Sfinţii Mari Împăraţi și Întocmai cu Apostolii Constantin cel Mare şi mama sa Elena au fost sărbătoriţi miercuri, 21 mai 2014, în Biserica Ortodoxă Română. Cu acest prilej, Catedrala Patriarhală din Bucureşti şi-a sărbătorit hramul istoric, lăcașul de cult aflându-se de 356 de ani sub ocrotirea Sfinților Împărați Constantin și mama sa Elena.
Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi mai mulţi ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, înconjuraţi de un sobor preoţi şi diaconi, pe un podium special amenajat lângă Catedrala Patriarhală.
Alături de Preafericirea Sa s-au aflat următorii ierarhi: Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, Înaltpreasfinţitul Irineu, Mitropolitul Olteniei, Înaltpreasfinţitul Petru, Mitropolitul Basarabiei şi Exarhul Plaiurilor, Înaltpreasfinţitul Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal, Înaltpreasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, Înaltpreasfințitul Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, Înaltpreasfinţitul Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, Înaltpreasfinţitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Înaltpreasfinţitul Timotei, Arhiepiscopul Aradului, Preasfinţitul Corneliu, Episcopul Huşilor, Preasfinţitul Lucian, Episcopul Caransebeşului, Preasfinţitul Sofronie, Episcopul Oradiei, Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, Preasfinţitul Ambrozie, Episcopul Giurgiului, Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfințitul Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, Preasfinţitul Siluan, Episcopul românilor ortodocşi din Ungaria, Preasfințitul Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, Preasfințitul Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, Preasfințitul Mihail, Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Preasfințitul Andrei Făgărăşeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, Preasfințitul Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, Preasfințitul Marc Nemțeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, Preasfințitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului şi Preasfințitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.
După citirea Sfintei Evanghelii, Patriarhul României a adresat un cuvânt de învăţătură celor prezenţi pe Colina Bucuriei.
Patriarhul României a arătat că Sfinţii Împăraţi ocrotesc această Catedrală Patriarhală de 356 de ani: „Sărbătoarea de astăzi este închinată Sfinţilor Împăraţi întocmai cu Apostolii Constantin şi Elena. Această sărbătoare este hramul istoric al Catedralei Patriarhale care la început a fost o biserică de mănăstire, apoi a devenit provizoriu Catedrală Mitropolitană şi tot provizoriu a devenit Catedrală Patriarhală. Catedrala aceasta a fost construită de domnitorul Ţării Româneşti Constantin Şerban Basarab Voievod între anii 1656-1658, deci ea are 356 de ani”.
Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena au o legătură deosebită cu teritoriul ţării noastre
Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a evidenţiat şi legătura Sfântului Împărat Constantin cu teritoriul ţării noastre, acesta trimiţând numeroşi misionari creştini în zona Banatului şi Munteniei de astăzi: „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena au o legătură deosebită cu teritoriul ţării noastre, cu Dacia, care a fost cucerită de romani şi apoi părăsită şi recucerită, într-un fel, de către Sf. Împărat Constantin cel Mare, dar nu recucerită militar, ci cucerită pentru Hristos deoarece el a susţinut foarte mult lucrarea misionară de încreştinare a locuitorilor ţării noastre. Sfântul Constantin cel Mare s-a născut la Naissus din Dacia Mediterranea, actuala localitate Niş din Serbia. Sârbii au venit aici în secolul al VII-lea şi s-au încreştinat în secolul al IX-lea, dar în perioada sec. III şi la începutul sec. al IV-lea Naisus făcea parte din Dacia Mediterranea, întrucât Dacia se întindea foarte mult pe teritoriul ţării noastre şi pe teritoriul Serbiei de astăzi. Deci, Sfântul Constantin a iubit aceste teritorii care îi erau familiare, de aceea a trimis misionari creştini în Banat şi apoi în Muntenia”.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat faptul că Sfântul Constantin cel Mare este primul împărat roman creştin. El a schimbat istoria lumii pentru că a dat libertate creştinismului şi apoi el însuşi a devenit împărat creştin, primul între împăraţi, sau „Împărat între Apostoli”, cum îl numesc cântările noastre, a mai spus Preafericirea Sa.
Chemarea lui la creştinism nu a venit prin intermediul oamenilor
Patriarhul României a arătat credincioşilor prezenţi faptul că Biserica a rânduit să se citească astăzi, la Sfânta Liturghie, Apostolul ce prezintă convertirea Sfântului Apostol Pavel care devine dintr-un prigonitor al Bisericii unul dintre cei mai mari păstori ai ei. Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a evidenţiat faptul că Sfântul Constantin cel Mare, la fel ca Sfântul Apostol Pavel, a primit chemarea la creştinism de la Dumnezeu şi nu de la oameni.
„Biserica a rânduit ca în ziua de pomenire a Sfântului Împărat să fie citit pasajul referitor la lumina cerească şi convertirea Sfântului Apostol Pavel care din prigonitor devine păstor al Bisericii. Această paralelă ne arată că Imperiul Roman prigonitor se transformă prin convertirea Sfântului Constantin cel Mare care, în anul 312 în 20 octombrie, aproape de Roma, a văzut pe cer o cruce de lumină ziua, iar noaptea a văzut-o în vis. În jurul crucii erau cuvintele: Întru acest semn vei învinge. Deci, aceasta explica şi troparul pe care Biserica l-a alcătuit spre a-l cinsti pe Sfântul Constantin şi Mama sa Elena, în care se arată că Sfântul Constantin chemarea nu de la oameni luând, ci ca Pavel de la Dumnezeu. Deci, convertirea lui, chemarea lui la creştinism nu a venit prin intermediul oamenilor, nu a fost rezultatul unei predici, ci a fost o intervenţie divină în viaţa lui, această intervenţie divină directă l-a marcat pentru totdeauna şi a rămas iubitor de Hristos şi de Biserică”.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a explicat credincioşilor prezenţi şi legătura dintre Sfinţii Împăraţi şi Crucea lui Hristos: „Sfântul Constantin Cel Mare nu numai că a dat libertate creştinilor, ci a iubit Biserica lui Hristos şi a ajutat-o. A construit o mulţime de biserici, iar mama Împăratului Constantin, Împărăteasa Elena, care a fost asociată ca augusta la tronul de conducere a imperiului, a descoperit Sf. Cruce în pământ, la Ierusalim. Este foarte interesant că Sfântul Constantin a descoperit Crucea ca lumină pe cer şi mama sa Elena a descoperit Crucea lui Hristos, pe care a fost Răstignit, arătând Taina Crucii care leagă cerul şi pământul umplându-le de iubirea lui Hristos în care se arată iubirea Preasfintei Treimi. De aceea, aşa cum vedem în icoana Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, crucea se află între ei şi ei arată crucea pe care o mărturisesc ca iubire jertfelnică a lui Hristos pentru lume”.
Filantropia creştină de mai târziu are ca punct de plecare atitudinea creştină a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena
Preafericirea Sa a evidenţiat şi importanţa legilor emise de primul împărat creştin: „Sfântul Împărat Constantin cel Mare a dat legi cu conţinut creştin, a abolit tortura, a dat legi în favoarea familiei, a dat legi împotriva avortului, a dat o mulţime de legi care ridicau demnitatea umană, care favorizau ajutorarea săracilor, bolnavilor, bătrânilor şi a înfiinţat instituţii de îngrijire a bolnavilor. Deci, toată filantropia creştină de mai târziu are ca punct de plecare atitudinea creştină a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena”.
Sfântul Constantin Brâncoveanu a urmat întru totul pilda Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena
Astăzi, hramul Catedralei Patriarhale din Bucureşti are o semnificaţie deosebită, pentru că aici se află moaştele Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu, Domnitorul Ţării Româneşti, a arătat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române evidenţiind faptul că Sfântul Constantin Brâncoveanu a urmat pilda Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena: „Aceasta (Sfântul Constantin Brâncoveanu – n.r.) poartă numele Sfântului Împărat Constantin şi a fost uns domn al Ţării Româneşti în ziua de 29 octombrie 1688 în această Catedrală. De aceea, era nevoie ca moaştele Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu să fie acum expuse la închinare pentru a conştientiza mai mult legătura între Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena şi familia domnitoare a Brâncovenilor din Ţara Românească. De la Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena a învăţat Constantin Brâncoveanu să păstreze credinţa în Hristos, să ajute Biserica să construiască biserici şi mănăstiri şi să dezvolte opera socială şi culturală creştină în societate. Sfântul Constantin Brâncoveanu a urmat întru totul pilda acestor Sfinţi Împăraţi şi aceasta într-o lume de mare tensiuni politice între trei imperii: Otoman, Habsurgic-Austriac şi Rus. A încercat în timpul domniei de 25 de ani să nu provoace nici un război, prin diplomaţie şi înţelepciune, păstrând echilibrul între relaţiile sale cu aceste trei puteri antagonice sau vrăjmaşe unele în raport cu altele. Dar, până al urmă a trebuit să mărturisească jertfelnic credinţa, nu doar să o exprime prin biserici, mănăstiri, opere de artă, şcoli şi spitale, şi anume în data de 15 august 1714, la Constantinopol, el şi cei 4 fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi sfetnicul Ianache au fost decapitaţi. Aveau posibilitatea să scape cu viaţă dacă treceau la religia mahomedană şi el nu a dorit să supravieţuiască trădând credinţa poporului român creştin ortodox”.
Sfântul Constantin Brâncoveanu încununează toată lucrarea sa creştină prin jertfa vieţii sale
Patriarhul României a vorbit şi despre supliciile la care au fost supuşi sfinţii martiri Brâncoveni şi despre martiriul lor: „Execuţia a fost de o cruzime nemaiîntâlnită după cum spun şi izvoarele occidentale. Au fost chinuiţi luni de zile în închisoare, el şi fii săi, iar în ziua de 15 august, când era ziua naşterii lui Constantin Brâncoveanu – împlinea 60 de ani, de dimineaţă au fost îmbrăcaţi în haine lungi şi legaţi cu lanţuri şi purtaţi prin Constantinopol, iar către prânz au fost executaţi în faţa sultanului Ahmed al III-lea şi al multor reprezentanţi ai Ţărilor Occidentale, ca un fel de pedepsire exemplară, de o cruzime foarte mare, mai mult de a-i intimida sau speria pe cei prezenţi şi de a-şi reafirma puterea, întrucât Imperiul Otoman intrase deja într-o stare de declin. După ce au fost decapitaţi, capetele lor au fost purtate înfipte în suliţe prin oraş, dar nu prea multă vreme pentru că o parte din popor a avut repulsie faţă de această formă de pedepsire. Apoi trupurile au fost aruncate în mare şi recuperate de unii creştini, în taină, şi înmormântate în mănăstirea Maicii Domnului din insula Halki”.
Procesiune cu moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu
Totodată, Preafericirea Sa a vorbit despre aducerea moaştelor Sfântului Constantin Brâncoveanu în ţară şi despre procesiunea organizată în anul 1934, procesiune ce va fi repetată astăzi, urmând acelaşi traseu: „În 1720, deci, la şase ani după moartea tragică a lui Brâncoveanu soţia sa, Doamna Maria, cu riscuri mari şi cu multă cheltuială, a adus osemintele soţului său martir şi le-a îngropat în Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti păstrând însă taina mormântului şi scriind doar pe o candelă,foarte discret, care a fost pusă deasupra mormântului, că aici se află moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu, Domnitorul Ţării Româneşti. În 1914 când s-a descoperit inscripţia pe candelă a fost un moment deosebit, iar în 1934, cu 80 de ani în urmă, moaştele voievodului au fost deshumate şi purtate într-un sicriu până aici la Patriarhie, în prezenţa Regelui, a Patriarhului şi a unui sobor impresionant de ierarhi, preoţi, monahi şi monahii. Noi am dorit ca astăzi să repetăm procesiunea din 1934, începând cu orele 15:00 când vom urma acelaşi traseu.
De asemenea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a evidenţiat faptul că Sfântul Constantin Brâncoveanu a sprijinit întreaga Ortodoxie şi este pildă pentru familia creştină, pildă pentru domnitorii creştini şi pentru intelectuali: „Sfântul Constantin Brâncoveanu a ajutat întreaga Ortodoxie, a ajutat pe toţi creştinii ortodocşi care se aflau sub stăpânire otomană, a tipărit cărţi în greacă, slavonă, pe lângă în cele în română. Pentru prima dată în istorie a tipărit o carte de cult în limba arabă la tipografia de la Mănăstirea Snagov, la 1701, cu ajutorul marelui mitropolit de mai târziu Antim Ivireanul care la doi ani după moartea lui Constantin Brâncoveanu va deveni şi el martir în 1716. A ajutat pe georgieni, a ajutat Patriarhiile Constantinopol, Alexandria, Antiohia, Ierusalim, a ajutat cel puţin patru mănăstiri mari din Muntele Athos, unii zic nouă. Peste tot a arătat dărnicie, evlavie şi multă preţuire. În mod deosebit a apărat ortodoxia din Transilvania. A zidit o biserică la Făgăraş, la Ocna Sibiului şi cea mai impresionantă a fost biserica şi Mănăstirea de la Sâmbăta de Sus unde a înfiinţat o şcoală de pregătire a tinerilor pentru a face faţă pericolului uniatismului, convertirii ortodocşilor la catolicism. Deci, Sfântul Constantin Brâncoveanu a fost un om darnic, cumpătat, un bun credincios jertfelnic şi tată pentru 11 copii: 4 băieţi şi 7 fete. Deci, este pildă pentru familia creştină, pildă pentru domnitorii creştini şi pentru intelectuali.
Să învăţăm din pilda Sfinţilor Martiri Brâncoveni că iubirea faţă de Hristos trebuie totdeauna să fie mai tare decât frica de moarte
„Ne rugăm Bunului Dumnezeu să ne dăruiască credinţă puternică, dragoste faţă de Biserică şi faţă de poporul drept credincios şi să învăţăm din pilda Sfinţilor Martiri Brâncoveni că iubirea faţă de Hristos trebuie totdeauna să fie mai tare decât frica de moarte, potrivit cuvintelor lui Dumnezeu din cartea Apocalipsei: Fii credincios până la moarte şi îţi voi da cununa vieţii.”, a spus Preafericirea Sa.
Anul acesta, când se împlinesc și 300 de ani de la moartea martirică a Sfinților Brâncoveni, sărbătoarea a capătat o dimensiune istorică, întrucât, pentru prima dată, românii ortodocși au putut aduce cinstire moaștelor Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu aşezate spre închinare în baldachinul special amenajat de pe esplanada Catedralei, alături de moaştele Sfinților Mari Împărați întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena şi moaștele Sfântului Dimitrie Cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor
Sursa: basilica.ro