Adresarea Consiliului Bisericesc Suprem al Bisericii Ortodoxe Ruse

Adoptată în baza totalurilor şedinţei Consiliului Bisericesc Suprem al Bisericii Ortodoxe Ruse, care a avut loc la 3 aprilie 2012 în catedrala Hristos Mântuitorul

Biserica Ortodoxă Rusă, efectuând misiunea propovăduirii Evangheliei, demonstrează o poziţie activă cu privire la multe probleme acute şi participă eficient la soluţionarea problemelor actuale sociale. Ajutorul acordat miilor de persoane în timpul incendiilor din anul 2010, colectarea mijloacelor şi a obiectelor pentru categoriile de cetăţeni puţini asiguraţi, activitatea multiaspectuală efectuată cu copiii şi tineretul, venirea  a multor mii de persoane la Brâul Maicii Domnului au arătat capacitatea Bisericii de a uni milioane de oameni în rugăciune, fapte bune, grija pentru viitorul poporului. Însă aceasta, din păcate, nu la toţi trezeşte bucurie şi acceptate.

Forţele antibisericeşti se tem de fortificarea Ortodoxiei în ţară, ei se sperie de renaşterea autoconştiinţei naţionale şi a iniţiativei populare de proporţii. Astfel de oameni nu sunt numeroşi, dar unii din ei deţin influenţă şi sunt gata să folosească resursele lor financiare, informaţionale şi administrative în scopul discreditării ierarhilor şi clericilor, în scopul creării schismelor şi a îndepărtării oamenilor de Biserică.

La aceste forţe aderă acei care promovează valori false ale liberalismului agresiv, deoarece Biserica este intransigentă în poziţia sa de neacceptare a unor astfel de fenomene ca recunoaşterea căsătoriilor dintre persoane de acelaşi gen, libertatea exprimării tuturor dorinţelor, consumul excesiv, propaganda permisivităţii totale şi a desfrâului. În afară de aceasta, atacurile la adresa Bisericii sunt în câştigul celor, ale căror interese mercantile sunt lezate de programul construirii noilor biserici în raioanele Moscovei cu populaţie densă şi în alte oraşe mari.

Contradicţia dintre Biserică şi forţele anticreştine devine tot mai evidentă şi acută. Atacuri mai vădite s-au produs în perioada de înainte şi după alegeri, ceea ce mărturiseşte despre subtextul lor politic, inclusiv antirusesc. Sunt atrase mijloace suplimentare, se desfăşoară activitatea planificată şi sistematică de disreditare. Clericii sunt atraşi în provocări; arhipăstorii şi preoţii se află în vizorul atenţiei atente a celor nemulţumiţi, care caută un motiv cât de mic pentru a falsifica totul, creând un fundal murdar informaţional.

În ultimul timp a avut loc o serie de acte de vandalism şi pângărire a bisericilor, care s-a început la 21 februarie cu blasfemia în catedrala Hristos Mântuitorul. În acea zi un grup de persoane hulesc de pe amvon în apropierea nemijlocită de sfântul altar, de părticelele din Epitaful Domnului nostru Iisus Hristos şi ale epitafului Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, alături de moaştele marilor sfinţi. La 6 martie în catedrala Sfântul Procopie în Velikii Ustiug un bărbat loveşte cu toporul 30 de icoane, care prezintă o mare valoare duhovnicească, istorică şi artistică; la 18 martie în or. Mozâri biserica Sfântul Serghie de la Radonej este pângărită de inscripţii hulitoare şi de batjocură în adresa Cinstitei Făcătoare de Viaţă Cruci a Domnului; la 20 martie în catedrala Acoperământul Maicii Domnului în Nevinnomâsk dă buzna un bărbat cu o un cuţit de vânătoare, distruge icoane, înfige cuţitul în crucea pentru închinare, îl bate pe preot, distruge Porţile Împărăteşti şi pângăreşte altarul Domnului. În acelaşi context se efectuează şi atacul informaţional asupra Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe.

Nu trebuie de exclus noile învinuiri de mare răsunet din partea duşmanilor credinţei. Pericolul tacticii, folosite împotriva Bisericii, constă în faptul că, în concordanţă cu regulile de manipulare a opiniei publice, minciuna se învecinează cu fapte reale, se trece sub tăcere ceea ce nu e convenabil, se fac declaraţii cinice care trezesc mânia, frica, invidia, revolta, răutatea. Se utilizează toate procedeele retoricii negre: trecerea sub tăcere a unei părţi din fapte, schimbarea sensului celor  întâmplate, amăgirea auditoriului, falsurile.

În acesta condiţii este important să păstrăm coeziunea de gânduri, să nu fim atraşi de minciuni şi provocări, să învăţăm să percepem în mod critic informaţia îndoielnică cu privire la Biserică, să nu ne grăbim cu reacţia, cu declaraţiile publice şi particulare. În acelaşi timp trebuie de luat în considerare la organizarea activităţii cotidiene bisericeşti lupta cu Biserica din partea vrăjmaşilor ei.

Totul ce se întâmplă astăzi nu este nou. Noi ţinem minte cum la începutul secolului al XX-lea se ridicau ateiştii împotriva credinţei în Hristos, asupra Bisericii Sfinte, asupra bisericilor noastre. Se găseau pe atunci şi trădători-inovatori, care erau gata să dea pentru batjocură numele Domnului, icoanele sfinte şi bisericile, să condamne la temniţă şi moarte pe Primul Ierarh, pe arhipăstori, pe păstori, pe monahi şi monahii, pe mireni. Însă atunci poporul nostru şi-a spus cuvântul. În anul 1918 oamenii credincioşi au apărat de la închidere şi blasfemie Lavra în numele sfântului Alexanru Nevski, atacată de ateiştii militanţi. Clericii şi mirenii s-au ridicat la apărarea şi a altor biserici. Mulţi din ei au mărturisit fidelitate lui Hristos şi Bisericii Lui, fiind omorâţi de ateişti.

Exact la fel noi trebuie astăzi să apărăm ceea ce ne-a lăsat Dumnezeu, ceea ce este drag inimilor noastre. Şi fie ca oamenii credincioşi să nu se tulbure de cuvintele care cheamă la faptul ca să fim de acord cu păcatul şi fărădelegea, să iertăm pe cei care nu cer iertare şi declară că nu au nevoie de ea. Să ţinem minte că lipsa pocăinţei este în stare să întărească pe cel păcătos în conştiinţa „dreptăţii lui” şi să-l împingă la repetarea acţiunilor păcatului.

Pe toţi ierarhii, păstorii şi mirenii îi chemăm la 22 aprilie, de ziua pomenirii asigurării apostolului Toma, din nou să arătăm întregii lumi triumful adevărului lui Hristos, săvârşind Te Deum-uri şi starea în picioare în apărarea credinţei, a relictelor sfinte pângărite, a Bisericii şi a numelui ei bun. Astfel de Te Deum-uri şi starea în picioare vă chemăm să săvârşiţi în fiecare catedrală a eparhiilor Bisericii Ruse. În oraşul Moscova ele vor fi efectuate în faţa catedralei Hristos Mântuitorul, în faţa icoanelor şi a crucii, care au suferit de pe urma răuvoitorilor şi a demenţilor.

În zilele Postului cel Mare noi adresăm către toţi care ne aud o chemare pentru pocăinţă şi schimbarea vieţii. Anume pocăinţa deschide uşile iertării. Domnul şi Biserica sunt gata să primească cu bucurie pe orice păcătos ce se căieşte. Celor care scârbesc şi se întristează în legătură cu evenimentele petrecute, pomenim cuvintele Însuşi Domnului nostru Iisus: „În lume necazuri veţi avea; dar îndrăzniţi. Eu am biruit lumea” (In. 16:33).

Suntem convinşi că Biserica noastră va ieşi mai puternică din încercările actuale, aidoma cum a făcut-o în secolul al XX-lea. Nici noile vremuri dificile, nici „obrăzniciile neputincioase” nu ne vor diviza şi nu ne vor slăbi, căci noi le vom depăşi cu rugăciune şi cu nădejde în ajutorul atotputernic al lui Dumnezeu, ştiind că orice rău şi orice neadevăr deja sunt biruite de puterea Crucii şi a Învierii lui Hristos.

Serviciul de presă al Patriarhului Moscovei şi al întregii Rusii