Duminica a V-a din Postul Mare la Catedrala Patriarhală
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat, astăzi, 21 aprilie 2013, în Duminica a V-a din Postul Mare, numită și a Cuvioasei Maria Egipteanca, Sfânta Liturghie înconjurat de un sobor de preoți și diaconi în Catedrala Patriarhală din București.
În cuvântul de învățătură rostit, după citirea Pericopei Evanghelice (n.r.: de la Sf. Ev. Marcu 10, 32-45), Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat cele trei adevăruri mari pe care Evanghelia de astăzi ni le arată: „Mântuitorul Iisus Hristos când prevestește suferințele și moartea Sa prevestește și Învierea Sa, deci nu desparte niciodată Crucea de Înviere. În al doilea rând, învățăm din Evanghelia de astăzi că Mântuitorul Iisus Hristos mustră pe cei care caută slavă deșartă, ceartă pe ucenicii care caută onoare lumească și îi corectează și pe acei dintre ucenici care erau invidioși și mânioși că doi dintre Apostoli, Iacov și Ioan, fiii lui Zevedeu, au cerut să stea unul și altul de-a dreapta Mântuitorului Iisus Hristos întru slava Sa. În al treilea rând, învățăm de la Mântuitorul Iisus Hristos că El Însuși a venit în lume ca să slujească, nu ca să I se slujească și să-și dea sufletul răscumpărare pentru mulți. Prin aceasta vedem că Mântuitorul arată cu însăși lucrarea, viețuirea și misiunea Sa, că smerenia este singura cale care ne duce la viață veșnică, la mântuire, că smerenia este calea iubirii celei adevărate față de Dumnezeu și față de semeni. Când iubirea nu este însoțită de smerenie ea devine posesivă și adesea distructivă”.
Preafericirea Sa a arătat motivul pentru care această Evanghelie a fost rânduită în Duminica a V-a din Postul Mare: „Mântuitorul Iisus Hristos prevestește pătimirile Sale în detaliu. Spune că El va merge la Ierusalim și că va fi predat în mâinile arhiereilor și fariseilor și Îl vor osândi la moarte. Apoi, va fi predat păgânilor, adică autorităților militare romane care stăpâneau Țara Sfântă în vremea aceea. Mântuitorul continuă arătând ce vor face păgânii. Îl vor batjocori, Îl vor scuipa, biciui și Îl vor omorî, dar a treia zi va Învia. Așadar, descrie pătimirile Sale care premerg morții Sale și apoi adaugă imediat că a treia zi va Învia. Astfel, Evanghelia ne arată că de fapt Taina Crucii lui Hristos, Taina suferințelor și a morții Sale este îndreptată spre Înviere. De aceea, Sfinții Părinți ai Bisericii au rânduit ca această Evanghelie să fie citită în săptămâna duminicii a V-a din Sfântul și Marele Post pentru a prevesti săptămâna Sfintelor Patimi ale Mântuitorului și moartea Sa pe cruce, dar și Învierea Sa din morți. Deci, Evanghelia ne pregătește pentru timpul care urmează din Sfântul și Marele Post al Paștilor”.
Deși Mântuitorul prevestește lucruri triste, grave, despre pătimirile și moartea Sa, doi dintre ucenici au cerut să stea de-a dreapta și de-a stânga Mântuitorului când Se va arăta întru slavă, a arătat Preafericitul Părinte Daniel, spunând că „această atitudine și această cerere a celor doi ucenici sunt exprimarea unei neînțelegeri duhovnicești a tainei suferințelor, morții și Învierii lui Hristos. Ei credeau că Hristos va domni într-o împărăție pământească, politică, și ei cereau să fie de-a dreapta și de-a stânga. Dar Mântuitorul le spune: Nu știți ce cereți!. Apoi îi întreabă: Puteți bea paharul pe care îl beau Eu și să vă botezați cu botezul cu care Mă botez Eu ?, iar ei au răspuns, poate neînțelegând ce spun: Da, putem. Atunci Mântuitorul profețește: Paharul pe care Eu îl bea îl veți bea și botezul cu care Mă botez Eu vă veți boteza, dar nu este Mie a da poziția de-a dreapta și de-a stânga întru slavă, ci celor pentru care s-a pregătit. Aici înțelegem în primul rând că paharul și botezul despre care vorbește Mântuitorul sunt paharul și botezul suferințelor și al morții. Într-adevăr Sfântul Iacov a sfârșit prin a i se tăia capul în timpul regelui Irod cel Mare, iar Sfântul Ioan a băut paharul suferințelor în timp ce a fost prigonit în insula Patmos în timpul împăratului Domețian, la sfârșitul secolului I. Deci, avem aici o prevestire a pătimirilor celor doi frați ucenici Apostoli ai lui Hristos, dar și precizarea că a sta de-a dreapta și de-a stânga Mântuitorului întru slavă nu depinde de cunoașterea Lui personală. Faptul că cei doi apostoli l-au întâlnit pe Iisus nu este un merit, faptul că ei cer ceva nu este calea smereniei, pentru că a stat de-a dreapta și de-a stânga Mântuitorului nu este un drept pe care poată să îl ceară cineva, ci este un dar pe care îl dăruiește Dumnezeu în mod liber cui voiește El, pentru cei care s-a pregătit acest dar”.
Momentul în care Mântuitorul arată că a stăpâni peste alții înseamnă a sluji tuturor, El răstoarnă logica gândirii omenești păcătoase, transformând-o în logica smereniei: „Mântuitorul Iisus Hristos văzând că ceilalți ucenici s-au mâniat pe Iacov și Ioan, fiii lui Zevedeu, i-a chemat pe ucenici la sine, ca un desăvârșit Părinte duhovnicesc și desăvârșit Învățător duhovnicesc, spunându-le: Cei ce se socotesc cârmuitori ai neamurilor domnesc peste ele și cei mai mari ai lor le stăpânesc, dar între voi să nu fie așa, ci care va vrea să fie mare între voi, să fie slujitor al vostru. Cel care va vrea să fie întâi între voi, să fie slujitor al vostru. Că și Fiul Omului nu a venit ca să I se slujească, ci ca El să slujească și să-Și dea sufletul răscumpărare pentru mulți. Aici vedem că Mântuitorul răstoarnă logica gândirii omenești păcătoase. A fi mai mare nu înseamnă a stăpâni peste alții, ci a sluji tuturor. A fi mai mare înseamnă a avea iubire mai multă pentru cei mulți și cineva se distinge prin bunătate, nu prin puterea de a domina și exploata. Deci, această răsturnare de logică păcătoasă și transformarea ei în logica smereniei, a Crucii și a iubirii smerite, ne arată că Mântuitorul Iisus Hristos vindecă deodată pe ucenicii căutători de slavă deșartă, dar și pe cei invidioși și mânioși”, a spus Patriarhul României.
„Mai vedem din Evanghelie cum, adesea, dorința unora de onoare nemeritată deranjează relațiile de comuniune. Cu cât unii doresc să fie mai mari și să stăpânească peste alții, cu atât se tulbură relațiile de frățietate, de prietenie și de armonie, în societate. Deci, slujirea este calea cea mai bună, ajutorarea semenilor este calea smereniei și a iubirii care sfințește viața oamenilor și devine o binefacere pentru comunitate. Mântuitorul spune că Își pune sufletul Său răscumpărare pentru mulți. Nu a zis pentru toți. Desigur, El a murit pentru toți oamenii pentru că Dumnezeu dorește ca tot omul să se mântuiască și la cunoștința adevărului să vină, dar nu toți răspund chemării Lui. De aceea, El își pune sufletul răscumpărare pentru mulți, adică pentru mulți care vor crede în El și vor urma Lui, împlinind în viața lor poruncile Lui”, a mai spus Preafericirea Sa.
La finalul cuvântului său, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a evidențiat exemplul de urmat pe care îl oferă viața Cuvioasei Maria Egipteanca, aceasta devenind un dascăl al pocăinței pentru toți cei care vor să-și schimbe viața de păcătoșenie: „Viața Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca este rânduită a fi citită de Biserică tocmai pentru a încuraja pe cei mai păcătoși dintre oameni să se convertească, să se pocăiască, să-și schimbe viața prin pocăință, post, rugăciune și fapte bune. Vedem aici o speranță pentru orice om care din cauza păcatelor este condamnat la moarte, dar grație pocăinței ajunge la îndreptare, sfințire și viață veșnică. Deci, Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca devine un dascăl al pocăinței, dar nu precum Sfântul Ioan Scărarul, prin scrieri, ci prin propria sa viețuire, o viețuire sfântă după ce a trăit o viață păcătoasă”.
După Sfânta Liturghie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a anunțat că, anul acesta, pelerinajul de Florii din Sâmbăta lui Lazăr, 27 aprilie 2013, va începe la Catedrala Mântuirii Neamului și se va încheia la Catedrala Patriarhală: „Așa cum se obișnuiește în fiecare an, de câțiva ani, la București, în Sâmbăta lui Lazăr, va avea loc pelerinajul de Florii ca aducere aminte a Intrării Domnului în Ierusalim. Anul acesta traseul pelerinajului este puțin diferit, în înțelesul că nu se va mai porni de la Mănăstirea Radu Vodă din București, ci de la noua Catedrală patriarhală, de la Catedrala Mântuirii Neamului. Acolo va fi săvârșită Vecernia la orele 15:00 și va fi adusă o rugăciune de mulțumire Preasfintei Treimi pentru lucrările care s-au săvârșit până acum la Catedrala Mântuirii Neamului. După ce vom mulțumi lui Dumnezeu vom sfinți stâlpările, ramurile de salcie sau finic, cu care vom porni apoi de la paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului spre Biserica Sfântul Nicolae – Vlădica, la Biserica Sfânta Ecaterina – Paraclis universitar, după care se urcă pe Colina Bucuriei și se ajunge la Catedrala patriarhală Sfinții Împărați Constantin și Elena, unde se sfințesc iconițele și credincioșii prezenți vor primi iconițe cu Intrarea Domnului în Ierusalim”.
Preafericirea Sa a prezentat credincioșilor prezenți și situația lucrărilor de la Catedrala Mântuirii Neamului, unde, în prezent, s-a turnat placa de la cota 0: „Am ajuns la cota 0, acolo unde va fi spațiul pe care calcă pelerinii când intră în noua catedrală. Cota 0 înseamnă în cazul nostru 4 metri deasupra pământului. Această lucrare pentru infrastructură s-a terminat. Acum urmează o nouă licitație pentru constructorul care va construi suprastructura, adică edificiul în continuare până la crucea de pe cea mai înaltă turlă, a Pantocratorului sau a Mântuitorului”.
Pingback: PELERIN ORTODOX » Predica ÎPS Antonie Plămădeală la Duminica Sfintei Maria Egipteanca: DOUĂ CONVORBIRI DE TAINĂ