPE
BISERICA LUI HRISTOS!”
Romfea.gr, 17 octombrie 2019
Sâmbătă, 19 octombrie, Sfântul Munte îl va primi pe Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, care va efectua o vizită oficială de trei zile.
În timpul șederii sale, Patriarhul Ecumenic va prezida Dumnezeiasca Liturghie, care va fi oficiată în noul ”sobor” (katholikon, biserica principală – n.tr.) al Mănăstirii Xenofont cu ocazia aniversării a 200 de ani de la ridicarea lui.
De asemenea, va avea loc primirea oficială la Karyes cu Te Deum în Protaton, urmată de o recepție oficială la Sfânta Chinotită.
Cu puțin timp în urmă, un pelerin în Sfântul Munte a trimis la Romfea.gr două fotografii semnificative, care ilustrează reacțiile la vizita Patriarhului.
Mai precis, într-un anume loc spre Sfânta Mănăstire Iviron, persoane necunoscute au scris cu spray sloganuri împotriva Patriarhului Ecumenic Bartolomeu.
Copyright Această traducere ne aparţine şi este protejată de Legea Drepturilor de Autor, legea nr. 8/1996. Ea poate fi citată parţial [fragmentar] pe alte bloguri sau site-uri cu precizarea sursei sau link către pagina de unde provine [ https://acvila30.ro ], dar nu poate fi preluată de mass-media fără un acord scris. Nu aveţi voie să copiaţi această traducere fără voia sau ştirea https://acvila30.ro. Dacă aveţi nevoie sau vreţi să folosiţi în scopuri proprii această traducere, vă rugăm să ne contactaţi şi vom stabili atunci condiţiile.
Arhimandritul Emilianos Simonopetritul a trecut la cele veșnice
În această dimineață, Arhimandritul Emilianos Simonopetritul, fost stareţ al Mănăstirii Simono-Petra din Muntele Athos, a trecut la cele veșnice. El se afla la Mănăstirea Ormilia din peninsula Halkidiki, fiind retras aici încă din anul 2000, din cauza unor probleme de sănătate.
Arhimandritul Emilianos (Vafeidis) s-a născut în 1934, în Nikaia Pireos, din părinţi evlavioşi, proveniţi din Asia Mică, primind la botez numele de Alexandros.
De mic copil s-a ocupat de studiul Scripturii şi al Părinţilor, precum şi cu neîntrerupta rugăciune a lui Iisus. A studiat la şcoala din Simantra Halkidikis, continuând apoi la Nikaia Pireos. S-a înscris la Facultatea de Drept a Universităţii din Atena, iar după doi ani s-a mutat la Facultatea de Teologie.
La încheierea studiilor, în 1960, s-a înfăţişat Mitropolitului Dionisie de Trikkis şi Stagon, care l-a tuns în monahism cu numele Emilianos pe seama Mănăstirii Sfântului Visarion din Dousiko. În luna septembrie a aceluiaşi an a fost hirotonit diacon, slujind la mănăstirile Meteorei, care duceau lipsă de vieţuitori la acea vreme.
De praznicul Adormirii Maicii Domnului din anul 1961, a fost hirotonit preot, rămânând pentru o vreme la Mănăstirea Sfântului Visarion din Dousiko, un loc retras şi pustiu.
