Precum trupul acesta al nostru, în lipsa sufletului, e mort şi rău mirositor, la fel şisufletul, care nu se mişcă prin rugăciune este mort şi nenorocit şi rău mirositor. Căcitrebuie să socotim lipsirea lui de rugăciune mai amară decât orice moarte, cum bine neînvață marele Daniil proorocul, care voia mai bine să moară decât să fie lipsit, fie şi măcar o clipă, de rugăciune.

Dacă te lipseşti de rugăciune, faci ceva ca și când ai scoate pestele din apă. Precum apa e viaţa aceluia, așa iți este ție rugăciunea. Precum acela trăieşte prin apă,aşa noi putem sa ne înălțăm la ceruri si să ajungem aproape de Dumnezeu, prinrugăciune.

Rugăciunea şi cererea fac pe oameni biserici ale lui Dumnezeu… Ce laudă mai mare s-ar putea aduce rugăciunii, decât că zideşte biserici lui Dumnezeu? Şi Acelape care nu-L încap cerurile, intră in sufletul viu prin rugăciuni

(Calist și Ignatie Xanthopol, Metoda sau cele 100 de capete, traducere, introducere şi note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, în „Filocalia”, vol. VIII, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1979, pp.71-72)

Sursa: http://www.doxologia.ro/filocalia/inaltarea-mea-la-ceruri-se-face-prin-rugaciune