Conf. Univ. Dr. Sotirios I. Balatsoukas – „Hristodul, Arhiepiscopul Atenei şi al Întregii Elade” (1998-2008)

Conf. Univ. Dr. Sotirios I. Balatsoukas

Hristodul, Arhiepiscopul Atenei şi al Întregii Elade

(1998-2008)

Conducător spiritual

– recenzie –

 Untitled

Sotirios Balatsoukas s-a născut în Trikala Tesaliei şi, după studiile universitare din Ioannina şi Tesalonic, a obţinut o bursă de studii la Universitatea de Ştiinţe Umaniste din Strasbourg (1992). În anul 1996, primeşte titlul de Doctor la Universitatea Aristotel din Tesalonic. Actualmente este conferenţiar universitar în domeniul hagiologiei. La invitaţia Preafericitului Hristodul, Sotirios Balatsoukas a fost pentru un deceniu director al cabinetului personal al Arhiepiscopului Atenei.

Apărută la Editura Thrasyvoulos Voyiatzoglou în toamna anului 2013 (luna septembrie), lucrarea „Hristodul, Arhiepiscopul Atenei şi al Întregii Elade (1998-2008), Conducător spiritual” reprezintă „un mic tribut în onoarea” fostului Întâistătător al Bisericii Ortodoxe a Greciei, după cum mărturiseşte autorul în Prefaţa cărţii. De asemenea, cartea este răspunsul la cererea mai multor persoane care îşi amintesc cu nostalgie de personalitatea marcantă a Arhiepiscopului Hristodul.

Cartea este împărţită în două capitole, la care se adaugă o anexă ce cuprinde Cuvinte (Cuvântul rostit de Preafericitul Hristodul cu ocazia întronizării în Catedrala din Atena, în data de 9 mai 1998, şi Cuvântarea de elogiere rostită de ÎPS Antim, Mitropolitul Tesalonicului, în Catedrala din Atena, în data de 31 ianuarie 2008), Documente (diferite scrisori ale Arhiepiscopului Hristodul) şi Fotografii.

Primul capitol se intitulează Referinţe biografice şi este împărţit, la rândul său, în 6 subcapitole:

1.      Origine – Familie – Educaţie;
2.      Dedicare lui Dumnezeu: Monah la Sfintele Meteore;
3.      Secretar al Sfântului Sinod;
4.      Mitropolit de Dimitriada şi Almyros (1974-1998);
5.      Arhiepiscop al Atenei şi al Întregii Elade (1998-2008);
6.      Personalitate şi caracter.

Sunt menţionate unele dintre cele mai importante activităţi întreprinse în calitate de arhipăstor al Bisericii Ortodoxe a Greciei, precum înfiinţarea a „mai mult de 14 Comisii Sinodale pentru urmărirea, înştiinţarea şi implicarea Bisericii în problemele vieţii contemporane” (p. 29), înfiinţarea Serviciului Cultural şi de Telecomunicaţii al Bisericii Greciei, cu 4 ramuri: radio, tipografie, pagină de internet şi televiziune,  înfiinţarea Biroului Reprezentanţei Bisericii Greciei pe lângă Uniunea Europeană, Consiliul Europei şi UNESCO ş.a.

În timpul celor 10 ani de arhipăstorire a Bisericii Ortodoxe a Greciei, Preafericitul Hristodul a efectuat vizite irenice în:

ü  Patriarhia Ecumenică de Constantinopol

ü  Patriarhia Alexandriei (13-16 iunie 1998);

ü  Patriarhia Antiohiei  (20-24 noiembrie 1998);

ü  Patriarhia Ierusalimului  (21-29 aprilie 1999);

ü  Patriarhia Moscovei  (24-30 august 2000);

ü  Patriarhia Serbiei  (5-14 mai 2001);

ü  Patriarhia României[1] (20-25 mai 2001);

ü   Patriarhia Georgiei (5-9 septembrie 2002);

ü  Biserica Ortodoxă a Poloniei (17 august 2003);

ü  Biserica Ortodoxă a Ciprului (29 aprilie–6 mai 2007).

În ceea ce priveşte personalitatea şi caracterul Preafericitului Hristodul, Prof. Balatsoukas evidenţiază câteva trăsături marcante, pe care le explicitează prin evocarea unor momente paradigmatice din viaţa Fericitului Arhiereu al Atenei. Astfel, Arhiepiscopul Hristodul este evocat ca o persoană iubitoare de muncă; un predicator desăvârşit; iubitor şi iertător; nobil, ospitalier şi comunicativ; următor al Tradiţiei şi slujitor desăvârşit; conducător şi nevoitor dinamic; om cu viziune; credincios; recunoscător.

Cel de-al doilea capitol doreşte să evidenţieze calităţile duhovniceşti ale Preafericitului Hristodul, fiind împărţit în 15 subcapitole, după cum urmează:

1.      Dragoste faţă de monahismul ortodox;
2.      Cinstirea Sfinţilor;
3.      Perseverent în dogmele ortodoxe;
4.      Respect față de Patriarhia Ecumenică;
5.      Aproape de semeni;
6.      Împreună călător cu tinerii;
7.      Nevoinţă pentru Patrie;
8.      Cultură greacă şi ortodoxă;
9.      Opoziţie faţă de globalizare;
10.  Sensibilitate pentru mediul înconjurător;
11.  Subiecte contemporane;
12.  „Căci puterea Mea se desăvârşeşte în slăbiciune”;
13.  Scrieri;
14.  Sfaturi duhovniceşti;
15.  Culegeri de texte şi cuvântări ale Arhiepiscopului Hristodul.

 

Iubitorul de monahism, Arhiepiscopul Hristodul,  avea o evlavie aparte faţă de sfinţi, îndemnând pe toţi spre aprofundarea textelor hagiografice şi ale vieţilor sfinţilor deoarece „Sfinţii sunt prototipuri pentru credincioşi şi apărătorii nebiruiţi în ispitele venite de la cel rău, doctorii fără de arginţi şi făcători de minuni în orice slăbiciune şi scăparea din furtunile vieţii” (p. 63).

Deşi era însufleţit de noii mucenici, care au rămas neclintiţi în credinţă şi în idealurile tradiţiei creştin-ortodoxe greceşti, totuşi, respectul şi dragostea Preafericirii Sale faţă de sfinţi nu se limita doar la Grecia, acestea manifestându-se faţă de sfinţi precum Cuviosul Serafim de Sarov şi Arhiepiscopul Luca al Crimeii.

După cum însuşi a mărturisit-o în scris şi oral, Preafericitul Hristodul a fost de neclintit când era vorba de dogmele credinţei ortodoxe, lucru care reiese din subcapitolul al treilea din cea-a de-a doua parte a cărţii.

Vrednicul de pomenire Hristodul a fost un apropiat al celor din nevoi, al bolnavilor, al săracilor, al celor ce plâng, acordând cinstire mereu aproapelui faţă de propria persoană.

Arhiepiscopul Hristodul a arătat un interes special tineretului, problemelor şi neliniştilor tinerilor (p. 95), fiind iubit, la rândul său, de către tineret.

Nu poate trece neobservat interesul Preafericitului Hristodul faţă de patria sa, Grecia, care a fost manifestat şi prin predica sa din data de 4 august 2001 intitulată Durerea Patriei. Autorul cărţii evidenţiază o serie de scrisori ale Arhiepiscopului Hristodul, dintre care este de menţionat scrisoarea trimisă conducătorilor de state europene precum şi conducătorilor bisericeşti cu privire la denumirea Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei.

În ceea ce priveşte subiectele contemporane, deşi subcapitolul se întinde pe un număr redus de pagini, sunt abordate teme de morală creştină şi bioetică: narcoticele, transplantul, eutanasia, clonarea, demografia.

În subcapitolul intitulat „Căci puterea Mea se desăvârşeşte în slăbiciune”, a fost realizată o colecţie de texte, majoritatea preluate din scrisorile Arhiepiscopului Hristodul trimise în special în perioada în care Preafericirea Sa a întâmpinat probleme de sănătate, cu privire la abordarea ortodoxă a bolii.

Arhiepiscopul Hristodul se remarcă prin două studii aprofundate: Abordarea istorică şi canonică a problemei vechiului calendar privind apariţia şi dezvoltarea acesteia în Grecia (teza de doctorat, 463 de pagini) şi Grigorie al V-lea, conducătorul îndurerat al neamului (723 de pagini), în care tratează viaţa şi operele Sfântului Grigorie al V-lea, Patriarhul Constantinopolului (†10 aprilie 1821). De asemenea, există sute de articole apărute în diferite publicaţii.

Spre sfârşitul capitolului ai doilea al cărţii, întâlnim spicuiri din textele şi cuvântările Arhiepiscopului Hristodul, care au caracter de apoftegmă.

După cum mărturiseşte şi Sotirios Balatsoukas, cartea nu se doreşte a fi un studiu aprofundat despre viaţa şi activitatea Preafericitului Hristodul, Arhiepiscopul Atenei şi al Întregii Elade, ci este un mic omagiu, care doreşte impulsionarea redactării unor studii exhaustive privind personalitatea impresionantă a Arhipăstorului Greciei.

Sursa:  Aurelian-Nicolae Iftimiu


[1] Pe lângă această vizită irenică, Preafericitul Hristodul a mai vizitat Patriarhia Română în data de 4 iunie 2003.