Discursul Preafericitului Patriarh Chiril la deschiderea Conferinței teologice internaționale „Biblistica contemporană și Tradiția Bisericii”
La 26 noiembrie 2013, Preafericitul Patriarh al Moscovei şi al întregii Rusii Chiril a condus deschiderea Conferinței teologice internaționale a Bisericii Ortodoxe Ruse „Biblistica contemporană și Tradiția Bisericii”, care și-a desfășurat activitatea la Moscova.
Vă felicit cordial pe toți, Înaltpreasfințiți și Preasfințiți stăpâni, dragi părinți, frați și surori!
Ne-am adunat azi ca să discutăm tema coraportului dintre biblistica contemporană și Tradiția Bisericii. O temă, după opinia mea, foarte importantă, deoarece nimic nu controlează mai bine puterea Tradiției, decât tâlcuirea Sfintei Scripturi. De fapt, toate scrierile sfinților părinți își trag rădăcinile din tâlcuirea Sfintei Scripturi. Însuși canonul biblic este nimic altceva ca Tradiția, realizată într-o opinie cu totul concretă asupra faptului, ce este Sfânta Scriptură.
De aceea relația dintre abordarea contemporană, chiar științifică, a Bibliei și Tradiția Bisericii este o temă extrem de importantă atât pentru teologia contemporană, cât și pentru Biserică în general. Cuvântul lui Dumnezeu este cu adevărat un izvor pur, din care noi luăm apa vie a mântuirii. El într-un mod cu totul deosebit influențează asupra inimii omului, el te îndeamnă să-ți revizuiești viața, el arată reperele de orientare și valorile autentice. Puterea acțiunii Bibliei constă în faptul că Însușii Dumnezeu, Stăpânul cerului și al pământului, se adresează nouă prin limbaj uman de pe paginile cărții sfinte.
Este spus minunat în Epistola către Evrei despre puterea cuvântului lui Dumnezeu, care „e viu și lucrător și mai ascuțit decât orice sabie cu două tăișuri, și pătrunzând până la despărțirea sufletului și a duhului, dintre încheieturi și măduvă, și destoinic este să judece simțirile și cugetările inimii” (Vezi: Еvr. 4:12). Sfânta Scriptură este cu adevărat un criteriu al adevărului, un criteriu al dreptății și atâta timp cât va rămâne astfel, oamenii își păstrează posibilitatea să meargă pe calea, pe care Dumnezeu a determinat-o neamului omenesc.
Cu mila lui Dumnezeu au trecut acele vremuri, când Biblia era interzisă pe teritoriul responsabilității păstorești a Bisericii noastre. Mulți dintre cei prezenți aici mai țin minte că era foarte greu să cumperi o Biblie. Astăzi ea este accesibilă pentru toți și pentru fiecare. În permanență sunt editate tâlcuirile sfinților părinți, diverse comentarii istorice și filologice, care ajută mai profund să înțelegem sensul textelor biblice. Pătrunderea în lumea biblică, sentimentul coparticipării la evenimentele sfinte ale istoriei mântuirii noastre – este într-adevăr o modalitate de întărire a credinței și a afirmării în evlavie. Cu toate acestea, buna cunoaștere a Sfintei Scripturi este necesară, inclusiv pentru înțelegerea serviciului divin ortodox care, după cum știm, are o importanță cu totul aparte pentru viața duhovnicească a creștinului ortodox. Serviciul divin este înserat de texte biblice și de aceea cunoașterea Bibliei, înțelegerea cuvintelor din Biblie este foarte importantă pentru cercul larg de oameni și pentru enoriașii noștri, pentru ca să fie însușite în mod rațional cuvintele serviciului divin.
Păstorii, pe lângă explicațiile din cadrul predicii, cum se întâmplă de obicei, referitor la fragmentul din Evanghelie sau citirea din Apostol, trebuie în permanență să se adreseze către textele serviciului divin, în care se reflectă înțelepciunea biblică. Trebuie de organizat, de asemenea, lecții corespunzătoare în parohii – despre aceasta noi vorbim mult în prezent și multe se fac în această privință. Întâlnindu-mă în permanență cu arhiereii, clerul, în permanență insist asupra faptului ca lucrul cu enoriașii, inclusiv cu tineretul, să se realizeze pe baza studierii Bibliei, a lecțiilor pe teme biblice. Întrebarea adresată tinerilor, cum înțeleg un anumit text din Biblie, este o provocare, la care trebuie să fie dat un răspuns; perceperea mecanică a textului nu va avea loc, dacă persoana este rugată să spună ceva despre înțelegerea personală a textului biblic.
Nu este nimic mai important decât atingerea omului de textul biblic. Nu este nimic mai important, decât chibzuirea asupra textelor biblice. Și când aceasta are loc într-un grup de oameni sub conducerea unui dascăl experimentat – preot sau catehizator, care cunoaște, inclusiv, tâlcuirea Bibliei de către sfinții părinți, atunci astfel de lecții devin o școală de studiere a Sfintei Scripturi și a aplicării ei în circumstanțele vieții noastre.
Cunoașterea bună a Cuvântului lui Dumnezeu trebuie să fie o trăsătură marcantă a monahilor și monahiilor și o parte a lucrării monahale. Despre aceasta noi vorbim, de asemenea, mult. Anume Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să fie cartea de căpătâi al celui, care își consacră viața rugăciunii. Dar și într-un sens mai larg putem spune că nu poți fi creștin ortodox și să nu cunoști Scriptura. Din păcate, cu o astfel de stare de lucruri noi ne ciocnim destul de des.
Realizarea în măsură cuvenită a tot ce am vorbit până acum este cu putință doar în condițiile dezvoltării cercetărilor din domeniul Bibliei la un nivel înalt academic. Doar acei care predau cuvântul lui Dumnezeu, care duc lecții pe teme biblice, cercuri ale studierii Bibliei, trebuie singuri să cunoască bine exegetica și să cunoască istoria studierii Sfintei Scripturi.
În timpul de față într-un șir de instituții de învățământ superior ale Bisericii Ortodoxe Ruse sunt instituite catedre de biblistică. La temele respective sunt susținute disertații de magistru, de candidat și de doctor, se desfășoară conferințe speciale la biblistică, precum și ateliere de biblistică la conferințe și lecturi teologice. Însă trebuie să recunoaștem că ne aflăm doar la începutul unui drum lung pentru organizarea unui sistem contemporan al învățământului și al științei biblice în cadrul Bisericii noastre. În anii de după revoluție școala biblistică din țară a fost practic distrusă, multe tradiții au fost curmate, iar ceea ce s-a reușit a păstra, nu este suficient pentru o dezvoltare deplină, deoarece în ultimul veac știința biblică mondială a parcurs o cale enormă. Este impresionantă măcar lista descoperirilor diverse în secolul al XX-lea: sunt tăblițe șumeriene, accadeniene, ugaritiene cu scriere cuneiformă, sulurile din Cumran, pergamente nou descoperite, săpături arheologice în Palestina și zona Mediteraneană de Est…
De aceea azi nu ne putem limita la repetarea simplă a spuselor marilor bibliști din secolul al XIX-lea și de la începutul secolului al XX-lea, așa cum Iungherov, Olesnitski, Glubokovski, care, într-adevăr, au făcut foarte multe pentru crearea școlii noastre rusești de studiere a Bibliei. Materialul de care dispun azi cercetătorii întrece – și după volum, și după importanță – totul ce a fost pe timpul savanților, despre care am vorbit acum. Sarcina noastră constă în a valorifica experiența științei biblice mondiale, a o aprecia din punctul de vedere critic și a lua ca instrument de lucru tot ce este mai bun din ceea ce a ajuns la noi din trecut.
Consider extrem de important că instituțiile noastre de învățământ teologic stabilesc și dezvoltă relații cu centrele de cercetare și de studii, cu institutele și catedrele din domeniul biblistic de peste hotare. Astfel se restabilește tradiția relațiilor internaționale, care au fost curmate în mod forțat aproape 100 de ani în urmă.
Dacă e să citim ceea despre ce au scris savanții noștri minunați, așa cum Glubokovski, Bolotov și alți cercetători ai istoriei Bisericii și a Sfintei Scripturi, atunci atrage atenția că de cele mai dese ori ei se găseau într-un anume dialog cu reprezentanții biblisticii occidentale și, în primul rând, protestante. Trimiterile permanente la Garnak, susținerea sau răsturnarea opiniilor lui Garnak și ale multor altor cercetători occidentali s-a găsit în centrul gândirii teologice a bibliștilor ruși.
Cred, este un bun exemplu al faptului, cum trebuie să dezvoltăm colaborarea internațională și cum trebuie să studiem experiența altora. Nu trebuie să fie o copiere oarbă, nu trebuie să cădem în capcana numelor cu autoritate – trebuie să avem posibilitatea să recepționăm în mod critic gândurile chiar ale celor mai remarcabili savanți, acoperind aceste gânduri prin propriile criterii, care reies din Tradiția ortodoxă.
Sunt profund convins că este important pentru noi a avea colaborare și cu instituțiile științifice și cele de învățământ din Rusia. Din mers aș numi două: Universitatea din Moscova și Universitatea umanistică de stat din Rusia, dar știu că și în alte instituții de învățământ azi se acordă o mare atenție studierii Bibliei. În instituțiile laice de învățământ există centre cu autoritate de studiere a limbilor clasice, a istoriei vechi, a gebraisticii. Sunt folositoare astfel de forme de colaborare, precum schimbul de profesori, frecventarea lecțiilor universitare de către studenții noștri, organizarea conferințelor comune.
Aș vrea să mai spun odată că este deosebit de important să acordăm atenție studierii limbilor vechi – ebraica, arameica, greaca și latina, doar a te ocupa de biblistică fără cunoașterea limbilor vechi înseamnă a te condamna la lipsa oricărei originalități, deoarece va trebuie să cântați de pe note străine. Însă cunoașterea limbilor oferă persoanei posibilitatea a citi singur texte în original și, folosind anumite metode științifice de cercetare, a ajunge la astfel de concluzii, la care încă nimeni nu a ajuns anterior.
În timpul de față, după cum știți, în cadrul Adunării Intersobornicești a Bisericii Ortodoxe Ruse se discută cele mai importante probleme ale vieții bisericești și unele dintre ele sunt legate nemijlocit de biblistică. În primul rând, este vorba de „Înțelegerea teologică a creației lumii și a omului”. S-ar părea că multe s-au spus deja, multe sunt cunoscute și înțelese. Și, totuși, până acum această temă este piatra de poticnire pentru mulți oameni puțin religioși sau neîmbisericiți – în special legați de lumea științei, dar nu numai. Recent am primit o scrisoare de la un fost călugăr. Desigur, el a părăsit monahismul nu din cauza despre care a scris – au fost alte motive, însă imbold a servit neacordul lui cu tâlcuirea bisericească a primelor capitole din cartea Genezei, care explică bazele creării lumii din punctul de vedere al învățăturii creștine.
Deci, pentru a exclude astfel de motive, trebuie ca în seminarele și academiile noastre să fie organizată studierea științifică a textului, care ar ajută la îmbinarea cunoștințelor contemporane științifice cu înțelegerea prin tâlcuirea sfinților părinți a textelor Bibliei. Dacă vom reuși să transmitem oamenilor contemporani o astfel de îmbinare a cunoștințelor în acele categorii ale gândirii și prin acele cuvinte, care îi conving, noi vom soluționa o problemă apologetică extrem de importantă.
Pe lângă aceasta, la ordinea zilei Adunării intersobornicești sunt prezentate temele: „Editarea materialelor, care înlesnesc înțelegerea textelor Sfintei Scripturi, folosite în servicii divine”, precum și „Atitudinea Bisericii față de traducerile diverse ale cărților Bibliei”. M-am uitat la programul conferinței și m-am bucurat de faptul că aceste teme vor fi reflectate într-o anumită măsură în multe referate.
Sper că și conferința de azi, care se desfășoară în corespundere cu hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii noastre, își va aduce contribuția în discutarea temelor menționate, precum și va contribui la dezvoltarea științei biblistice sau, cel puțin, la trezirea interesului oamenilor față de studierea Bibliei. De aceea aș vrea să doresc din inimă tuturor succese în activitatea de mai departe.
Serviciul de presă al Patriarhului Moscovei și al întregii Rusii