Femeia gârbovă este un dascăl al credinţei puternice
Creştinii ortodocşi se află, astăzi, 9 decembrie 2012, în Duminica a XXVII-a după Rusalii. În toate bisericile s-a citit, în cadrul Sfintei Liturghii, Pericopa Evanghelică de la Sfântul Evanghelist Luca, capitolul 13, versetele de la 10 la 17, în care este prezentată Tămăduirea femeii gârbove.
În cuvântul de învățătură rostit în Paraclisul Reședinței Patriarhale cu hramul Sfântul Grigorie Luminătorul, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a arătat că minunea tămăduirii femeii gârbove ne învață, în primul rând, cât de importantă este credința ca premisă pentru obținerea vindecării: „Puterea vindecătoare a Mântuitorului Iisus Hristos se arată pe baza unei credințe vii, nemărturisită direct de către femeia gârbovă, dar constată de Mântuitorul Iisus Hristos și desigur de cei care știau că această femeie vine cu regularitate la sinagogă. Deci, Mântuitorul Iisus Hristos are inițiativa vindecării, El cunoaște suferința fiecăruia și în același timp El stabilește locul, timpul și modul în care alină suferința și vindecă boala omului. În cazul de față inițiativa vindecării femeii arată deodată libertatea lui Dumnezeu, dar și compătimirea pentru cel care suferă, pentru cel bolnav”.
Prin faptul că Mântuitorul îl mustră pe mai marele sinagogii, care susţinea că vindecările nu trebuie să aibă loc în ziua de odihnă, El ne arată că binele trebuie făcut în orice vreme, inclusiv în zi de sărbătoare, a mai spus Preafericirea Sa, arătând că: „Trebuie să facem bine semenilor noştri şi în zi de lucru şi în zi de sărbătoare pentru că tot timpul trebuie arătată iubirea milostivă faţă de semeni care ne face pe noi asemenea cu Dumnezeu Cel Milostiv. Întrucât omul a fost creat după chipul lui Dumnezeu Cel Milostiv trebuie să fie şi el milostiv”.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că această lucrare a Mântuitorului Iisus Hristos de îndreptare a trupului bolnav se face şi pentru că sufletul femeii gârbove era drept şi de aceea: „Mântuitorul pune în acord un suflet drept cu un trup îndreptat care înainte era gârbov şi prin aceasta Evanghelia ne cheamă ca atunci când avem un trup drept, dar sufletul este gârbov din cauza multor păcate care apasă asupra lui, trebuie căutată şi vindecarea şi îndreptarea sufletului”.
Pericopa Evanghelică de astăzi cheamă credincioşii, în această perioadă a Postului Crăciunului, la îndreptarea sufletului prin Taina Sfintei Spovedanii, prin mărturisirea păcatelor şi prin primirea iertării păcatelor de la preotul duhovnic. De asemenea, ne cheamă să facem binele, să săvârşim acte de milostenie, să ajutăm pe cei care sunt bolnavi, neajutoraţi, infirmi sau slăbănogiţi. Deci, Evanghelia vindecării femeii gârbove este o Evanghelie a milosteniei, a facerii de bine. Femeia gârbovă este un dascăl al credinţei puternice, al rugăciunii smerite şi al răbdării îndelungate, a mai spus Preafericirea Sa.
Mântuitorul Iisus Hristos cunoscând aceste virtuţi ale femeii gârbove şi vindecând-o îi mai descoperă încă o virtute şi anume recunoştinţa, a arătat Patriarhul României. De asemenea, Preafericirea Sa a subliniat importanţa recunoştinţei pentru creşterea duhovnicească a creştinului: „Evanghelia spune: Şi îndată ea preamărea pe Dumnezeu. Deci, învăţăm de la ea şi nevoia de a fi recunoscători ca atunci când primi o binefacere de la Dumnezeu să nu ne bucurăm uitând de binefăcător, ci mulţumind lui Dumnezeu binefăcătorul şi dăruitorul vieţii şi al mântuirii. Să preamărim pe Dumnezeu ca recunoştinţă adusă Lui şi prin această recunoştinţă care înseamnă recunoaşterea binelui primit noi creştem duhovniceşte, ne edificăm spiritual prin faptul că darurile primite de la Dumnezeu, peste care vine recunoştinţa, sunt daruri deschise pentru alte daruri care se adaugă daca noi mulţumim lui Dumnezeu. De aceea, în poporul român există expresia:Nemulţumitului sau nemulţumitorului i se ia darul, în sensul că dacă nu mai mulţumeşte nu mai creşte duhovniceşte şi nu se mai deschide spre primirea altor daruri de la Dumnezeu”.
Sursa: basilica.ro