Modul de primire a convertiţilor romano-catolici în Biserica ortodoxă
cu referire specială la hotărârile Sinoadelor de la 1484 (Constantinopol), 1755 (Constantinopol) şi 1667 (Moscova)
Document pregătit şi citit în cadrul Dialogului dintre ortodocşi şi romano-catolici (S.U.A.), în 1998
2. Hotărârea Marelui Sinod de la Constantinopol din 1484
Acest sinod a fost convocat la sfânta biserică Pammakaristos de Patriarhul Simeon (1472-1475, 1482-1485) în 1482 şi iarăşi în 1484. Întâia oară s-a dat un horos împotriva Sinodului de la Ferrara-Florenţa (1438) şi învăţăturii sale despre Filioque, iar a doua oară s-a publicat o slujbă (akolouthia) de primire a convertiţilor Latini în Biserica ortodoxă. Sinodul acesta şi-a zis „ecumenic”, probabil pentru că fuseseră de faţă toţi cei patru Patriarhi ai Răsăritului. A denunţat Sinodul de la Florenţa şi a hotărât ca „Latinii ce trec la Dreapta-slăvire să fie primiţi în Biserică doar prin Mirungere şi prin iscălirea unei anumite libellede credinţă, care să cuprindă lepădarea de greşelile Latinilor”.
Textul de căpătâi al Sinodului din 1484 este Slujba Primirii Latinilor, după cum urmează (traducere [în engleză] după originalul grecesc[1]):
SLUJBA
Primirii Latinilor în Dreptslăvitoarea Biserică
Tipărită de acelaşi sfânt şi mare Sinod, pentru cei ce de la eresurile Latineşti se întorc la dreptslăvitoarea şi soborniceasca Biserică a Constantinopolei, cât şi la cele trei preasfinte Patriarhii ale Răsăritului, adică ale Alexandriei, Antiohiei şi Ierusalimului.
Tipăritu-s-a această Slujbă în Constantinopol la anul 1484, în vremea arhipăstoriei preasfântului Patriarh Kir Simeon. Să se ştie, dară, că acest Sinod, a-toată-lumea [ecumenic] fiind, este cel dintâi, cu ajutorul lui Dumnezeu, care calcă şi răstoarnă preanelegiuitul Sinod adunat în Florenţa, ca pe unul ce a lucrat în chip viclean şi necanonic, şi a dat greş în a urma sfintelor şi ecumenicelor Sinoade de dinaintea sa; pentru aceasta, am adăugat Horosul acestui dreptslăvitor şi sfânt Sinod al nostru (cel din Constantinopol) la sfinţitul codice de faţă al Sfintei şi Marii Biserici a lui Hristos, de vreme ce s-a adunat în zilele noastre.
Arhiereul, sau un preot ce s-a rânduit de către acesta, îşi pune epitrahilul şi, stând înaintea sfintelor uşi ale altarului, zice „Binecuvântat este Dumnezeul nostru…”. Începem apoi îndată cu „Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie”, „Împărate ceresc…”, „Sfinte Dumnezeule…”, „Preasfântă Treime…”, „Tatăl nostru”, „Doamne miluieşte” (de 12 ori), „Veniţi să ne închinăm…”, Psalmul 50. Apoi, rostindu-se acestea, merge cel ce se întoarce dintre Latini la credinţa Dreptslăvitoare înaintea sfintelor uşi, stând cu capul descoperit, şi preotul îl întreabă pe el aşa:
Întrebare:
Voieşti, omule, să te faci Dreptslăvitor, şi să te lepezi de toate ruşinoasele şi rătăcitele învăţături ale Latinilor pentru purcederea Sfântului Duh, ce rău cugetă şi rău slăvesc că şi de la Fiul purcede; apoi, pentru azimile ce le folosesc în Liturghie, şi de toate celelalte obiceiuri ale Bisericii lor, care nu sunt după înţelegerea Soborniceştii şi Dreptslăvitoarei Biserici a Răsăritului?
Latinul:
Da, Stăpâne sfinte, voiesc din tot sufletul.
Întrebare:
Primeşti sfântul Simvol al credinţei noastre, şi îl păzeşti neschimbat, şi fără vreun cuvânt de adaos sau de scădere, ci aşa cum s-a scris de către sfintele şi marile Sinoade ecumenice, cel adunat în Nikeia Vithiniei, întâiul, şi cel adunat în Constantinopol, al doilea Sinod ecumenic, şi cum s-a zis şi întărit apoi de toate ecumenicele sinoade?
Răspuns:
Da, Stăpâne sfinte, îl primesc din tot sufletul şi îl voi păzi neschimbat.
Întrebare:
Dai anatemei, precum sfinţii şi dumnezeieştii Părinţii noştri, pe cei ce îndrăznesc să zică Crezul cu oarecari adăogiri, rău-grăind că Duhul cel Sfânt purcede şi de la Fiul aşa cum purcede de la Tatăl?
Răspuns:
Mărturisesc din tot sufletul că aşa se cuvine şi dau anatemei pe cei ce nu primesc aceasta.
Întrebare:
Lepezi, şi de nimic şi deşart socoteşti Sinodul ce mai înainte s-a adunat în Florenţa Italiei, ca şi fărădelegile rău-primite de Sinodul acesta, împotriva soborniceştii Biserici?
Răspuns: