Mitropolitul Ilarion atrage atenţia asupra unui dezechilibru între drepturi şi responsabilităţi şi susţine că a considera secularizarea drept bază neutră pentru existenţa paşnică este o eroare, pentru că astfel sfera publică riscă să devină la fel de ostilă tuturor credincioşilor.

Referitor la relaţiile dintre Bisericile Ortodoxă Română şi cea Rusă, el evidenţiază punctele comune, arată că ambele Biserici au trăit o perioadă de asuprire. Iar în privinţa Mitropoliei Basarabiei, a cărei înfiinţare a supărat Moscova, spune că, în dialogul avut cu patriarhul român Daniel, părţile au convenit să evite măsurile unilaterale.

Agerpres: Înalt Prea Sfinţia Voastră, cum aţi caracteriza nivelul actual de spiritualitate a lumii şi starea Ortodoxiei din Rusia şi din Europa?
Mitropolitul Ilarion: Spiritualitatea înseamnă legătura omului cu Duhul Sfânt. Oamenii cu o înaltă spiritualitate sunt „călăuziţi de Duhul Sfânt”, după cum spune Apostolul Pavel, şi, fără îndoială, că pentru Ortodoxie spiritualitatea este nedespărţită de credinţă.

La ora actuală, starea spiritualităţii lumii trezeşte serioase temeri. Tendinţele de secularizare se răspândesc, în diferite ţări devine tot mai evidentă scindarea radicală a structurilor de conducere şi a societăţii, pe de o parte, şi a organizaţiilor religioase, pe de altă parte. Civilizaţia europeană este, prin tradiţie, creştină. Îndepărtarea societăţii de valorile tradiţionale, dezechilibrul între drepturile şi responsabilităţile omului, denaturarea înţelegerii sentimentului de demnitate umană ameninţă dreptul omului şi al societăţii de a-şi construi viaţa pe baza convingerilor religioase. Iar dimensiunea spirituală poate fi prezentă şi se poate dezvolta doar acolo unde relaţiile sociale sunt construite ţinând cont de credinţă.

În ceea ce priveşte starea Ortodoxiei în Rusia, potrivit statisticilor, cel puţin 70% dintre cetăţenii ţării noastre se consideră creştini ortodocşi. Dar regulat la biserică merg cu mult mai puţini.O situaţie similară este şi în Europa. Potrivit sondajelor, majoritatea statelor vest-europene se consideră creştine, dar cifra creştinilor „practicanţi” este în continuă scădere. Biserica respectă principiile unui stat laic, dar consideră inadmisibilă interpretarea acestei noţiuni prin eliminarea radicală a religiei din toate sferele vieţii poporului. Misiunea Bisericilor Ortodoxe este de a se uni cu toate forţele religioase şi sociale, care sunt gata să susţină spiritualitatea, să apere valorile morale tradiţionale

Agerpres: Care trebuie să fie, în opinia Dumneavoastră, rolul Bisericii în societate?
Mitropolitul Ilarion: Astăzi, când au fost depăşite multe, deşi nu toate prigonirile din perioada URSS, Biserica din spaţiul postsovietic are mai multe posibilităţi de a ocupa o poziţie activă în multe probleme de actualitate din viaţa socială. Ea se află într-o situaţie unică: pe de o parte, este separată şi independentă de puterea de stat, iar pe de altă parte, are un strâns contact cu oamenii. Aceasta deschide perspectivele slujirii sociale. Prea Fericitul Patriarh al Moscovei şi al întregii Rusii, Kirill, a făcut multe lucruri pentru a consolida rolul Bisericii ca promotor şi apărător al valorilor tradiţionale într-o societate multiculturală. Aceste valori au fost întotdeauna repere spirituale pentru dezvoltarea omenirii, a căror alternativă este doar arbitrarul care omoară personalitatea.

Mărturia bisericească nu se limitează între zidurile lăcaşurilor de cult şi în parohii, ea se extinde asupra tuturor segmentelor vieţii sociale. De exemplu, noi cooperăm cu forţele armate, cu instituţiile medicale, hrănim deţinuţii, lucrăm cu tinerii.

Aş vrea să vorbesc separat de eforturile întreprinse în acest sens de Departamentul de relaţii externe, pe care îl conduc. Noi suntem în dialog cu societăţile civile din diferite state, facem schimb de experienţă, avem discuţii pe teme de actualitate vizând relaţiile dintre Biserică şi stat, ne ocupăm de educaţie şi de multe altele.

Activitatea socială a Bisericii nu înseamnă o propagandă despre vederile noastre, ci un dialog deschis şi onset. Noi simţim că poziţia noastră trezeşte interes, simţim nevoia de ajutor spiritual şi susţinere şi ne construim slujirea pornind de la aceste necesităţi.

Agerpres: Aţi efectuat recent o vizită la Roma, unde v-aţi întâlnit cu Papa Benedict al XVI-lea. Aţi reuşit să mai atenuaţi din contradicţiile dintre Biserica Ortodoxă Rusă şi Biserica Catolică în ceea ce priveşte proprietatea lăcaşurilor din Ucraina?
Mitropolitul Ilarion: Reprezentanţii oficiali ai Vaticanului împărtăşesc îngrijorarea noastră cu privire la situaţia dificilă din Ucraina. Papa Ioan Paul al II-lea, la vremea sa, într-o discuţie cu predecesorul meu, actualul patriarh Kirill, a recunoscut că teritoriul activităţii pastorale a Bisericii Greco-Catolice este doar partea de vest a Ucrainei. Şi pentru susţinerea păcii între Biserici, în Ucraina trebuie să ţinem cont cu stricteţe de acest principiu, cu alte cuvinte greco-catolicii nu trebuie să ducă o activitate misionară pe pământurile în care nu a existat niciodată uniune. Contradicţiile existente pot fi eliminate doar prin eforturile comune ale tuturor părţilor interesate, inclusiv Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Ruse şi Biserica Greco-Catolică din Ucraina

Agerpres: Când şi unde ar putea avea loc o întâlnire între Prea Fericitul patriarh Kirill şi papa Benedict al XVI-lea? Ce aşteptări are Biserica Ortodoxă Rusă de la o asemenea întâlnire?
Mitropolitul Ilarion: La ora actuală este prematur să vorbim despre o dată şi un loc concrete vizând întâlnirea patriarhului Moscovei şi al întregii Rusii cu Papa Benedict al XVI-lea.

După cum am mai spus, pentru noi contează nu atât întâlnirea, cât conţinutul ei. Ea va avea sens doar în cazul în care va marca o ameliorare a relaţiilor dintre Ortodoxie şi Catolicism.

Întâlnirea patriarhului cu papa necesită o pregătire minuţioasă nu atât din perspectiva protocolului, cât din punctul de vedere al identificării unei poziţii comune în problemele care astăzi ne separă, mai întâi de toate în privinţa situaţiei bisericeşti din vestul Ucrainei. În această regiune nu reuşim să ajungem la o pace şi armonie totale în relaţiile dintre ortodocşi şi greco-catolici.

Agerpres: Cum aţi caracteriza relaţiile dintre Bisericile Ortodoxe Română şi Rusă?
Mitropolitul Ilarion: Bisericile Rusă şi Română sunt cele mai mari din lumea ortodoxă după numărul credincioşilor. Au multe în comun. Ambele Biserici ale noastre au trecut prin grele încercări în perioada în care au fost nevoite să existe în condiţii de asuprire din partea conducerii ateiste. În acest răstimp, şi Biserica Rusă, şi cea Română au căpătat o importantă experienţă duhovnicească, inclusiv legat de mucenicie şi propovăduirea credinţei în Hristos. În urma tragicelor evenimente din secolul al XX-lea, mii de credincioşi ruşi, români, ucraineni, belaruşi au ajuns dincolo de graniţele patriei şi sunt împrăştiaţi în Europa de Vest, în America de Nord şi de Sud, în Australia şi în alte regiuni ale lumii. Atât Biserica Rusă, cât şi cea Română acordă o atenţie deosebită misiunii pastorale. Datorită acestor puncte comune, poziţiile noastre în multe teme de actualitate sunt foarte apropiate.

Dar în relaţiile noastre există problema legată de situaţia din Republica Moldova. În ciuda acesteia, reuşim să dezvoltăm o serie întreagă de direcţii de cooperare. Deosebit de intense au devenit contactele la nivelul şcolilor teologice şi în domeniul schimburilor studenţeşti. Astfel, în acest an a fost semnat acordul de cooperare între Facultatea de Teologie a Universităţii din Bucureşti şi Academiile Teologice de la Moscova şi Kiev. Doi studenţi români au fost acceptaţi la studii la Academia Teologică din Moscova.

Există un important potenţial pentru aprofundarea relaţiilor noastre. Direcţiile cu mai multă perspectivă vizează pelerinajele reciproce ale credincioşilor din Biserica Ortodoxă Română la locurile sfinte de pe teritoriul Patriarhiei Moscovei şi ale credincioşilor ruşi la locurile sfinte din România, cooperarea în domeniul cercetării şi al artei bisericeşti, schimbul de experienţă monahală.

Agerpres: În luna iulie aţi avut o întâlnire cu patriarhul Daniel. Aţi putea să ne relataţi ce probleme aţi discutat? Aţi reuşit să armonizaţi poziţiile în problema Mitropoliei Basarabiei?
Mitropolitul Ilarion: Întâlnirea cu Prea Fericitul Daniel, care a avut loc pe 19 iulie, la Bucureşti, a avut un caracter pozitiv. Am discutat cele mai diverse teme, începând de la problemele bilaterale şi terminând cu agenda dialogului interortodox şi interconfesional. Am constatat că Bisericile noastre au puncte de vedere apropiate asupra procesului de pregătire a Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericilor Ortodoxe, opinii similare în privinţa evenimentelor care au loc astăzi în lumea ortodoxă.

Referitor la Mitropolia Basarabiei, am ajuns la înţelegerea comună că în această problemă trebuie să ne abţinem de la orice pas unilateral, care ar putea bloca bunele perspective care se conturează în ultimii ani în relaţiile dintre Bisericile noastre. Vom continua dialogul cu scopul de a găsi căi de soluţionare a acestei dureroase probleme.

Agerpres: Rusia are o bogată experienţă în sfera dialogului interreligios. Ce ar trebui să se întreprindă, în opinia Dumneavoastră, ca oamenii, popoarele de diverse religii să se respecte reciproc?
Mitropolitul Ilarion: Problema multiculturalismului în zilele noastre este una acută. Cercetătorii, politicienii, reprezentanţii societăţii civile caută un fundament pentru dezvoltarea societăţii în care sunt reprezentate o multitudine de culturi şi religii. Unii ar vrea să vadă secularismul ca bază neutră pentru existenţa paşnică. Dar aceasta este o greşeală profundă, pentru că o asemenea abordare face ca sfera publică să devină la fel de ostilă tuturor credincioşilor, care, în plus, nu cunosc nimic unii despre convingerile altora, de aceea încearcă un sentiment de neîncredere şi sunt suspicioşi.

Pentru a ajunge la o pace interconfesională transparentă, trebuie create astfel de relaţii sociale care ar corespunde viziunilor despre adevăr şi dreptate ale credincioşilor tuturor religiilor tradiţionale. Desigur, acesta este un fel de ideal, dar experienţa arată că orice efort în acest sens aduce rezultatele sale. Rusia istorică şi-a păstrat majoritatea obiceiurilor şi tradiţiilor, a protejat spaţiul public de imoralitate. Anume aceasta a permis evitarea rezistenţei, consolidarea respectului reciproc şi a bunei vecinătăţi. Rezultatele acestei politici întăresc până în prezent societatea multiconfesională din Rusia şi din multe alte ţări care au făcut parte anterior din imperiul rus. AGERPRES

Sursa: http://www.agerpres.ro