Acasă > Mari duhovnici > Minunile săvîrşite de Părintele Justin Pârvu

Minunile săvîrşite de Părintele Justin Pârvu

Minunile săvîrşite de Părintele Justin Pârvu

*

Va_astept

Iubiţi fraţi în Hristos,

În aceşti ani binecuvîntaţi de prezenţa între noi a iubitului nostru părinte stareţ şi duhovnic, am fost cu toţii martorii multor minuni săvîrşite prin rugăciunile Părintelui Justin. Pentru noi, cei 250 de monahi şi monahii ucenici ai cuvioşiei sale, am trăit fiecare zi alături de el ca pe o minune. Dintre faptele sale cele mai pline de slava dumnezeiască pe care le-am văzut cu ochii noştri şi le-am trăit, ne vom strădui să le aşternem în scris, spre zidirea sufletească şi bucuria tuturor. Dar măreţia şi diversitatea minunilor săvârşite de Dumnezeu prin rugăciunile preacuviosului mărturisitor părintele nostru Justin, s-a arătat miilor de credincioşi mireni care l-au vizitat ore în şir, în fiecare zi. Aşadar vă invităm pe frăţiile voastre să ne ajutaţi să culegem cât mai multe din aceste fapte minunate, scriindu-ni-le, spre slava lui Dumnezeu şi spre întărirea Bisericii Sale.

Vă rugăm să ne scrieţi pe adresa mănăstirii.

Sursa: http://petruvoda.ro/2013/06/18/minunile-savirsite-de-parintele-justin-parvu/

Categories: Mari duhovnici Tags:
  1. savu carmen
    noiembrie 10th, 2013 la 20:29 | #1

    Multumesc Lui Dumnezeu ca ma invrednicit sa-l cunosc pe parintele Iustin un adevarat SFANT ne-a daruit Dumnezeu

  2. ianuarie 2nd, 2014 la 16:59 | #2

    O singura data am avut cinstea de a vorbi la telefon cu parintele in 2003 cind am avut o mare cumpana in viata.
    convorbirea a durat nici un minut,dar ce mi-a zis parintele avea sa se implineasca peste citiva ani intocmai ce ma face sa fiu sigura ca avea darul clarvizounii si este un sfint.

  3. mariana dragusanu
    august 22nd, 2014 la 22:15 | #3

    Inca o minune a parintelui nostru drag si sfant, Iustin Parvu. Ma simteam din ce in ce mai obosita si mai ales picioarele ma dureau, si calcaiele, indeosebi stangul, ma intepa, crampe musculare si ma gandeam intruna ca pe drept sufar asemenea dureri, si ca asta este, sa-mi dea Dumnezeu puterea sa rabd fara sa ma plang, sperand, dupa cum spunea regele David: “…ca asa poate Dumnezeu imi va ierta pacatele mele”. Unul dintre ortodocsii bisericii noastre s-a dus la Manastirea dvs. asta-vara si I-am dat si eu un pomelnic. In perioadfa cat era el acolo, parintele m-a vizitat noaptea, asa micut cum era, imbracat intr0o mantie alba simpla, si a trecut cu mana, fara sa ma atinga, parca m-ar fi scanat, toata partea stanga. Dormaem pe partea dreapta si asta a fost tot. Eu am simtit o mare liniste si usurare, dar de-aici pana a crede ca nu ma mai dor picioarele, sau ca intr-adevar a venit la mine parintele, nu puteam crede. Ma temeam de inselare. I-am povestit la spovedanie duhovnicului meu gandind ca daca diavolul a fost, apoi, or incepe iar picioarele sa ma doara si mai bine asa decat sa fiu inselata de diavol care poate face minuni si el, dar inselatoare, curse in care sa ma prinda si sa-i slujesc lui. Apoi, tot cu gandurile astea, m-am lasat in Voia Domnului, si totusi in sufletul meu, ii multumeam parintelui care nu ma uitase, ba cunostea si taina ce se ascundea in spatele durerilor acelora si cum sa ma tamaduiasca. Il cunosteam pe par. inca de pe vremea cand edita revista Glasul monahului care mai tarziu a ajuns revista Atitudini. Multe trairi port in suflet de la minunatul parinte Iustin, un parinte atat de bland, sprinten chiar si trupeste in ciuda varstei si suferintelor, cu o privire care te facea sa te simti ca un copil ocrotit de parintele sau. Nu stiu, vorbele plecau de la sine, linistite si linistitoare. Nu stiu sa exprim in cuvinte starea de bine care ma coplesea, pt. ca era simtire. Am multe de povestit. De-oi mai avea zile, poate o sa vin la mormant si o sa I le povestesc si o sa-i multumesc Bunului Dumnezeu pt. Marea Lui Dragoste pt. noi, lasand printre noi pe sfintii Sai care sa ne aline sufletele si sa ne intareasca in credinta adevarata. O oglinda vie a Domnului nostrum, acesta este parintele Iustin pentru mine. Doamne, Slava Tie, si-ti multumim pentru slava cu acre ai imbracat pe parintii nostri duhovnicesti. Doamne ajuta!

  1. Nici un trackbacks momentan.

%d bloggers like this: