Arhive autor: Admin 3

Nevinovata grijă pentru lucruri uneori chiar foarte mărunte poate zădărnici cea mai importantă coordonată a duhovniciei, care este rugăciunea

Nevinovata grijă pentru lucruri uneori chiar foarte mărunte poate zădărnici cea mai importantă coordonată a duhovniciei, care este rugăciunea

Nicușor Deciu

„Am atâtea lucruri de făcut, atâtea probleme de rezolvat pentru ziua de mâine; copiii, serviciul, telefoane de dat, de făcut aprovizionarea casei etc., simt că-mi plesneşte capul!“ De câte ori nu am auzit şi nu am rostit aceste cuvinte, aproape fără a conştientiza că acest lucru este de fapt o nesocotire a îndemnului Mântuitorului de a nu ne îngriji de ziua de mâine (cf. Matei 6, 34). Cu toată consimţirea asupra valabilităţii poruncii dumnezeieşti, sunt absolut sigur că oricine, cel puţin într-o anumită perioadă a vieţii, face teribila experienţă a grijilor, a îngrozitoarei presiuni pe care acestea le exercită asupra sufletului omenesc. Dar socotesc că fie şi numai o singură şi neînsemnată grijă este în stare să dărâme un suflet necăjit sau neputincios, care nu sesizează pericolul ascuns în spatele strategiei grijii. Aceasta pentru că totdeauna grija te propulsează prin aspectul ei activ în viitor. Grija ne scoate din momentul prezent şi ne secătuieşte de energie prin amplificarea de necontrolat a gândurilor şi a planurilor pentru ceea ce vom face cândva, lipsindu-ne de trăirea deplină aici şi acum. De aceea şi Mântuitorul nu învaţă să nu ne îngrijim de anumite lucruri necesare, complicate sau de mare importanţă, ci de nimic din cele ale lumii, dându-ne în acest fel soluţia pentru felul cum poate fi retezat din rădăcină tot stresul cotidian. Şi înclin să cred că la fel stau lucrurile şi în ceea ce priveşte atitudinea faţă de proiectele pe termen lung care vizează afaceri sau persoane. Continuă să citești →

Video: Primăvara în Sfântul Munte

Video: Primăvara în Sfântul Munte

 

Un film de Vladimir Bondarenko, 2012 Continuă să citești →

Templul din Ierusalim în care a locuit Maica Domnului

Numai anumiți preoți aveau voie să intre în templul propriu-zis, adică în sanctuar, iar în Sfânta Sfintelor, doar arhiereul intra, o singură dată pe an, în ziua ispășirii.

De fapt, există o singură scenă în Noul Testament care se petrece în interiorul templului: întâlnirea cu îngerul a preotului Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul, care fusese desemnat, prin tragere la sorți, să intre în templu și să ardă tămâie pe altarul de aur (Luca 1, 9).

În imaginea de mai jos, se poate observa cum era împărțit sanctuarul.

În prima încăpere, numită Sfânta, intra preotul ca să tămâieze și aici se aflau candelabrul cu șapte brațe, masa punerii pâinilor și altarul tămâierii. Cea de-a doua încăpere, numită Sfânta Sfintelor, era despărțită de Sfânta printr-o catapeteasmă realizată din materiale textile, pe care erau brodate chipuri de heruvimi. Din păcate, aici nu se mai afla chivotul legii, ca în templul lui Solomon, ci era o cameră goală.

Prin „templu” nu se înțelegea doar sanctuarul.

Dar, prin denumirea de „templu”, evreul nu înțelegea doar sanctuarul, ci și toate celelalte dependințe ale templului. De pildă, în ziua de astăzi, când spunem „mănăstire”, nu ne referim doar la biserica mănăstirii, ci la întregul complex monahal. Așa și templul: în jurul sanctuarului era un întreg complex de construcții, care erau destinate cultului divin public.

Continuă să citești →

Predică la Sfânta Cuvioasă Parascheva [14 octombrie 2015] – Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

Sfanta Parascheva

Iubiții mei[1],

unde sunt Sfinte Moaște se petrec multe minuni, pentru că Sfinții sunt vii și mereu milostivi față de noi, ele ne încredințează faptic despre existența istorică a Sfinților, ne întăresc în credință, în nădejde, în dragoste, ne fac mult mai râvnitori pentru viața duhovnicească, dar, în același timp, sunt și focare financiare și mediatice. Și, din cauza lor, încep multe dispute și neînțelegeri, atunci când evlavia e mai puțină decât interesul concret, financiar.

  Continuă să citești →

PREDICĂ A EPISCOPULUI IOAN MAXIMOVICI LA 950 DE ANI DE LA ÎNCREŞTINAREA RUSIEI

cneazul-vladimir

Marele Cneaz Vladimir

PREDICĂ A EPISCOPULUI IOAN MAXIMOVICI LA 950 DE ANI DE LA ÎNCREŞTINAREA RUSIEI 

1sf_max_no

„Măreşte cu glasuri de laudă Ţara Rîmleană pe Petru şi Pavel, prin care ai crezut în Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu; Asia, Efesul, Patmosul – pe Ioan de Dumnezeu Cuvântătorul; India – pe Toma; Egiptul – pe Marcu; toate ţările şi cetăţile şi oamenii îi cinstesc şi îi slăvesc pe fiecare din învăţătorii lor, care i-au învăţat credinţa dreptmaritoare. Să-l lăudăm şi noi, după puterile noastre, cu umile cuvinte de laudă, pe cel ce măreţe şi minunate fapte a săvârşit, învăţătorul şi dascălul nostru, Marele Kagan (Cneaz) al pământului nostru, Volodimir, nepotul bătrânului Igor.” 

Aşa glăsuia Sfântul Ilarion, mitropolitul Kievului, la mijlocul veacului al XI-lea, când trecuse ceva mai bine de jumătate de veac de la încreştinarea Rusiei. Continuă să citești →

Împărtășania împlinește nevoile fiecărui suflet

Sf Impartasire_435px-Holy_Communion_icon

Precum dragostea a fost pricina pogorârii Sale pe pământ și S-a dat în mâinile păcătoşilor, asemenea dragostea Îl face de vine în lume în chipul acestei Taine şi Se dă în aceleaşi mâini, și Se face drepţilor întărire, iar păcătoşilor curăţire şi iertare. Continuă să citești →

RUGĂCIUNI CĂTRE MAICA DOMNULUI LA VREME DE BOALĂ

Canon mângâietor către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu la toată boala
Facere a Părintelui nostru purtător de Dumnezeu, Ioan al Evhaitelor
Al cărui acrostih

Bolile mele tămăduiește-le, Fecioară, ale monahului Ioan

 

Cântarea I, glas plagal 4

Irmosul:

«Pe Faraon cel ce era purtat în carele de război, l-a cufundat toiagul lui Moise, cel ce a făcut minuni de demult, lovind în chipul Crucii și despărțind marea. Și pe Israel cel fugărit, care mergea pe picioare, l-a mântuit, pe cel ce cânta cântare lui Dumnezeu».

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi (se repetă după fiecare strofă)

Neputințele mele și bolile, tămăduiește-le, Născătoare de Dumnezeu, ca ceea ce ai născut cu trup pe Dumnezeu Cuvântul, pe Cel ce, cu patimile Lui, a purtat neputințele și bolile tuturor și pe Cel ce vindecă betejunile.

Continuă să citești →

Predică la pomenirea Sfinților Apostoli Petru și Pavel [29 iunie 2015] a Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

Iubiții mei,

în Biserica de lemn din Desești, din județul Maramureș, de sec. 18[1], pe ușa de intrare în naos sunt pictați Sfinții Apostoli Petru și Pavel[2].

de la Desesti

Iar Sfântul Petru este cu două chei în mâna dreaptă, una legata de alta și cu barbă scurtă și albă, pe când Sfântul Pavel este cu sabia în mâna stângă și cu barbă lungă, neagră. Amândoi sunt cu picioarele goale și cu capetele descoperite, fiind pictați printre stele. Pentru căstelele sunt semnele care îi închipuie pe Sfinții lui Dumnezeu, iar cerul este aici Împărăția lui Dumnezeu. Pentru că cei doi sunt și ei stele ale Împărăției Lui, adică locuitori ai Împărăției lui Dumnezeu.

Modul cum sunt pictați e important pentru noi, pentru că face parte din stilul românesc de pictură bisericească ortodoxă. Însă acesta are la bază modelul grecesc ortodox. Și vom vedea acest lucru mai departe.

Petru 1Petru 2Sfântul Petru a fost răstignit pe cruce, dar „cu capul în jos și cu picioarele în sus”[3], după cum este și iconizată martirizarea lui[4]. Pe când Sfântului Pavel, pentru că era cetățean roman, i s-a tăiat capul cu sabia[5]. Și în loc de sânge „a curs din răni sânge și lapte”[6]. Și pentru că ambii au fost martirizați la Roma, „credincioșii, luând sfântul lui trup, l-au pus la un loc cu al Sfântului Petru”[7]. De aceea sunt și cinstiți împreună. Dar, mai cu seamă, pentru că „s-au ostenit mai mult decât alții pentru buna–vestire a lui Hristos”[8].

Ce înseamnă însă cheile din mâna Sfântului Petru? Pentru că sabia Sfântului Pavel înseamnă unealta prin care el a fost martirizat.

Continuă să citești →

Sfântul Ioan Rusul semnează externarea unui bolnav pe care îl vindecase în mod miraculos

Sfântul Ioan Rusul semnează externarea unui bolnav pe care îl vindecase în mod miraculos

Aproape două ore se rugase plângând domnul Constantin Polihronie, mare funcționar de stat, în fața raclei cu moaștele Sfântului. Era îmbrăcat numai în pijama și un taxi îl aștepta la poarta bisericii.

Când a terminat, a pornit încet spre ieșire, târându-și pantofii pe podea. L-am oprit puțin, povestește preotul bisericii, să-l intreb, dacă vrea să ne spună, de ce a plâns atâta, de ce venise așa îmbrăcat la biserică și dacă nu cumva dorea o cameră să se odihnească puțin. Continuă să citești →

Pr. Sofronie Saharov: De pe Cruce nu te pogori, alții te iau

23Pr. Sofronie Saharov: De pe Cruce nu te pogori, alții te iau

 

Părintele Sofronie Saharov (pe atunci ierodiacon), scriind în 1934, din Sfântul Munte, prietenului său David Balfour:

“Creștinul niciodată nu va putea atinge nici dragostea pentru Dumnezeu, nici adevărata dragoste pentru om, de nu va trăi foarte multe și grele dureri. Harul vine numai în sufletul care a suferit până la capăt. Continuă să citești →

Pr. Proclu Nicău: „Dea Domnul după inima ta”

Pr. Proclu Nicău: „Dea Domnul după inima ta”

Prima dată când mă duc la chilie, să mă iert cu aceia cu care am făcut ascultarea, fie că am ceva cu cineva, fie că nu am, eu să zic: „Blagosloviți și mă iertați pe mine, păcătosul, poate am supărat cu ceva”. Și el (ei) zic: „Dumnezeu să te ierte”. Și când mă duc la chilie să n-am nimic cu nimeni, și acela-i câștigul meu. Continuă să citești →

Nu bogația în sine este rea, ci felul în care este orânduită

Imagine similară

De multe ori spunem, că cutare sau cutare este deștept. A făcut una, a făcut alta. Da, el a făcut, dar a făcut el ceva unic, cu adevărat și de neprețuit pentru sufletul său? A făcut el acest lucru? Dacă nu a făcut, atunci unde este logica? Se spune: ‘”El a făcut investiții,,. Bine, a făcut investiții pentru 40-50 ani, dar pentru perioada de mai apoi, a ,,investit,, ceva? El s-a gândit, că există viață veșnică, că există viață și după moarte, această întrebare el a hotărât-o? Aici se rezumă înțelepciunea, aici se vede cu adevărat omul deștept. Continuă să citești →

Fanatismul religios nu înseamnă credință!

pr calistrat chifan

Fanatismul religios nu este admis! Sa nu credeti ca fanaticii sunt oameni credinciosi! Este o mare inselare! In momentul in care le vezi pe toate imbrobodite si cu fustele pana-n pamant, dar pline de draci si de rautate si ele o fac pe fanaticile! Nu-s fanatice! Sunt viclene! Continuă să citești →

Pr. Octavian Moșin: Este păcat să sărbătorim Anul Nou?

Pr. Octavian Moșin: Este păcat să sărbătorim Anul Nou?

Imagini pentru pr octavian mosin

Deşi marea majoritate a oamenilor nici nu-şi pun astfel de întrebări, pentru care Revelionul „e ceva sfânt”, este o bună parte a lumii mai evlavioasă, care are rezerve sau chiar este contra acestei sărbători. Astfel, pe unii îi prinzi în minuţioase pregătiri, alţii, însă, stau închişi şi trec în „opoziţie”.

Cum ar fi corect să procedăm mai creştineşte? Continuă să citești →

Noaptea de Crăciun în care părintele Gherasim Iscu îl pune pe Hristos în inima torționarului său

„Nu voi uita niciodată această mişcare! Un om schinghiuit continuă să mângâie pe asasinul său. Aceasta este Iubirea.”

Când mă aflam în închisoare, mă îmbolnăvisem foarte tare. Aveam tuberculoză la amândoi plămânii, de asemenea patru vertebre erau atinse de tuberculoză. Aveam de asemenea tuberculoză intestinală, diabet, insuficienţă cardiacă, hepatită şi alte boli pe care nici nu mi le mai amintesc. Eram aproape de moarte. La dreapta mea se afla un preot pe numele său Gherasim Iscu. Continuă să citești →