Conferinţa a fost deschisă de prof. univ. dr. Mihai Toma, secretar ştiinţific al Despărţământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu“ din Iaşi, care a subliniat faptul că „de-a lungul timpului, personalităţi de seamă din România, dar şi din afara graniţelor ţării au conferenţiat în cadrul adunărilor ASTRA, aducând în discuţie evenimente majore ale istoriei şi culturii române“.

Dan Puric şi-a început prelegerea arătând dificultatea abordării temei identităţii în spaţiul contemporan. „A vorbi despre identitate într-un context în care nu se mai pune preţ pe ea este destul de riscant. Astăzi se vorbeşte de nonidentitate, de identitatea transfrontalieră sau pluriidentitate, adică de omul neantului. Totuşi, când prezentul nu-ţi mai dă aer, trecutul şi tradiţia te salvează. Identitatea nu se poate defini fără demnitate, fiindcă identitatea este copilul demnităţii. Un om are identitate în clipa în care este demn“, a afirmat Dan Puric.

„România este astăzi un spaţiu al dilemelor“

Dan Puric a continuat arătând că „diferenţa dintre identităţi creează dialog. Omul curat sufleteşte nu-l sperie pe celălalt prin faptul că este diferit. Dimpotrivă, se creează posibilitatea de îmbogăţire culturală prin diferenţă. În clipa când vrei să omogenizezi, rupi tensiunea diferenţei. Identitatea unui om aparţine de unicitatea lui şi ea este o taină. Taina persoanei nu poate fi definită, poate fi doar trăită. Nu noi trăim taina, taina ne trăieşte pe noi, după cum afirmă Paul Evdokimov. De aceea şi Tainele Bisericii sunt probleme intime şi nu trebuie expuse social“.

În continuare, invitatul a scos în evidenţă pericolele din România zilelor noastre, cât şi deosebirea dintre omul-individ şi omul-persoană. „România este astăzi un spaţiu al dilemelor. Noi nu mai avem certitudini, ci avem mari semne de întrebare cu privire la Mihai Eminescu, cu privire la Ştefan cel Mare şi la istoria neamului. Când vrei să distrugi un popor, faci din istoria acestuia o dilemă şi nu-ţi mai trebuie armată să-l cucereşti. Destructurarea sufletească se manifestă prin indiferenţă, prin pareza instinctului naţional. Cel mai mare rău este războiul dintre noi. Suntem puşi în stare de indiferenţă, pentru a nu ne mai şti memoria şi trecutul. Cu toate acestea, reacţia identitară va veni, fiindcă România mare s-a făcut pe instinctul ţăranului român. De aceea, oamenii cu credinţă trebuie să se poziţioneze foarte bine în credinţa lor, pentru că cei care vin în urma lor vor avea nevoie de repere. Ne naştem ca persoane, nu ca indivizi, iar fiecare om are o taină a existenţei. Individul este o cărămidă comunitară şi una este persoana în faţa lui Dumnezeu, iar altul este individul în faţa societăţii“, a spus Dan Puric.

Spre final, Dan Puric a arătat importanţa Bisericii în creionarea identităţii, subliniind că „numai în Biserică, omul află că e om fiindcă, în faţa lui Dumnezeu, identitatea se declină la cine, nu la ce. Când întrebi cine eşti şi nu ce eşti, atunci poţi afla taina omului. Identitatea omului nu-i întreagă decât în faţa lui Dumnezeu. Omul nonidentitar, omul lipsit de Dumnezeu, se teme de istorie. Fiinţa liturgică, omul care are identitate creştină, nu se teme de istorie, el o transfigurează. (…) Totodată, identitatea poporului român nu poate fi decât una creştină, pentru că poporul român, limba română şi creştinismul sunt concrescute. Demnitatea unui om e chipul lui Dumnezeu din acel om. Un om poate să renunţe la demnitatea lui umană, dar nu poate să renunţe la demnitatea dumnezeiască. De aceea, existenţa noastră ca oameni este inferioară demnităţii hristice“.

Sâmbătă a avut loc adunarea anuală a Despărţământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu“ din Iaşi

Sâmbătă, 31 martie 2012, în sala de festivităţi a Palatului Copiilor din Iaşi, a avut loc cea de-a XVII-a adunare generală anuală a Despărţământului Asociaţiunei Transilvane pentru Literatura şi Cultura Poporului Român (ASTRA) „Mihail Kogălniceanu“ din Iaşi, moment de bilanţ al activităţilor ASTRA ieşene, dar şi prilej de întocmire a proiectului manifestărilor culturale viitoare. La eveniment au participat invitaţi din ţară, precum şi preşedinţii despărţămintelor ASTRA din Republica Moldova, Serbia şi Ucraina.

În debutul întâlnirii, Areta Moşu, preşedinte al Despărţământului „Mihail Kogălniceanu“ din Iaşi şi vicepreşedinte ASTRA, a menţionat că „întâlnirea de anul acesta este dedicată românilor de pretutindeni“. Din partea conducerii centrale ASTRA au fost prezenţi prof. univ. dr. Victor V. Grecu, vicepreşedinte ASTRA, şi Ion Onuc Nemeş, tot vicepreşedinte ASTRA, iar fiecare filială ASTRA din ţară şi străinătate şi-a trimis delegaţi.

Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a fost reprezentat la acest eveniment de diac. Nicolae Hulpoi, directorul Doxologia Media, care a transmis arhiereştile binecuvântări şi a evidenţiat rolul „deosebit de important pe care l-a avut ASTRA în trezirea şi afirmarea conştiinţei naţionale în Transilvania şi, prin aceasta, la înfăptuirea Marii Uniri. Identitatea şi misiunea ASTREI rămân definite de personalităţile şi de râvna întemeietorilor ei. Faptul că această asociaţie consemnează ca primul ei preşedinte pe Sfântul Mitropolit Andrei Şaguna vorbeşte mai mult decât orice despre vocaţia ASTREI şi despre legătura dintre cult şi cultură, dintre virtute şi excelenţă“.

Preşedintele Despărţământului ieşean, Areta Moşu, a făcut apoi o trecere în revistă a acţiunilor realizate de ASTRA Iaşi în anul 2011, acţiuni efectuate în colaborare cu despărţăminte din ţară şi din afara graniţelor ţării, cu diferite societăţi culturale neguvernamentale, ministere, ambasade, consulate, mass-media. În a doua parte a manifestării au avut loc lansările unor publicaţii şi cărţi. Lucrările s-au încheiat cu conferinţele „94 de ani de la Unirea Basarabiei cu România“ susţinută de Mircea-Cristian Ghenghea, „Basarabia – permanenţă a militantismului naţional-politic al românilor“, susţinută de Victor V. Grecu, şi „Despre identitate“, susţinută de Dan Puric.

„Activităţile ASTRA din Republica Moldova sunt îndreptate spre a păstra vie flacăra culturii şi a limbii române“, a declarat Octavian Zelinski, preşedinte ASTRA al oraşului Anenii Noi, Republica Moldova. „Cu ajutorul ASTRA şi al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, căutăm să punem un pilon al ortodoxiei noastre româneşti în oraşul nostru şi să transmitem tuturor că spiritul românesc este la el acasă în Republica Moldova“, a spus şi pr. Vadim Dimitrenco, protopop al Protopopiatului Ştefan Vodă, Republica Moldova.

Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura şi Cultura Poporului Român (ASTRA) a fost fondată în 1861 (23 octombrie/4 noiembrie), la Sibiu, din iniţiativa a 176 de cărturari transilvăneni, în frunte cu prelaţii Bisericilor Ortodoxã şi Greco-Catolică. Despărţământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu“ din Iaşi, înfiinţat în 1994, este unul dintre cele mai active şi mai importante despărţăminte astriste.

Sursa: doxologia.ro