Sfântul Ierarh Sofronie, patriarhul Ierusalimului, Israel
(11 martie)
Acesta se născu în Damasc din părinți slăviți. Dobândind înțelepciunea lumii, nu se mulțumi cu aceasta, ci porni să afle și să dobândească înțelepciunea cea duhovnicească. În mănăstirea sfântului Teodosie petrecu împreună cu un monah, pe numele său Ioan Moshu, pe care și-l alese dascăl.
Sfântul Ioan Moshu (pomenit tot în ziua de 11 martie)
(Sursă: http://www.crestinortodox.ro/sfinti/sfantul-ioan-moshu-138927.html)
Împreună cu dânsul, sfântul Sofronie cercetă mănăstirile și pustnicii Egiptului. El pururi avea în minte cugetul acesta: „Sporește în toate zilele întru înțelepciunea cea duhovnicească”.Toate câte au învățat împreună le așternură în scris, iar mai pe urmă le adunară în carte numită „Limonariu” pe care sfântul Ioan o dedică prietenului său Sofronie.
Apoi merseră la Roma, unde sfântul Ioan Moshu se mută la odihna cea gătită de Domnul plăcutul Său. Pe patul morții, el îi ceru sfântului Sofronie să-i ducă trupul fie în muntele Sinai, fie în mănăstirea sfântului Teodosie.
Sfântul Sofronie rămase în cetatea Ierusalimului care tocmai fusese izbăvită de asuprirea persană. El fu de față la aducerea din Persia a cinstitei Cruci pe care împăratul Heraclie o purtă pe umerii săi până în sfânta cetate. Bătrânul patriarh Zaharia, întors și el din robie, nu mai trăi mult strămutându-se în sălașul său de Sus. În locul său fu ales patriarh Modest care se mută și el la cele veșnice în anul 634.
După dânsul veni ca patriarh sfântul Sofronie. Acesta păstori Biserica vreme de 10 ani cu negrăită înțelepciunea și râvnă. Se ridică în apărarea Ortodoxiei împotriva ereziei monoteliste pe care o osândi în Sinodul de la Ierusalim, mai înainte de osândirea lui al Sinodul al 7-lea Ecumenic.
El scrise „Viața Sfintei Maria Egipteanca”, alcătui „Rânduiala sfințirii Apei celei Mari” și adăugă alte câteva tropare și cântări în felurite slujbe ale Bisericii.
Când califul Omar al arabilor luă în robie Ierusalimul, sfântul Sofronie îl rugă să cruțe viețile creștinilor, ceea ce acela făgădui în chip mincinos. Când Omar începu pe dată să-i jefuiască și să-i pună la cazne pe creștinii din Ierusalim, sfântul Sofronie se rugă lui Dumnezeu cu lacrimi să-l ia de pe pământ dintre cei vii ca să nu vadă pângărirea locurilor sfinte. Iar Dumnezeu îi ascultă rugăciunea și îl luă la Sine pe robul Său preaiubit așezându-l în cereștile locașuri, în anul 644, de pururea mijlocește pentru cei ce îi săvârșesc pomenirea cu credință.
+ * + * +
Ca finicul ai înflorit încasa Domnului, cu buna rodire a cuvântului și cu viața ta cea curată ai îndulcit inimile celor ce cu credință te cinstesc pe tine, ierarhe Sofronie.
Petrecând pe pământ viața îngerilor, părinte, te-ai învrednicit în ceruri de fericirea îngerilor. Și acolo roagă pe Hristos să mântuiască pe toți cei ce te laudă pe tine. (Din Canonul Sfântului ce se citește la Utrenie)
+ * + * +
(Sursă:http://pravicon.com/images/icons/20/20812.jpg)
(Sursă: http://images.oca.org/)
Sursă:http://sfintisiicoane.wordpress.com
Troparul Sfântului Ierarh Sofronie, Patriarhul Ierusalimului, glasul al 4-lea:
Îndreptător credinţei şi chip blândeţelor, învăţător înfrânârii te-a arătat pe tine, turmei tale, adevărul lucrurilor. Pentru aceasta ai dobândit cu smerenia cele înalte şi cu sărăcia cele bogate; Părinte Ierarhe Sofronie, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.
Cântarea 1, glasul al 4-lea.
Irmosul:
Deschide-voi gura mea şi se va umple de Duhul şi cuvânt răspunde-voi Împărătesei Maici şi mă voi arăta luminat prăznuind şi voi cânta minunile ei bucurându-mă.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu înţelepciune ai străbătut noianul curăţiei, cârmuindu-te de Suflările Duhului şi cu harul înţelepciunii, ai adunat bogăţie multă, Părinte Sofronie.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ca un înger al Învierii lui Hristos ai fost şi întâistătător Dumnezeiesc al Sfântului Mormânt, celui ce ne-a îmbogăţit cu Izvorul nemuririi, cu Hristos, Cel Ce a ridicat căderea neamului nostru.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu strălucirea cuvintelor tale şi cu ascuţimea cugetului tău, lumea ai luminat, teologhisind lămurit Fiinţa Dumnezeirii în Trei Ipostasuri, Unimea de trei ori Numărată, Părinte Sofronie.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Sunetul graiurilor tale şi alăuta cea binevestitoare a învăţăturilor tale a străbătut marginile pământului, învăţând Taina iconomiei Cuvântului, părinte, de Dumnezeu insuflate.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Cel Ce este din fire Nezidit şi cu Părintele împreună Veşnic, mai presus de vremuri şi mai înainte de veci, din tine, Stăpână, ca Om zidit Se face şi sub vreme, ca să mântuiască pe om.
Cântarea a 3-a. Irmos: Nu întru înţelepciune…
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Biserica lui Hristos, sprijinindu-se pe toiagul cuvintelor tale, cuvioase, alungă năvălirile eresurilor celor păgâneşti şi luptătoare împotriva lui Dumnezeu.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Pentru cinstita propovăduire luptându-te tu, purtătorule de Dumnezeu, biruitor te-ai arătat cu ajutorul Duhului, împuternicindu-te înţelepţeşte, Sfinte Părinte Sofronie.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Omorând toată dezmierdarea trupului celui stricăcios, viu ai făcut, prin dreapta credinţă, sufletul cel nestricăcios şi l-ai arătat organ îndumnezeit.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Limba ta cea de Dumnezeu grăitoare, plină de desfătare şi curgătoare de miere, izvorăşte râuri de cuvinte, răspândind tuturor învăţăturile cele Dumnezeieşti, de Dumnezeu insuflate.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Pe tine te mărim Ceea ce ai născut pe Dumnezeu, alcătuindu-ţi numire şi chemare potrivită cu Cel născut din tine, Născătoare de Dumnezeu, Preacurată Stăpână.
Irmosul:
Nu întru înţelepciune, nici întru putere, sau bogăţie ne lăudăm, ci întru Tine, Înţelepciunea Tatălui Cea Ipostatică, Hristoase. Că nu este sfânt afară de Tine, Iubitorule de oameni.
Cântarea a 4-a.
Irmosul:
Cel Ce şade în Slavă, pe Scaunul Dumnezeirii, pe Nor Uşor a venit Iisus, Cel mai presus de toate, şi a mântuit cu Palmă Curată pe cei ce strigă: Slavă, Hristoase, Puterii Tale!
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu înţelepciune ai învăţat, părinte, o Singură Fiinţă fără de început, în Trei Ipostasuri Desăvârşite de sine Stătătoare, o Fiinţă împărţită în Chip Nedespărţit şi Unită în Chip Neamestecat, cu o Singură voinţă şi o Dumnezeire.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Având priceperea înţeleaptă şi mintea şi mai înţeleaptă, părinte, nu ai socotit nici îmbinare, nici schimbare şi nici amestecare cele două firi unite fără schimbare, care Strălucesc în Hristos Cel Unul-Născut.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Strălucit fiind Dumnezeieşte de Lumina Duhului, ai risipit nebunia cea cumplită a lui Nestorie, a celui ce a învăţat unirea celor două firi întru Hristos, cu o singură voire şi un singur gând.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Cu focul învăţăturilor tale, cugetătorule de Dumnezeu, ai ars pe Pir, care tăgăduia că două sunt voirile lui Hristos, potrivit celor două firi deosebite şi două şi lucrările, părinte cuvioase.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Înfrumuseţatu-te-ai mai presus de toată bunăcuviinţa îngerilor, ca Una ce ai născut pe Ziditorul şi Domnul, Cel Întrupat din Preacuratul tău sânge, Fecioară, Care izbăveşte pe toţi cei ce-L slăvesc pe Dânsul.
Cântarea a 5-a.
Irmosul:
Necredincioşii nu vor vedea Slava Ta, Hristoase; dar noi, pe Tine, Unule-Născut, Strălucirea Slavei Dumnezeirii Tatălui, de noapte mânecând, Te lăudăm, Iubitorule de oameni.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu neclintită dorinţă privind Învierea cea Cinstită şi Mormântul Vieţii, ai scos de acolo Tainice gânduri şi ai împărtăşit, ierarhe şi pe credincioşi din strălucirea lor.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu totul ai fost cuprins de dor după Binele Cel mai de seamă, fiind aprins de Lumina Cea Înţelegătoare şi ai iubit Izvorul nestricăciunii, tinzând către El cu privirile tale, preaînţelepte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Mort fiind pentru toate cele de pe pământ, te-ai făcut biserică vie şi însufleţită a lui Dumnezeu, dobândind loc la masa cea îndestulată a Cuvântului şi sfeşnicul credinţei.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Pe Hristos, Fiul Cel Unul-Născut al lui Dumnezeu Cel fără de început, Care se înţelege în două firi, Trup făcându-Se, L-ai născut mai presus de cuvânt, Maica lui Dumnezeu, Ceea ce nu ştii de nuntă.
Cântarea a 6-a. Irmos: Jertfi-voi Ţie, cu glas…
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Harul Duhului Celui Preasfânt s-a revărsat cu îmbelşugare în buzele tale, cugetătorule de Dumnezeu. Pentru aceasta, sunetul cuvintelor tale se aseamănă cu curgerile râului.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ca finicul ai înflorit în Casa Domnului, cu buna rodire a cuvântului şi cu viaţa ta cea curată ai îndulcit inimile celor ce cu credinţă te cinstesc pe tine, Sfinte Ierarhe Sofronie.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Cu sabia cea de foc a limbii tale vieţuitoare, ceata ereticilor este omorâtă şi mulţimea cea cutezătoare a potrivnicilor lui Dumnezeu moare, înjunghiată fiind cu sabia învăţăturilor tale.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Lăudăm Preacurată naşterea ta, Născătoare de Dumnezeu, prin care ne izbăvim toţi şi de lanţurile morţii şi de păcatul cel cumplit şi scăpăm de adâncurile iadului.
Irmosul:
Jertfi-voi Ţie, cu glas de laudă, Doamne, strigă către Tine Biserica cea curăţită de sângele demonilor cu Sângele cel curs prin milostivire din coasta Ta.
CONDAC, glasul al 8-lea. Podobie: Apărătoare Doamnă…
De râvna cea Dumnezeiască fiind pus în mişcare şi lărgind gura Poruncilor celor adevărate, temeliile Bisericii după Lege le-ai aşezat; şi cuvinte preaînţelepte dând călugărilor celor ce se aflau acolo, te-ai arătat lumii preaînţelepte între patriarhii Ierusalimului, Sfinte Ierarhe Sofronie. Prin care, îndreptându-ne, strigăm ţie: bucură-te, lauda cea luminoasă a credincioşilor!
Cântarea a 7-a.
Irmosul:
Cel Ce ai mântuit în foc pe tinerii lui Avraam şi ai ucis pe haldeii care fără dreptate vânau pe cei drepţi, Prealăudate Doamne, Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri!
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu ajutorul cel de sus împotrivindu-te bârfelilor cele eretice, înţelepte şi dovedindu-te biruitor, ai cântat: Prealăudate Doamne, Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Închinându-ţi toată viaţa lui Dumnezeu şi cercetând îndeaproape grădinile pustnicilor, înţelepte, ai sădit livada ta cu strădania faptelor bune, închinând-o lui Dumnezeu, Celui dintru înălţime.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Legii lui Hristos plecându-te, cugetătorule de Dumnezeu, ai împărtăşit bogăţia învăţăturii tale, cu evlavie, celor ce aveau trebuinţă de dânsa, cântând: Prealăudate Doamne, Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri!
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Sfinţită fiind cu sufletul şi mai dinainte Curăţită cu trupul, prin venirea asupra ta a Duhului Celui Sfânt, ai zămislit în pântecele tău Puterea Celui Preaînalt şi fără de sămânţă ai născut, Preacurată.
Cântarea a 8-a. Irmos: Pe tinerii cei binecredincioşi…
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu mirul harului sfinţitei lucrări arhiereşti ai fost sfinţit acolo unde s-a arătat arhieria cea mântuitoare lumii, Preaînţelepte Părinte Sofronie, strigând: pe Domnul lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii!
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cinstind în chip deosebit înţelepciunea, cu cununa darurilor ai fost încununat, Preamărite Ierarhe Sofronie, primind Mărirea Cea Neveştejită şi Bogăţia Cea Netrecătoare, darul înţelepciunii şi strigând: pe Domnul lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii!
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ca un preot desăvârşit îmbrăcându-te cu Dumnezeiasca dreptate, cunoscătorule Tainic al celor sfinte, ai ocârmuit, fericite părinte, cu vitejie turma Stăpânului, prin cuvinte şi prin fapte, strigând: pe Domnul lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii!
Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.
Cuvântul Cel împreună fără de început cu Tatăl ţi-a dăruit ţie, în chip măreţ şi mai presus de înţelegere, cuvânt, care întrece cuvintele şi risipeşte bârfelile eresurilor şi care strigă: pe Domnul lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii!
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Arătatu-te-ai Biserică Sfinţită a Cuvântului, Celui Ce sfinţeşte toată zidirea, Munte Sfânt, Bogat, Munte Preaarătos, Binecuvântată Stăpână, Singură Prealăudată. Pentru aceasta, pe tine te cinstim şi te preaînălţăm întru toţi vecii.
Irmosul:
Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.
Pe tinerii cei binecredincioşi, în cuptor, naşterea Născătoarei de Dumnezeu i-a mântuit; atunci fiind închipuită, iar acum lucrată; pe toată lumea ridică să-ţi cânte ţie: pe Domnul, lucrurile lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii!
Cântarea a 9-a. Irmos: Hristos, Piatra Cea Netăiată…
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Grăirea care iese de pe buzele tale cele Dumnezeieşti, de Dumnezeu cuvântatorule, îndulceşte cugetele credincioşilor, prin har, ca un fagure care face să picure bunăcuviinţa înţelegerilor.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Înăuntrul adâncurilor celor nepătrunse ale cerurilor vieţuieşti, de Dumnezeu grăitorule, împrejurul Stăpânului şi Împăratului tuturor, unde Strălucirile îngereşti şi Oştile sfinţilor dănţuiesc.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Petrecând pe pământ viaţa îngerilor, părinte, te-ai învrednicit în ceruri de fericirea îngerilor. Şi acolo roagă pe Hristos să mântuiască pe toţi cei ce te laudă pe tine.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Ca nişte năstrape de bune miresme sunt învăţăturile tale, cugetătorule de Dumnezeu; căci te-ai arătat alabastru plin de nardul înţelepciunii celei credincioase şi de mult preţ, îmbălsămând cu învăţăturile tale Cinstitul Trup al lui Hristos.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Nor Uşor te-a văzut pe tine Isaia, Fecioară; că Domnul venind asupra ta, a surpat toate cele făcute de mână şi a arătat cunoştinţa Lui celor ce te laudă pe tine.
Irmosul:
Hristos, Piatra Cea Netăiată de mână, Cea din capul unghiului, din tine, Fecioară, Muntele Cel Netăiat, S-a tăiat, adunând firile cele osebite. Pentru aceasta, veselindu-ne, pe tine, Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină…
Cu cuvintele ai împodobit Biserica lui Hristos, cu faptele ai păzit chipul lui Dumnezeu în tine, Preacuvioase Părinte Sofronie. Căci curăţia cea din tine a strălucit în lume, fulgerând tuturor harurile învăţăturilor, celor ce cu credinţă prăznuiesc, părinte, pomenirea ta.
SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină…
Ai înnoit, Preacurată, cu Dumnezeiască naşterea ta, firea cea muritoare şi stricată prin patimi a pământenilor şi ai ridicat pe toţi din moarte la Viaţa Cea Nestricăcioasă. Pentru aceasta, după datorie, toţi te fericim, Fecioară Preamărită, precum mai înainte ai grăit.
SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină…
Dacă Te-a văzut Înălţat pe Cruce, Preacurată Maica Ta, pe Tine, Cuvinte al lui Dumnezeu, ca o Maică, plângând a grăit: ce minune nouă şi neobişnuită este Aceasta, Fiul meu? Cum Te împărtăşeşti cu moartea, Cel Ce eşti Viaţa tuturor, vrând să înviezi pe cei morţi, ca un Milostiv?