Acasă > ORTODOXIE > 1 aprilie – Pomenirea Cuvioasei noastre Maici Maria Egipteanca

1 aprilie – Pomenirea Cuvioasei noastre Maici Maria Egipteanca

 

Biserica Ortodoxă pomeneşte astăzi pe Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca, Sfântul Cuvios Macarie Mărturisitorul, Dreptul Ahaz, Sfântul Mucenic Gherontie şi Vasilid şi pe Sfântul Ierarh Meliton.

Sfânta Maria Egipteanca s-a născut în Egipt în jurul anului 445. La 12 ani părăsind casa părintească, a plecat spre Alexandria Egiptului, unde timp de 17 ani s-a prostituat de bunăvoie. La vârsta de 29 de ani, văzând mulţi bărbaţi că se îmbarcau pe corăbiile ce plecau din Alexandria către Ţara Sfântă, pentru a se închina la Lemnul Sfintei Cruci de la Ierusalim, la sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, în dorinţa ei pătimaşă de a se desfrâna cu cât mai mulţi bărbaţi, a plecat la Ierusalim cu o corabie.

Ajungând la Ierusalim şi dorind să intre în biserica unde se afla cinstitul Lemnul al Sfintei Cruci, o putere nevăzută o împiedica să intre; încercând de trei ori şi văzând că nu reuşeşte, şi-a dat seama că nu putea intra din cauza vieţii ei păcătoase. Apoi, în faţa bisericii fiind, s-a rugat cu lacrimi la icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, cerându-i ca să îi fie îngăduită intrarea în biserică pentru a se putea închina cinstitului Lemn al Sfintei Cruci, promiţând că de acum va renunţa la viaţa ei desfrânată şi că se va pocăi pentru păcatele ei întreaga sa viaţă. Maica Domnului a ascultat rugăciunea ei şi i-a îngăduit să intre să se închine cinstitului Lemn al Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. Mulţumind apoi Maicii Domnului pentru că i-a ascultat rugăciunea, după cum a consemnat Sfântul Sofronie, patriarhul Ierusalimului (care a păstorit scaunul patriarhal Ierusalimitean între anii 633 şi 638), aceasta a auzit „un glas de departe strigând: „De vei trece Iordanul, bună odihnă vei afla!”

 

În rugăciune se înălţa de la pământ

 

A doua zi, povăţuită de Maica Domnului, a trecut cu o luntre Iordanul, ajungând la Biserica Sfântului Ioan Botezătorul, în imediata apropiere a locului în care fusese botezat Mântuitorul Iisus Hristos, unde s-a împărtăşit cu Preacinstitele şi de viaţă Făcătoarele Taine ale lui Hristos, retrăgându-se apoi în pustie pentru 47 de ani. În tot acest timp, s-a hrănit din cele trei pâini cu care plecase şi cu ierburile crescute în nisip, luptându-se cu „poftele cele nebuneşti”. În urma rugăciunilor neîncetate rostite cu lacrimi ziua şi noaptea, harul lui Dumnezeu s-a pogorât asupra ei întărind-o şi ajutând-o să supravieţuiască şi să se pocăiască pentru păcatele ei.

În acea vreme trăia într-o mănăstire a Palestinei un ieromonah pe nume Zosima, care îşi ducea viaţa în nevoinţe şi osteneli pustniceşti. Ieromonahului i s-a arătat un înger al Domnului care l-a trimis într-una din mănăstirile de pe lângă râul Iordan. Cuvioasa Maria Egipteanca, nevoindu-se în pustiu, a fost descoperită tocmai de către acest ieromonah Zosima, care ieşise dintr-o mănăstire din apropierea Iordanului, conform rânduielii monahilor de acolo, în prima Duminică din Post, după Sfânta Liturghie. După 12 zile de mers, el a întâlnit-o pe sfântă. Sfânta Maria Egipteanca l-a strigat pe nume şi i-a cerut o haină să-şi acopere goliciunea trupului. Auzindu-se strigat pe nume de către o femeie pe care nu o întâlnise până atunci, Zosima a fost cuprins de frică şi de spaimă. După ce i-a dat sfintei o haină veche şi ruptă ca să se acopere cu ea, Zosima a căzut la pământ, cerând binecuvântare. La fel a făcut şi Sfânta Maria Egipteanca. După ce s-a interesat cuvioasa despre felul în care mai vieţuiesc creştinii şi împăraţii, despre cum sunt sfintele biserici, cei doi au hotărât să se roage. În vremea când stătea el la rugăciune, ridicându-şi ochii din pământ, a văzut-o pe sfântă înălţată de la pământ, „ca un cot, stând în văzduh şi rugându-se”.

 

Ultima împărtăşanie


După acestea, părintele Zosima, aflând viaţa sfintei, a căzut în genunchi pentru a i se închina, însă ea, apucându-l pe bătrân, nu l-a lăsat să facă acest lucru. Sfânta Maria i-a cerut apoi preotului ca, în anul următor, să nu mai iasă, conform rânduielii din mănăstire, ci, în seara Cinei celei de Taină, să ia într-un vas sfânt din Făcătorul de viaţă Trup şi Sânge al Lui Hristos, Dumnezeul nostru, şi să vină să o împărtăşească, „de partea cealaltă a Iordanului, care este aproape de locuinţa lumească”. Respectând cuvintele ei, după ce a fost împărtăşită, bătrânul monah a venit şi în anul următor pentru a-i aduce Sfintele Taine, însă, de data aceasta, a găsit-o moartă pe cuvioasă, cu următorul text scris pe pământ: „Părinte Zosima, îngroapă trupul smeritei Maria la locul acesta. Dă ţărâna ţărânei şi te roagă Domnului pentru mine, care am răposat în noaptea mântuitoarelor patimi ale lui Hristos, după împărtăşirea dumnezeieştii Cine celei de Taină”.

Cu ajutorul unui leu care slujise cuvioasei, Zosima a reuşit să-i îngroape trupul, după care, întors în mănăstire, a povestit fraţilor tot ceea ce aflase despre această sfântă.

Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca a trecut la Domnul la data de 1 aprilie 522. Ea este sărbătorită în fiecare an la data de 1 aprilie. De asemenea, în cadrul Canonului cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, care se citeşte integral în miercurea din Săptămâna a V-a a Postului Mare, i se citeşte viaţa (anul acesta fiind la data de 6 aprilie). Totodată, Biserica Ortodoxă i-a consacrat şi Duminica a V-a a Postului Păresimilor.

 

Sursa : http://www.ziarullumina.ro

 

 

Categories: ORTODOXIE Tags:
  1. aprilie 1st, 2012 la 12:25 | #1

    Reblogged this on lenalina.

  1. Nici un trackbacks momentan.