Înalte feţe bisericeşti au semnat ”Declaraţia de la Bistriţa”
(FOTO)
ÎPS Mitropolit Andrei, episcopul greco-catolic Florentin Crihălmeanu, episcopul evanghelic CA Reinhart Guib, consilierul superior Kovacs Istvan (Biserica Reformată), monseniorul Gered Peter (Biserica Romano-Catolică) şi decanul Koncze Arpad (Biserica Evanghelică-Lutherană) s-au angajat să dezvolte ”relaţii corecte şi principiale între bisericile istorice”. Toţi au primit plachete de cristal.
”Am pregătit o surpriză pentru această zi de sărbătoare. La iniţiativa primarului Ovidiu Creţu şi după consultarea bisericilor participante, am convenit să subscriem la o declaraţie de colaborare şi conlucrare ecumenică, frăţească, între bisericile noastre”, a precizat Episcopul Evanghelice Confesiunea Augustană din România, Reinhart Guib.
Semnatarii ”Declaraţiei de la Bistriţa”, din 25 august, sunt: ÎPS Andrei Andreicuţ – Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Episcopul Greco-Catolic de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Episcopul Bisericii Evanghelice Confesiunea Augustană din România, Reinhart Guib, Episcopul Bisericii Reformate, Eparhia Reformată din Ardeal, Kato Bela, reprezentat prin Kovacs Istvan, consilier episcopal, ÎPS Gyorgy Jakubinyi, arhiepiscop romano-catolic, reprezentat de monsienorul Gered Peter, capelan papal, protopop paroh romano-catolic de Bistriţa, episcopul Bisericii Evanghelice-Lutherane, Adorjani Dezso, reprezentat prin decanul Koncze Arpad.
Primarul Ovidiu Creţu le-a înmânat tuturor placheta de cristal ”Biserica Evanghelică 450” şi albumul aniversare editat cu prilejul împlinirii a 450 de ani de la prima sfinţire a Bisericii Evanghelice.
”Declaraţia de la Bistriţa” sună astfel:
Noi, înalţii prelaţi ai bisericilor istorice din Transilvania, semnatarii acestei declaraţii, bazându-ne pe valorile fundamentale ale creştinismului, pe dragostea faţă de Dumnezeu şi respectul faţă de aproapele nostru, reafirmăm dorinţa noastră de a dezvolta relaţii corecte şi principiale între bisericile noastre istorice. Susţinem dreptul la o exprimare liberă, bazată pe bună credinţă, şi milităm pentru protejarea integrităţii şi a caracterului nostru multicultural, multietnic şi multiconfesional. Ne exprimăm convingerea că un dialog ecumenic autentic interconfesional bazat pe respect şi toleranţă poate conduce la o abordare corectă şi justă a vieţii religioase în folosul comunităţilor noastre.
Într-o lume complexă şi mereu în schimbare, dragostea faţă de Dumnezeu şi respectul faţă de aproapele nostru zidit după chipul lui Dumnezeu trebuie să rămână elemente esenţiale ale unirii oamenilor în numele lui Hristos. Să respectăm religia şi cultura aproapelui nostru, să-l iubim ca pe noi înşine, şi în felul acesta să lăsăm moştenire generaţiilor următoare cultura comuniunii şi a diversităţii în unitatea dragostei creştineşti pentru oameni. Aşa să ne ajute Dumnezeu!.
”Semnarea Declaraţiei de la Bistriţa, de către cele şase biserici istorice din Transilvania, a constituit un moment istoric. Nicăieri în lume nu s-a mai întâmplat un asemenea lucru. Despre această declaraţie se va vorbi multă vreme”, a afirmat primarul Ovidiu Creţu.
Sursa: http://www.timponline.ro/
Sa protestam fata de ereziile lui IPS Andrei!
http://www.mitropolia-clujului.ro/contact
Spuneti-va nemultumirea fata de gesturile sale eretice si haideti sa ne facem datoria de madulare ale Bisercii!
Doamne ajuta!
Referitor la ecumenism, toti declara ca sunt trup si suflet pentru refacerea unității universale a Bisericilor creștine, cu respectarea autonomiei lor, pe calea acordurilor și a dialogului teologic. In realitate, doar vorbe, nimic concret; fiecare o tine pe a lui. Dupa cum se stie ca IPS Bartolomeu Anania ar fi vrut ca, la Bistriţa, să funcţioneze un muzeu de artă religioasă organizat pe criterii ecumenice. De altfel, el a intervenit pe lângă reprezentanţii BNR să cedeze Consiliului Judeţean clădirea de pe Odobescu,11 unde urma să fie amenajat muzeul. Odata cu lucrarile de reabilitare si restaurare a cladirii fostei filiale BNR, au fost refacute toate detaliile arhitecturale initiale ale cladirii, inlaturandu-se adausurile facute in decursul anilor. In plus s-a facut o extindere in spatele cladirii, marind astfel spatiul expozitional, prin adaugarea a doua galerii de sticla pe structura metalica, astfel incat sa nu agreseze elementele arhitecturale originale. Cand totul a fost gata s-au gasit unii sa schimbe destinatia cladirii, mutand acolo biblioteca judeteana. In prezent a fost trecuta total in uitare dorinta mitropolitului Bartolomeu, desi s-ar putea gasi o alta cladire in acare sa fie organizat muzeul. Apoi, cat ecumenism este in gestul bisericii ortodoxe de a se face stapana pe bunurile bisericii greco-catolice confiscate abuziv in perioada comunista? Este si cazul concret al bisericii din piata Unirii din Bistrita, cunoscuta si sub numele de “Biserica de la Coroana”. Reamintim ca in 1893 biserica (fosta a minoritilor) impreuna cu ansamblul manastiresc nefolosit la vremea respectivă, fusese cumpărate de Biserica Greco-catolică, cu suma de 35.000 de florini avand in vedere ca la acea vreme romanii nu aveau voie sa isi construiasca biserica in interiorul orasului. Au fost apoi efectuate ample lucrari de reabilitare si adaptare la nevoile cultului greco-catolic. Orga construită în 1760 în atelierul meşterului sibian Johannes Hahn fusese înlăturată probabil tot la începutul veacului trecut. Porticul vestic a fost refacut in stil gotic si a dobândit aspectul actual în perioada interbelică. În 1948 regimul comunist a desfiinţat Biserica Greco-catolică, drept urmare şi lăcaşul bistriţean a fost preluat de către ortodocşi. In acest caz, biserica si ansamblul manastiresc trebuie sa revina greco-catolicilor, punand capat samavolniciei comuniste si infaptuind astfel un act de dreptate.
simi,
nicio clădire „greco-catolică” nu aparţine unei oarecari (ipotetice) „Biserici Greco-Catolice”, ci aparţine comunităţii locale de credincioşi. Dacă acea comunitate trece la luteranism, ortodoxie sau islam, o face, LEGAL, cu tot cu clădirea. Dacă se întoarce la greco-catolicism, o face de asemenea cu clădirea. Dacă un procent minoritar din comunitate trece la altă religie, nu are dreptul la clădire. Dacă un procent minoritar din comunitatea trecută la altă religie se întoarce la greco-catolicism, nu are dreptul la clădire. Dacă foştii greco-catolici din Bistriţa au trecut la Ortodoxie şi rămân în majoritate în Ortodoxie, au tot dreptul să păstreze clădirea. Care a fost cumpărată pe banii înaintaşilor lor. Dacă un procent minoritar trece la catolicismul de rit bizantin (căci Vaticanul a desfiinţat greco-catolicismul adevărat în perioada interbelică) nu are dreptul la clădire. Legal şi canonic vorbind. Restul sunt abuzuri catolice.
(Lăsăm deoparte faptul că în foarte multe locuri „greco-catolicii” – de fapt catolici de rit bizantin – care revendică biserici şi alte imobile sunt cu totul străini de vechile comunităţi greco-catolice de acolo, astfel încât revendicările lor sunt total nedrepte şi descalificante.)
În ceea ce priveşte acest act, este o ruşine pentru fiecare dintre semnatari.
Ei s-au lepădat practic de propria credinţă – fiecare în parte – atunci când au semnat actul.
Să respecţi ALEGEREA RELIGIOASĂ a celuilat este o obligaţie firească. Să respecţi însă minciuna este un act satanic. Iar aici avem doar două variante:
– ori semnatarii cred că religia proprie este cea adevărată şi, deci, s-au angajat „să respecte” minciuna din celelalte religii,
– ori semnatarii sunt agnostici şi nu cred de fapt în niciun adevăr şi nicio religie.
Sau, a treia variantă, sunt atât de proşti încât nici nu-şi dau seama ce au semnat.
care Doamne iarta-ma biserici istorice? Singura Biserica este Ortodoxa care dainuieste de doua mii de ani , chiar daca mai sapa la radacina ei inaltii prelati( nu toti) si unii preoti ; iar celelalte culte s-au despartit din biserica -mama , din tulpina de-viata-datatoare cel mai vechi catolicismul doar de nici o mie de ani, timp care inaintea lui Hristos sunt ca ziua de ieri care a trecut si ca straja noptii. Sa fie vorba de istoria scrisa de generalul bukow acum nici trei sute de ani cu tunurile pe manastirile si bisericile din insangeratul Ardeal? Sau de cultul luteran care e mai recent chiar decat mentionarea localitatii Scornicesti in Romania? De care Istorie s-a tinut seama?Dumnezeu sa ne miluiasca si sa indrepteze inimile celor care au gresit si sa ne fereasca de dezbinare !