Acasă > ORTODOXIE, Pagini de Sinaxar > 21 noiembrie: Bătrânii Ştefan și Nicodim din Karulia, Sfântul Munte

21 noiembrie: Bătrânii Ştefan și Nicodim din Karulia, Sfântul Munte

Bătrânii Ştefan și Nicodim din Karulia, Sfântul Munte

Părintele Ştefan Karouliótul (zis și „Sârbul”), după ce a vieţuit în jur de cincizeci de ani la Sfântul Munte (1950-2000), a plecat în ţara sa natală, Serbia, unde a şi trecut la Domnul, în oraşul Belgrad, la vârsta de 80 de ani (1922-2001), la 21 noiembrie 2001, de sărbătoarea Intrării în Templu a Maicii Domnului.

Părintele Ștefan din Karoulia (zis și Sârbul, 1922-2001), fotografie de monahul Hariton

De la el au rămas mai multe istorisiri despre cuvioși bătrâni din pustia Karuliei din Sfântul Munte, îndeosebi întâmplări despre Bătrânul Nicodim Karouliótul.

Bătrânul Nicodim din Karoulia (1888-1984), fotografie de Rudolf Billeta, 1983

Acest fericit bătrân era de origine din Rusia, fiind născut la Moscova. La o vârstă fragedă a plecat în părţile Siberiei şi acolo a rămas vreme de aproximativ cincisprezece ani, făcând diferite munci pentru a se întreţine. Când a hotărât să revină acasă definitiv, la întoarcere a înnoptat la o familie foarte săracă. Noaptea s-a pornit o furtună foarte puternică, iar acoperişul casei – care era construită din crengi şi lut – a cedat, iar apa a inundat întreaga casă. Sărmana familie! Erau aşa de săraci că nici apă nu aveau după ce să bea. Copiii începuseră să plângă. Era o privelişte cu adevărat tare tristă. Toată noaptea nu a putut să închidă un ochi. Când s-a făcut dimineaţă, a chemat-o la el pe mama copiilor şi i-a spus: ,,Uite, ia toţi banii aceştia şi încearcă să încropeşti cu ei ceea ce poţi pentru tine şi pentru copii”. I-a dat femeii economiile sale strânse cu multă trudă, vreme de cincisprezece ani. Ce jertfă a făcut!

Sărmana femeie era să leşine când, pentru prima dată în viaţa ei văzuse atâţia bani la un loc. Nu s-a putut stăpâni şi a început să-i sărute mâinile şi picioarele.

După această întâmplare, părintele Nicodim a plecat şi s-a stabilit definitiv la Sfântul Munte. Mormântul lui şi chilioara în care a locuit se găsesc foarte aproape de coliba părintelui Ştefan. A trecut la Domnul la vârsta de 98 de ani, în urmă cu câţiva ani, şi foarte mulţi l-au văzut în vis şi au înţeles că părintele Nicodim a dobândit Împărăţia Cerurilor. Și cum să nu fi dobândit raiul, când a arătat atâta milostenie pentru familia aceea? Economiile atâtor ani petrecuţi în condiţii vitrege în îndepărtata Siberie, să le dea, aşa, într-o clipă, din dragoste pentru semeni? Dacă nici aceasta nu este dragoste…

Vieţuirea ascetică a Bătrânului Nicodim era cunoscută de către toţi în vremea aceea. Era prezent la toate privegherile şi stătea toată slujba numai în picioare, nu se aşeza deloc în strană să se odihnească. În primele zile din Postul Mare, fiindcă stomacul este obişnuit să mistuie multe alimente, la început te ,,înnebuneşte” şi ,,cere” de mâncare. De aceea, părintele Nicodim, pentru a trece de încercarea aceasta, se făcea că ,,uită” că trebuie să mănânce. Slăbea foarte mult în această perioadă, chiar şi câte cincisprezece kilograme, fiindcă nu mânca mai nimic. Mâinile i se ,,stafideau”, mai ales de la coate în jos. Abia după Înviere revenea la greutatea normală, atunci când începea din nou să mănânce.

Părintele Ştefan a avut o mare prețuire pentru Gheronda Nicodim, datorită nevoinţei pe care o făcea şi, în general, pentru modul în care vieţuise acela.

Să avem parte de rugăciunile lor!

Sursa: Învăţături duhovniceşti ortodoxe. Părintele Ştefan Karuliotul «Sârbul». Ediţie îngrijită de Ioánnis Stóias

Sursa: http://www.pemptousia.ro/

Categories: ORTODOXIE, Pagini de Sinaxar Tags:
  1. Nici un comentariu momentan.
  1. Nici un trackbacks momentan.