Arhive categorii: Rugăciuni

SLUJBA PLECĂRII GENUNCHILOR (Vecernia din Duminica Cincizecimii)

SLUJBA PLECĂRII GENUNCHILOR

Vecernia din Duminica Cincizecimii

*

 

După rânduiala din Tipicul Mare al Sfântului Sava (Iaşi, 1816; Suceava, 2002), Ceasul al nouălea se săvârşeşte imediat după Sfânta Liturghie, iar Vecernia se săvârşeşte separat. Paracliserul toacă mai devreme pentru Slujba plecării genunchilor.

În bisericile din parohii, de obicei Slujba plecării genunchilor se face imediat după Sfânta Liturghie (Penticostar, Bucureşti, 1999; Molitfelnic, Bucureşti, 1998; Tipic bisericesc, Alba Iulia, 1999).

[După Tipicul bisericesc (Bucureşti, 1976; Alba-Iulia, 1999), preotul îmbracă toate veşmintele preoţeşti].

Preotul, binecuvintează:

Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Strana: Amin. Apoi se citeşte (sau se cântă): Continuă să citești →

Acatistul Sfântului necunoscut de la Mănăstirea Neamț (24 mai 1986)

Acatistul Sfântului necunoscut de la Mănăstirea Neamț

(24 mai 1986)

în timp de grea încercare sufletească
 
Acatist – Orice astfel de rugăciune specială, poartă numele de Acatist. Prin numele de ACATIST se înţelege „Rugăciune citită în picioare”, deci este o rugăciune care se citeşte obligatoriu în picioare sau stând în genunchi, dar numai după rostirea rugăciunilor începătoare! (indiferent de numele Sfinţilor cărora se adresează!)
Rugăciunile începătoare, obligatorii: Continuă să citești →

ACATISTUL ZILEI DE VINERI: AL DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS

hagia_sophia_vestibule_christ_mosaic_1

ACATISTUL DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS

Preotul dă obişnuita binecuvântare şi strana zice:

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie.

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti, Vistierul bunătăţilor şi dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşuieşte întru noi, şi ne curăţeste pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre. Continuă să citești →

SLUJBA CUVIOSULUI IOACHIM DIN ITHACA – UTRENIA

23____~1

S L U J B A
CUVIOSULUI ŞI DE-DUMNEZEU-PURTĂTORULUI PĂRINTELUI NOSTRU
IOACHIM DIN ITHACA
F Ă C Ă T O R U L   D E   M I N U N I
A CĂRUI ADORMIRE O POMENIM LA 2 MARTIE
IAR MUTAREA MOAŞTELOR LA 23 MAI

Alcătuită în greceşte de
Dr. Haralambos Bussias, Imnograful Patriarhiei Alexandriei,
şi tălmăcită în româneşte cu acrivia podobiei,
adică în metrica bizantină,
de Diacon Cornel COMAN,
Sabin PREDA și
Preot Vicenţiu CURELARU Continuă să citești →

RUGĂCIUNI LA PUNEREA ÎN RACLĂ A CĂMĂȘII MAICII DOMNULUI, care acum se află în Zugdidi (Georgia). CANONUL I

Canon de rugăciune la Praznicul Aşezării veşmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne (1)

Tropar la Praznicul Aşezării veşmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne, glasul al 8-lea

Născătoare de Dumnezeu pururea Fecioară, acoperământul oamenilor, Veşmântul şi Brâul preacuratului tău trup, puternic acoperământ cetăţii tale ai dăruit, prin naşterea ta cea mai presus de fire, nestricate rămânând, că întru tine şi firea se înnoieşte şi vremea. Pentru aceasta, te rugăm, pace lumii dăruieşte şi sufletelor noastre mare milă.

Cântarea 1

Glasul al 4-lea

Irmosul

Cel Ce Te-ai născut din Fecioară, întru adâncul nepătimirii îneacă pe voievozii cei tari, pe cele trei părţi ale sufletului, ca Ţie, ca în alăută, să-Ţi cânt cântare de biruinţă întru omorârea trupului.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Cinstitul tău veşmânt, de Dumnezeu Născătoare Fecioară, l-ai dăruit acoperământ sfinţit poporului, ce te cinsteşte pe tine pururea, toată năvălirea celor potrivnici totdeauna biruind cu puterea Duhului.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Prin pipăirea Celui ce S-a arătat cu trup pe pământ pentru noi, din curat sângele tău, ţi-ai sfinţit veşmânt cinstit cu atingerea de trupul tău; prin care pe toţi robii tăi, cei ce te laudă pe tine, îi sfinţeşti, Fecioară.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Vistierie cinstită celor ce te cinstesc pe tine cu credinţă, Fecioară, ceea ce eşti bună cu adevărat, le-ai dăruit veşmântul tău, pe toţi îmbogăţindu-i cu darurile Dumnezeiescului Duh şi cu multe arătări de minuni.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Mieluşea neîntinată, ceea ce ai născut pe Mielul lui Dumnezeu mai presus de fire, dăruitu-ne-ai nouă cinstită haina ta, care curăţeşte întotdeauna cu adevărat întinăciunea şi spurcăciunea celor ce se închină veşmântului tău, ceea ce eşti cu totul fără prihană.

Cântarea a 3-a

Irmosul

Biserica cea stearpă a născut din păgâni şi adunarea cea cu mulţi fii a slăbit. Minunatului nostru Dumnezeu să-I cântăm: Sfânt eşti, Doamne.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Pe Sfinţirea cea frumoasă, pe Uşa cea cerească, pe Maica lui Dumnezeu să o lăudăm şi veşmântul ei, cel ce izvorăşte daruri dumnezeieşti, cu dragoste să-l sărutăm.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Cu haina nestricăciunii, pe cei cu stricăciunea goliţi, prin nestricată naşterea ta pe toţi i-ai îmbrăcat, Curată; cărora le-ai dăruit cinstit veşmântul tău, bogăţie neîmpuţinată.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Preacurată, tu pe Cel ce acoperă tot cerul cu nori L-ai acoperit cu cinstit veşmântul tău. Acestuia închinându-ne cu credinţă, pe tine te slăvim, acoperământul sufletelor noastre.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Doctorie fără de plată celor neputincioşi se dă în această casă dumnezeiască, pentru că veşmântul tău, Curată, l-a câştigat izvor, care neîncetat izvorăşte tămăduiri, ceea ce eşti cu totul fără prihană.

 

Cântarea a 4-a

Irmosul

Milostive, pentru dragostea chipului Tău ai stat pe Crucea Ta şi s-au topit neamurile; că Tu eşti, Iubitorule de oameni, Tăria mea şi Lauda.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Să slăvim pe cea singură binecuvântată şi cu credinţă să ne atingem de veşmântul ei, ca să primim harul Duhului.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Preacurată, cinstim veşmântul tău, pe care, ca pe un izvor de nestricăciune şi îmbrăcăminte aleasă a slavei, l-ai dat tuturor celor ce te laudă pe tine.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Cetatea care te cinsteşte pe tine, câştigând veşmântul tău, Fecioară, ca pe o vistierie de mult preţ, cu credinţă îl sărută şi har primeşte.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Preacurată şi singură Binecuvântată, care eşti mai cinstită decât heruvimii, izbăveşte de toată primejdia sufletele noastre, ale celor ce te cinstim pe tine.

 

Cântarea a 5-a

Irmosul

Tu, Doamne, Lumina mea în lume ai venit, Lumina cea sfântă, Care întorci din întunericul necunoştinţei pe cei ce Te laudă pe Tine cu credinţă.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Tu, Stăpână Preacurată, robilor tăi ai dăruit veşmântul tău întărire şi cinstitul tău brâu, dumnezeiască îngrădire.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Rai frumos, care izvorăşte din sine bunămireasmă a Duhului, Preacurată, s-a arătat casa care ţine în sine haina ta.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Preasfântă, sfinţeşte sufletele şi trupurile noastre, ale celor ce cu credinţă cinstim sfântul şi preacinstitul tău veşmânt.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Biserici ale lui Dumnezeu, Cel ce S-a sălăşluit întru tine, ne-ai arătat de Dumnezeu Născătoare pe noi, cei ce te fericim pe tine în dumnezeiască Biserica ta.

 

Cântarea a 6-a

Irmosul

Strigat-a mai înainte, închipuind îngroparea Ta cea de trei zile, proorocul Iona, în chit rugându-se: din stricăciune mă mântuieşte, Iisuse, Împărate al Puterilor.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Arătat-ai împărătesei tuturor cetăţilor, ceea ce ai născut pe Împăratul şi Domnul tuturor, cinstită şi sfântă Haina ta ca pe un zid nestricat.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Bucurându-ne, darul Fecioarei să-l slăvim şi preasfânt veşmântul ei să-l cinstim, din care iese neîncetat toată sănătatea celor neputincioşi.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Născătoare de Dumnezeu, pe tine te cunoaştem izvor curgător de ape de viaţă şi cinstim dumnezeiescul tău veşmânt, din care izvorăsc în toate zilele vindecări pentru credincioşi.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Domnul în tine sălăşluindu-Se, de Dumnezeu Născătoare, firea omenească Și-a făcut-o locuinţă Sieși şi a alungat din ea toată vătămarea vrăjmașului.

CONDAC

Glasul al 4-lea

Podobie: Cel ce Te-ai înălţat…

Îmbrăcăminte de nestricăciune tuturor credincioşilor, de Dumnezeu dăruită Preacurată, ai dăruit sfinţitul tău veşmânt, cu care sfinţit trupul tău ţi-ai acoperit, Acoperământule al tuturor oamenilor, a cărui așezare în raclă prăznuim cu dragoste şi grăim cu frică ţie, Curată: Bucură-te, Fecioară, lauda creştinilor.

 

Cântarea a 7-a

Irmosul

Tinerii Iui Avraam, oarecând în Babilon, văpaia cuptorului au călcat, cu laude cântând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Cu minte preaînaltă şi cu inimă smerită să slăvim preaînaltul Tron al Împăratului, pe Preasfânta Fecioară, cea plină de har.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Ceea ce eşti cămară aleasă a lui Dumnezeu, Veşmântul tău, cel ce este pus întru cinstită cămara ta aceasta, cu credinţă îl cinstim, ca pe un chivot sfânt şi acoperământ al celor binecredincioşi.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Se înnoieşte tot cel ce se apropie cu credinţă şi sărută sfânta raclă, care ţine veşmântul tău cel luminos, Preacurată Fecioară.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Racla ta, care acoperă în sine veşmântul cel ce a acoperit cinstit trupul tău, Fecioară, cu totul fără de prihană, este curăţitoare a toată întinăciunea sufletească.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

De Dumnezeu Născătoare, Curată, izbăvește cetatea, care te cinsteşte pe tine, de foamete şi de cutremur, de toată răutatea şi de năvălirea păgânească şi de potrivnica vătămare.

 

Cântare a 8-a

Irmosul

Mântuitorule al tuturor, Atotputernice, pe cei ce se ţineau de dreapta credinţă, în mijlocul văpăii pogorându-Te, i-ai rourat şi i-ai învăţat să cânte. Toate lucrurile binecuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Cu glasuri de mulţumire te lăudăm în cântări pe tine, ceea ce ne eşti pricinuitoare a tuturor bunătăţilor şi cinstit veşmântul tău îl sărutăm, Fecioară, strigând: Binecuvântaţi toate lucrurile pe Domnul.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Ca pe o făclie înţelegătoare așezată în sfeşnic, având așezat pe masă sfinţita haină (maforion) a Preacuratei Fecioare, ne luminăm pururi ochii inimii.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Nicicum n-ai lăsat neîmpărtăşiţi de sfinţita ta pipăire, Fecioară, pe nevrednicii robii tăi, căci, în locul trupului tău cel de Viaţă purtător, ai dăruit tuturor veşmântul tău.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Cu cântări dumnezeieşti să cinstim locaşul lui Dumnezeu cel desfătat, pe cea între maici Preacurată, Uşa cea cerească, prin care s-a încuiat uşa ce ducea la moarte.

 

Cântarea a 9-a

Irmosul

Eva, adică, prin boala neascultării, blestem înăuntru a adus; iar tu, Fecioară de Dumnezeu Născătoare, prin Odrasla purtată în pântece, lumii binecuvântare ai înflorit. Pentru aceasta, toţi te slăvim.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Iată, pe tine, Patul lui Solomon, te cinstim cu cântări de bucurie, iar cinstit veşmântul tău, ca pe un alt chivot al sfinţeniei înconjurându-l, luăm leacurile cele de mântuire, pururea Fecioară.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Arătatu-s-a acum dumnezeieasca ta raclă, care cuprinde cinstită haina ta, ca un izvor de lumină, Fecioară; raze de tămăduiri din sine strălucind şi întunericul bolilor gonind; pe care cu dragoste o sărutăm.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Astăzi se bucură împreună cu noi, ceea ce eşti cu totul fără prihană, cu închinarea veşmântului tău, toate cereştile puteri, Apostolii, proorocii şi mucenicii, cuvioşii şi toţi drepţii, Stăpână, singură pururea Fecioară.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Sfinţitu-s-a tot pământul, ceea ce eşti Preasfinţit Locaş al Stăpânului, cu punerea veşmântului tău; și David s-a bucurat de aşezarea chivotului celui de demult, care te închipuia pe tine, pururea Fecioară.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Luminată îmbrăcăminte şi zid ai dăruit veşmântul (maforion) tău împărătesei tuturor cetăţilor, care te cinsteşte pe tine, ca una ce ești Împărăteasa tuturor făpturilor, de Dumnezeu Născătoare, Maică Fecioară.

SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Cel Ce Te-ai înălţat…

Izvoarele tămăduirilor, Născătoare de Dumnezeu, care ies din Preacinstit sicriul tău ca din Eden, adapă faţa pământului, vărsând daruri celor ce te cinstesc pe tine cu credinţă. Pentru aceasta, te lăudăm şi cu credinţă te slăvim şi cu mulţumită te cântăm pururea: Bucură-te, Ceea ce eşti Singura Nădejde a celor ce te laudă pe tine!

11 – 17 IULIE 2025 – PELERINAJ ÎN GEORGIA LA CĂMAȘA MAICII DOMNULUI

 

17 mai: Pomenirea sfinţilor apostoli Andronic şi Iunia (Viaţa, Canonul)

 Pomenirea sfinţilor apostoli Andronic şi Iunia

17 mai

Acest apostol al Domnului, ca şi cum ar fi fost cu aripi a înconjurat toată Iumea, smulgând toată înşelăciunea nebuniei idoleşti din rădăcină, şi propovăduind pe Hristos. El a avut dimpreună următoare lui pe mult-minunata Iunia, care era moartă pentru lume, şi vieţuia numai pentru Hristos Mântuitorul.

Şi trăgând spre dumnezeiasca cunoştinţă pe mulţi, au stricat capişti idoleşti şi au zidit dumnezeieşti biserici în toate părţile; şi gonind duhuri necurate de la oameni şi tămăduind boli fără de leac, şi-au plinit şi ei ca nişte oameni obşteasca datorie a firii, şi prin moarte s-au mutat la viaţa cea veşnică. De aceştia pomeneşte şi marele apostol Pavel, în Epistola către Romani (XVI, 7), zicând: „Spuneţi închinăciune lui Andronic şi Iuniei, rudelor mele şi soţilor mei în robie, care sunt vestiţi între apostoli, care şi mai înainte de mine au fost în Hristos”. Continuă să citești →

Rugăciune către Sfântul Iona din Odessa (17 mai)

Rugaciune catre Sfantul Iona din Odessa

* 

O, Sfinte Iona, mare facatorule de minuni, stand acum la rugaciune catre tine, ca si cand ne-am afla inaintea cinstitelor tale moaste, te rugam sa vezi durerile si necazurile prin care trecem si sa nu ne lasi lipsiti de ajutorul tau.

Tu, care ai cunoscut in viata ta foamea si frigul, ajuta-ne sa scapam de lipsurile care ne apasa. Tu, care ai simtit lipsa dragostei parintesti, ajuta-ne pe noi, cei ce suntem raniti de rautatile celorlalti. Sfinte al lui Dumnezeu, povatuieste-ne pe calea mantuirii. Fii de acum inainte calauza noastra duhovniceasca. Fii de acum inainte ocrotitorul nostru. Fara numar sunt cursele pe care ni le intinde vrajmasul pentru a nu trai cum se cuvine si pentru a ne umple de intinaciune. Dar mare este si puterea mijlocirii tale, care covarseste lucrarile sale. 

O, Sfinte Iona, nespusa a fost bucuria noastra cand am auzit de vietuirea ta sfanta. Inimile noastre dornice de curatie s-au desfatat la aflarea nevointelor tale. Tu, care ai aratat ca grijile vietii acesteia nu ii pot rupe pe credinciosi de slujirea iubitorului de oameni Dumnezeu, fii pentru noi pilda si intarire in lupta cu patimile si cu diavolii.
Sfinte Iona, asa cum vedeai oarecand cu duhul cugetele ucenicilor tai, asa si acum vezi incercarile care ne apasa. Din toate partile suntem impresurati, dar nu vrem sa ne lasam biruiti. Tu, sfinte, ai fost prigonit nu numai de oamenii necredinciosi, ci chiar de catre slujitorii nevrednici ai altarului. Prin grele ispite ai trecut, dar ai primit prin ele dar de la Dumnezeu. Continuă să citești →

16 mai: SF. TEODOR SFINŢITUL (Viaţa, Canonul)

TROPARUL ŞI VIAŢA SF. TEODOR SFINŢITUL

16 MAI

Pomenirea preacuviosului părintelui nostru Teodor sfinţitul, ucenicul preacuviosului Pahomie cel Mare.

Fericitul acesta îndeletnicindu-se cu legea lui Dumnezeu şi tot curat făcându-se şi arătându-se vas ales şi sfinţit, s-a învrednicit şi de numirea cea adevărată şi mare, dimpreună-locuitor şi asemenea la chip făcându-se marelui Pahomie. Pentru aceea locaşurile etiopienilor, după dumnezeiescul Avacum a zice spăimântând, şi ca în uimire capetele acestora tăind, a trecut la darurile răsplătirii cu sudorile bunei fapte, alungând toată boala şi toată slăbiciunea de la oameni. Continuă să citești →

RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL CUVIOS PAHOMIE CEL MARE (15 mai)

pahomie.cel.mare

ORNAM1

RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL CUVIOS PAHOMIE CEL MARE

Preafericite şi Preacuvioase Părinte Pahomie, ascultă-ne pe noi păcătoşii, care ne rugăm ţie: du rugăciunea noastră către milostivul şi iubitorul de oameni Dumnezeu, căci tu pururea salţi în bucurie cu sfinţii şi cu puterile cele fără de materie înaintea Lui. Roagă milostivirea lui Dumnezeu să nu ne osândească pentru fărădelegile noastre, ci să facă cu noi după mare mila Lui. Cere pentru noi viaţă paşnică, sănătate trupească şi sufletească, roade îmbelşugate pământului, întru toate belşug şi binefacere, iar noi să-i întoarcem toate bunătăţile cele dăruite nouă, spre mărirea Lui şi binecuvântarea şi ajutorul Lui. Întăreşte-ne, Doamne, pe calea care duce la locaşurile celor sfinţi, unde este glasul neîncetat al lăudătorilor care văd pururea frumuseţea cea nespusă a Feţei Tale, Sfântă Biserica Ta o fereşte de dezbinări, pe credincioşi întăreşte-i, rătăciţii întoarce-i pe calea credinţei, pe toţi ne mântuieşte după mare mila Ta. Iar noi cu mulţumire ne vom închina Preasfintei Treimi în Trei Feţe: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

SLUJBA SFÂNTULUI IERARH IACOB PUTNEANUL, MITROPOLITUL MOLDOVEI (15 mai)

sf-iacob-putneanul

LA VECERNIA MICĂ

La Doamne strigat-am…, stihirile pe 4, glasul 1, podobie: Ceea ce eşti bucuria…

Cum se arată primăvara peste pământ, înviind toată firea şi odrăslind bucurie, astfel slăvită prăznuirea ta de acum se arată creştinilor, cu miresme slăvite și cântări duhovniceşti, Iacob fericite, veselindu-ne (de două ori).

Pe Sfântul Iacob Putneanul, pe vasul harului, pe cel împreună ctitor cu Ştefan Voievod veniţi toti credincioşii să îl cinstim în cântări de laudă, că solitor se arată către Dumnezeu pentru cei ce îl cinstesc pe el. Cu netrupeştile cete veselindu-te acum și înălțând în ceruri întreita cântare Atotțiitorului Dumnezeu, nu-i uita, Ierarhe, pe cei ce săvârşesc cu evlavie preacinstită pomenirea ta.

Slavă…, glasul al 6-lea:

Astăzi ne-a răsărit, ca un luceafăr al Zilei celei neînserate și ca o stea a Soarelui celui mare, minunatul Iacob ierarhul. Veniţi, dar, adunându-ne, cinstită prăznuirea lui să o săvârșim duhovnicește şi în cântări să-l lăudăm, că se roagă pururea pentru sufletele noastre.

Şi acum…, a praznicului

La Stihoavnă, Stihirile, glasul al 2-lea:

Podobie: Casa Efratului…

Luceafăr Putnei te-ai arătat, fericite, lumina Zilei neîn­serate strălucind-o cu sfântă prăznuirea ta.

Stih: Lăuda-se-vor cuvioşii întru slavă şi se vor veseli în aşternuturile lor.

Stând ca un Ierarh acum la tronul slavei, de la Domnul mijloceşte-ne iertare de păcate și milă, Sfinte Iacob.

Stih: Cântaţi Domnului cântare nouă, lauda Lui în adunarea celor cuvioşi.

Lăcaş al iubirii de oameni, întru Domnul, şi vas al înţelep­ciunii celei de sus te-ai arătat, Sfinte Iacob preaminunate.

Slavă…,

Părinte şi Fiule şi Duhule, Preasfântă Treime si Unime, pe cei ce cântă Ţie de-a puru­rea, miluiește-i.

Şi acum…, a praznicului, sau aceasta, asemenea:

Maica lui Dumnezeu, ceea ce România a doua ta grădină o ai numit, păzeşte-o pururea de cel viclean.

Troparul Sfântului, glasul al 3-lea:

Grija cea lumească lepă­dând şi viaţă pustnicească tră­ind, ca un bun păstor turma cea cuvântătoare a Moldovei ai păzit, pentru aceasta cu îngerii în ceruri te veseleşti, Sfinte Ierarhe Iacob, Arhiereul lui Hristos; roagă-te pentru sufle­tele noastre.

Slavă…, Şi acum…, a praznicului Ectenia şi Apolisul.

LA VECERNIA MARE

După Psalmul 103, se cântă Fericit băr­batul…, starea întâi.

La Doamne strigat-am…, Stihirile pe 8: Stihirile ierarhului, glasul al 2-lea, podobie: Când de pe lemn…

Astăzi prăznuire nouă şi slă­vită săvârșim la Putna, care ca soarele luminează mulţimile dreptcredincioşilor, pomeni­rea preabunului Ierarh, Sfân­tul Iacob, cel blând, răbdător şi râvnitor în Hristos, care se arată rugător preafierbinte către Dumnezeu pentru cei ce îl cinstesc cu evlavie. Continuă să citești →

ACATISTUL SFÂNTULUI CUVIOS PAHOMIE CEL MARE (15 mai)

Pahomie_cel_Mare

ORNAM1

ACATISTUL SFÂNTULUI CUVIOS PAHOMIE CEL MARE

Troparul Sfântului Cuvios Pahomie cel Mare, glasul al 5-lea:

Arătatu-te-ai mai mare turmei Păstorului celui mare, povăţuind turmele sihaştrilor la staulul cel ceresc, Părinte Pahomie, şi schima cea de acolo, Cuvioase, pustnicilor deprinzând, şi pe aceasta iarăşi ai învăţat-o; şi acum împreună cu aceia te bucuri şi te veseleşti în cereştile locaşuri.

Condacul 1

Apărătorul nostru şi grabnic folositor, pustnicul Domnului cu laude te cinstim, că ai omorât toate patimile cu multă răbdare şi înfrânare şi ai ruşinat pe duşmanul cel nevăzut. Pentru toate acestea cântăm ţie: Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Pahomie!

Icosul 1

Înger trupesc şi om ceresc, cel ce ai avut îngerească viaţă, ca cel ce ai îndrăzneala către Dumnezeu, izbăveşte-ne din toate nevoile şi primejdiile, ca să-ţi cântăm acestea:
Bucură-te, vlăstar neveştejit al Egiptului;
Bucură-te, că din tinereţe lui Hristos ai urmat;
Bucură-te, că fireşte de trup te-ai depărtat;
Bucură-te, arătătorule al căilor monahiceşti;
Bucură-te, că ai ales fecioria;
Bucură-te, că te-ai logodit cu curăţia;
Bucură-te, că nu te-ai amăgit ca Adam şi Eva;
Bucură-te, că prin pustiuri ai potolit săltările trupului;
Bucură-te, că ai auzit glas din cer, zicând: „O, Pahomie, înţelege că acesta este semnul darului care ţi se dă de la Hristos Dumnezeu”;
Bucură-te, că ai ales viaţa călugărească;
Bucură-te, că povăţuitorul tău a fost sihastrul Palamon;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Pahomie! Continuă să citești →

CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL CUVIOS PAHOMIE CEL MARE (15 mai)

sf-pahomie-cel-mare-15-mai

ORNAM1

CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL CUVIOS PAHOMIE CEL MARE

Troparul Sfântului Cuvios Pahomie cel Mare, glasul al 8-lea:

Arătatu-te-ai mai mare turmei Păstorului celui mare, în dreptând turmele sihastrilor la staulul cel ceresc, părinte Pahomie, şi schima cea de acolo, cuvioase, pustnicilor deprin zând, şi pe aceasta iarăţi o ai învăţat; şi acum împreună cu aceia te bucuri şi te veseleşti în cereştile locaşuri. 

Cântarea 1, glasul al 2-lea

Irmos: Întru adânc a aşternut…

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Pahomie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Nădăjduindu-mă bunătăţii obiceiurilor tale, prea cu osârdie, precum se cuvine, cânt cântare; dar tu, dumnezeiescule, luminează cugetul meu cu străluciri dătătoare de lumină, prin rugăciunile tale, preaalesule Pahomie.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Pahomie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind cuprins, părinte, cu căldură de dragostea nepătimirii, ai veştejit pricinuirile cele materialnice ale patimilor, Pahomie, şi întraripându-te prin dragoste, ai apucat toată lumina cea din izvorul Dumnezeirii, preafericite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

De multă bucurie ai umplut cetele cele cereşti, cunoscând pe Ziditorul a toată făptura. Căci fiind prins în temniţă, ai cunoscut puterea Lui cea de negrăit, învăţându-te dogma credinţei, purtătorule de Dumnezeu.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Mai aleasă eşti preacurată decât toată zidirea cea văzută şi cea nevăzută, căci ai născut pe Ziditorul, pururea Fecioară, precum bine a voit a Se întrupa în pântecele tău; Căruia roagă-te cu îndrăzneală să mântuiască sufletele noastre.  Continuă să citești →

ACATISTUL ZILEI DE MARŢI – AL SFÂNTULUI SLĂVITULUI MARELUI PROOROC ÎNAINTEMERGĂTORULUI ŞI BOTEZĂTORULUI IOAN

Sf Ioan Botezatorul_1_1

ACATISTUL SFÂNTULUI SLĂVITULUI MARELUI PROOROC
ÎNAINTEMERGĂTORULUI ŞI BOTEZĂTORULUI IOAN

Facere a sfinţitului Patriarh Isidor al Constantinopolului

După obişnuitul început, se zice:

Troparul, glasul al 2-lea:

Pomenirea dreptului cu laude, iară ţie destul îţi este mărturia Domnului, Înaintemergătorule; că te-ai arătat cu adevărat şi decât proorocii mai cinstit, că şi a boteza în repejuni pe Cel propovăduit te-ai învrednicit. Drept aceea pentru adevăr, nevoindu-te, bucurându-te, ai binevestit şi celor din iad pe Dumnezeu, Cel ce S-a arătat în trup, pe Cel ce a ridicat păcatul lumii şi ne-a dăruit nouă mare milă.

Condacele şi Icoasele

Condac 1:

Prin tine izbăvindu-ne de tot necazul, după datorita mulțumire, pe tine apărătorul și fierbinte sprijinitorul nostru te rugăm, cel ce ai îndrăznire către Domnul, din toate nevoile ne slobozeşte pe noi ca să-ţi cântăm: Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Continuă să citești →

ACATISTUL ZILEI DE DUMINICĂ – AL PREASFINTEI ŞI DE VIAŢĂ FĂCĂTOAREI TREIMI

Sf Treime_detaliu

ACATISTUL PREASFINTEI ŞI DE VIAŢĂ FĂCĂTOAREI TREIMI

După ce zice Preotul: Bine este cuvântat Dumnezeul nostru… Strana zice: Slavă Ţie Dumnezeul nostru… Împărate ceresc… Sfinte Dumnezeule… Preasfântă Treime… Tatăl nostru… Că a Ta este Împărăţia…

Apoi troparele acestea, glasul al 6-lea:

Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi. Continuă să citești →

9 mai: SFÂNTUL HRISTOFOR (Viaţa, Canonul)

TROPARUL ŞI VIAŢA SF. HRISTOFOR

9 mai

Luînd cu nedreptate împărăţia Romei, prearăul Dechie, la anul de la Hristos 108 şi, punînd ajutător la ocîrmuirea împărăţiei pe Valerian, îndată a pornit prigoană mare contra creştinilor, pe care istoricii o numără a opta. El a pornit această prigoană, cum zic unii din istorici, din pizma ce o avea asupra lui Filip, cel mai înainte de dînsul, care iubea pe creştini şi îi cinstea; unii zic că Filip s-ar fi făcut chiar creştin. Dechie, atît s-a îndrăcit cu luptarea contra lui Dumnezeu şi atît de aspru şi cumplit s-a ridicat asupra creştinilor, încît a scris cărţi şi porunci nelegiuite şi nedrepte către toţi ighemonii şi stăpînitorii cei de sub stăpînirea lui, care erau păgîni ca şi dînsul. El le-a poruncit ca, cu mare groază, să silească pe cei drepţi şi binecredincioşi robi ai lui Hristos, să jertfească idolilor şi să mănînce bucate din cele spurcate cu sîngele dobitoacelor jertfite; iar cîţi nu vor să se lepede de Hristos, mai întîi să-i pedepsească şi să-i bată cu felurite răni şi să le pună asupra lor nenumărate munci; iar după aceea, să-i omoare cu nemilostivire. Deci, toţi stăpînitorii şi ighemonii ţărilor şi cetăţilor se sîrguiau cu toată puterea să se arate bineplecaţi şi supuşi către împăratul, avînd păgînii multă îndrăzneală, iar cei credincioşi erau prigoniţi şi munciţi păgîneşte. Continuă să citești →