MITROPOLITUL ILARION DE VOLOKOLAMSK:

,,NU TREBUIE SĂ TRECEM SUB TĂCERE CAZURILE DE PERSECUŢIE ÎMPOTRIVA CREŞTINILOR”

 

        În fiecare zi ajung informaţii despre persecuţiile împotriva creştinilor în diferite ţări ale lumii.

        Principala sursă a tensiunilor sunt ţările din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, unde prin ,,revoluţiile arabe” s-au întărit mişcările islamiste extremiste.

       Într-un interviu acordat ziarului ,,Izvestia”, Mitropolitul Ilarion de Volokolamsk, Preşedintele Sectorului de Relaţii Externe Bisericeşti al Patriarhiei Moscovei, vorbeşte despre motivele şi reacţia Bisericii Ortodoxe a Rusiei.

 

Cărui lucru se datorează ultima creştere a persecuţiilor împotriva creştinilor?

Există câteva motive. Mai întâi, răspândirea ideologiei unui Islam extremist provocat de neştiinţă. Extremiştii exploatează devizele religioase pentru deservirea unor interese, care nu au nicio legătură cu religia. Nu este întâmplător faptul că reprezentanţii islamului tradiţionalist fac o critică foarte acidă la adresa acţiunilor extremiştilor şi vorbesc despre falsificarea învăţăturii întemeietorului religiei lui.

În al doilea rând, este nevoie de acţiuni corecte din partea autorităţilor pentru a ajunge la pacea interconfesională. Cu clătinarea puterii politice sau venirea la putere a extremiştilor pacea este înlocuită cu ura şi duşmănia.

Acesta este cazul Irakului, unde prin intervenţiile interne a fost răsturnat regimul politic pentru a fi înlocuit de forţe extremiste. A urmat înrăutăţirea drastică a situaţiei creştinilor. În timpul lui Saddam Hussein, în ţară locuiau 1,5 milioane de creştini, în timp ce astăzi, potrivit diverselor statistici, au rămas de la 150 la 400 de mii.

La o tensionare bruscă au fost conduse şi relaţiile interconfesionale din Egipt, după răsturnarea lui Mubarak. Nu vreau acum să evaluez regimurile politice răsturnate, pur şi simplu semnalez faptul evident al înrăutăţirii bruşte a situaţiei creştinilor în aceste ţări.

 

Şi cum trebuie abordată situaţia de acolo  a creştinismului?

 

Este necesar să se implementeze un sistem de control în ţările în care convieţuiesc creştini şi musulmani.

Statul este acela care trebuie să-şi asume crearea condiţiilor potrivite, care să asigure membrilor tuturor religiilor dreptul de a se manifesta liber. Este responsabilitatea Guvernului să asigure pacea interconfesională. Cum se atinge acest scop depinde de fiecare caz în parte.

De asemenea, după părerea mea, când ţările occidentale iau hotărâri politice referitoare la situaţia dintr-oţarătrebuie neapărat să ia în considerare că schimbarea situaţiei poate să producă înrăutăţirea poziţiei creştinilor. Din păcate, acum nu este luat în considerare acest lucru şi fraţii noştri întru credinţă devin ostatici  ai politicii „instaurării democraţiei în ţările din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord”.

Este posibilă creşterea intensităţii problemelor interconfesionale în Siria, unde, potrivit ultimelor informaţii, au început deja persecuţiile împotriva creştinilor?

Până recent, în Siria a fost menţinut echilibrul interconfesional creat în decurs de multe veacuri. În timpul întâlnirii Patriarhului Kirill cu liderii Bisericilor creştine din Siria şi Liban din luna noiembrie a anului trecut, în cadrul vizitei lui în aceste ţări, aceştia şi-au exprimat teama faţă de înrăutăţirea situaţiei creştinilor odată cu schimbarea situaţiei politice şi ajungerea la putere a islamiştilor extremişti.

Şi într-adevăr, vedem că acest lucru deja se întâmplă în acele părţi ale Siriei, unde s-au impus fundamentaliştii.

Există vreo Biserică creştină care să fi suferit mai mult decât altele în timpul persecuţiilor?

Musulmanii extremişti nu ştiu multe detalii, însă fiecare creştin este duşmanul lor. Atacuri teroriste au fost dezlănţuite atât împotriva ortodocşilor, cât şi a copţilor, a romano-catolicilor şi a protestanţilor.

Dar ceea ce vreau să accentuez este că din cauza exploziilor de bombe suferă şi musulmanii foarte adesea. Din această cauză toate religiile, inclusiv islamul, trebuie să se unească împotriva terorismului.

Tot vorbim despre persecuţii împotriva creştinilor din partea islamiştilor extremişti.  Oare există manifestări de intoleranţă şi din partea membrilor altor religii?

Există! De exemplu,la Ierusalim şi în alte oraşe din ŢaraSfântă se observă manifestări de ură împotriva creştinilor din partea iudeilor extremişti.

De asemenea, suntem informaţi de persecuţii la adresa creştinilor din partea hinduşilor în India şi Pakistan.

Îşi asumă astăzi Biserica Ortodoxă a Rusiei acţiuni concrete pentru susţinerea creştinilor la nivel mondial?

Când candidatul la preşedinţie, Vladimir Putin, a întreprins o întâlnire cu liderii religiilor tradiţionale din Rusia, i-am urat ca protecţia minorităţilor creştine în ţările în care există persecuţii să fie una din axele de bază ale politicii externe a Rusiei.

Dl. Putin mi-a dat asigurări că aşa va fi. Acum această temă este una din cele de bază pe ordinea de zi a dialogului dintre Biserica Ortodoxă a Rusiei şi MAE. Acţionează un grup comun de lucru al Bisericii şi Ministerului.

Ne întâlnim în şedinţe de două ori pe an. Ultima întâlnire a avut loc după Paşti şi s-a ocupat de creştinofobia şi de persecuţiile împotriva creştinilor din diferite ţări. Chiar şi pentru rezolvarea unor chestiuni executive curente au loc întâlniri ordinare cu personalul din serviciul diplomatic.

Se vede că atât Biserica, cât şi Statul au propriile lor agende zilnice şi nu converg toate abordările. Dar în principiu putem şi trebuie să acţionăm împreună.

 

Şi care sunt principalele domenii de acţiune?

 

În primul rând, nu trebuie să trecem sub tăcere cazurile de persecuţii împotriva creştinilor.

În al doilea rând, pentru rezolvarea problemelor referitoare la situaţia creştinilor în Orientul Mijlociu putem să apelăm la conducerea ţărilor din jurisdicţia canonică a Bisericii Ortodoxe a Rusiei.

În al treilea rând, pârghii de exercitare a influenţei, după caz, pot să fie relaţiile politice şi economice, cum s-a propus anul trecut de către Comisia Europeană.

Ţările din Orientul Mijlociu şi celelalte ţări, în care există persecuţii împotriva minorităţilor creştine, de regulă au nevoie de sprijinul politic şi economic al statelor puternice din Occident. Şi acest sprijin trebuie să fie acordat doar în schimbul garantării respectului faţă de drepturile minorităţilor creştine.

Au fost deja discutate aceste chestiuni la întâlnirile cu liderii ţărilor din Orientul Mijlociu?

Au fost discutate, dar este devreme să vorbim despre unele rezultate din cauza situaţiei foarte tensionate de acolo. Însă, sperăm că prin eforturi comune vom crea un sistem de protejare a creştinilor.

Biserica Ortodoxă a Rusiei colaborează cu alte confesiuni creştine pe aceste teme?

Desigur. După părerea mea, chestiunea protejării creştinilor trebuie să fie prima chestiune în relaţiile dintre bisericile creştine şi, desigur, tema protejării creştinilor trebuie să fie tema de bază în dialogul interreligios.

Uneori discutăm teme teologice, chiar dacă esenţiale, însă fără nicio legătură cu viaţa zilnică a oamenilor.

Însă cea mai mare atenţie trebuie acordată protejării oamenilor, protejării vieţii şi a  dreptului lor de a urma credinţa creştină.

*****

 

Traducere: https://acvila30.ro/; sursa: ROMFEA.GR

***

Copyright
Această traducere ne aparţine şi este protejată de Legea Drepturilor de Autor, legea nr. 8/1996. Ea poate fi citată parţial [fragmentar] pe alte bloguri sau site-uri cu precizarea sursei sau link către pagina de unde provine [https://acvila30.ro], dar nu poate fi preluată de mass-media fără un acord scris.
Nu aveţi voie să copiaţi această traducere fără voia sau ştirea https://acvila30.ro.
Dacă aveţi nevoie sau vreţi să folosiţi în scopuri proprii această traducere, vă rugăm să ne contactaţi şi vom stabili atunci condiţiile.