IPS Casian: „Pelerinii Sfintei Parascheva sunt o mărturie vie a puterii credinței”

IPS Casian: „Pelerinii Sfintei Parascheva sunt o mărturie vie a puterii credinței”

Constantin Ciofu

 

Înaltpreasfinţia Voastră, de ce ați ales să mergeți în rândul de pelerini pentru a-i vedea, pentru a-i încuraja și pentru a afla păsurile pelerinilor?

Pentru simplul motiv că eu însumi sunt un pelerin. A fi pelerin înseamnă a căuta ceea ce-ți lipsește, persoana care-ți lipsește, și cu siguranță, așa cum toți creștinii din toate colțurile țării, care stau atâtea ore așteptând, caută o întâlnire cu o persoană de la care așteaptă răspunsuri la întrebările lor la care, cu siguranță, nu le-a răspuns nimeni convingător. A aștepta ore în șir pentru a vorbi cu o persoană despre care știi că îți răspunde la chinuitoarele și obsedantele tale întrebări lăuntrice înseamnă a te întâlni cu cel care stă permanent de vorbă cu Dumnezeu. Sfinţii au primit darul de a rămâne în trup și după încetarea de a trăi în viața vremelnică. Ei știu cât de greu ne este în trup, mai ales când ne gândim la viața de dincolo, la cei dragi ai noștri.

Pe de altă parte, creștinii sunt învățătorii noștri. Într-o lume a vitezei, creștinii ne arată că, în primele veacuri, se mergea pe jos săptămâni în șir, sau luni în șir, pentru a ajunge la locul sau la persoanele de care avem atâta nevoie și atâta trebuință. Însă, persoanele sfinte și sfinții pe care îi căutăm, nu ne răspund doar la întrebări, ci ne mută din stările în care ne aflăm în starea lor, căci ceata sfinților a aflat izvorul vieții şi ușa raiului. Sfânta Parascheva este prezentă în toate bisericile, în toate casele unde se află icoana și viața ei și, mai ales, este prezentă în templul fiecărei persoane umane, așa cum este prezentă și în racla moaştelor ei.

Cum i-ați simțit pe pelerinii care așteaptă la rând?

După cum am spus, învățăm de la ei fidelitatea față de Dumnezeu și de Biserică. Ei sunt o biserică vie, așa cum scriu Sfinții Părinți din primele veacuri creștine. Pelerinii Sfintei Parascheva sunt o mărturie vie a puterii credinței, a solidarității și nu în ultimul rând o întărire a noastră în credință. Este un miracol să vedem atâta mulţime de oameni după atâtea secole care au trecut şi după atâta secularizare. Am văzut multe persoane din eparhia unde ostenesc și slujesc și unde învăț multe de la poporul de jos. Am văzut o mulțime de creștini din Eparhia Dunării de Jos și era firesc și normal să vin, fără să știu neapărat că ei mă vor identifica. Rugăciunile și prezența lor aici sunt o întărire mare pentru mine.

Aminteați de credincioșii din eparhia pe care o păstoriți. Am rămas impresionat să întâlnesc în aceste zile oameni care vin din zonele afectate de inundaţiile din acest an.

Prezenţa lor aici este un imbold și mai mare pentru noi, păstorii, să-i sprijinim și mai mult așa cum și ei ne sprijină, lăsându-și necazurile acasă și venind să-I ceară lui Dumnezeu ajutorul. Cum să nu fim și noi sensibili ca oameni când vedem atâta gingășie și atâta sensibilitate? Știu foarte bine în ce condiții se află, ca și sinistrați, și de ce să nu observăm și cealaltă latură, latura optimismului în necazuri? Acesta este creștinismul și sfinții sunt cei care vindecă și rănile sufletești, dar ne vindecă și de rănile propriuzise din viața noastră de zi cu zi. Este o mărturie vie a puterii credinței care mută omul din disperare la speranță, din suferință la liniște, de la necredință la credință și de la singurătate la solidaritate.

Înaltpreasfinţia Voastră mulţumim pentru timpul acordat!

În chip modest, aș vrea ca acest dialog duhovnicesc să rămână duhovnicesc. Sunt aici ca un creștin, şi cred că așa ar trebui să fim cu toții. Nu cred că este vreo faptă mărinimoasă a mea, ci este o ocazie de a admira faptele mărinimoase ale credincioșilor noștri.

Sursa: http://www.doxologia.ro