„Praznicele bisericeşti din timpul anului au o perioadă de înainte serbare şi una de după serbare. Slăvitul praznic al Botezului Domnului nu face excepţie şi are o duminică înainte, una după, o perioadă înainte de prăznuire şi până pe 14 mâine o perioadă de după serbare, care se încheie cu ziua odovaniei. Odovania este un cuvânt slav care înseamnă «sfârşit», «concluzie». În privinţa existenţei acestor perioade de dinainte serbare şi după serbare există o comparaţie care a fost făcută de unii liturgişti cu soarele care înainte să apară oferă lumii lumina sa chiar dacă el nu se vede efectiv şi după ce apune, încă mai oferă lumii din lumina sa, lumea obişnuindu-se şi rămâne în suflet cu lumina pe care soarele a oferit-o în ziua respectivă”, a spus părintele Silviu Tudose, asistent la Facultatea de Teologie Ortodoxă “Justinian Patriarhul” din Bucureşti, pentru Radio TRINITAS.

În perioada de după serbarea Botezului Domnului şi până la odovanie, slujbele bisericeşti poartă amprenta sărbătorii.

„De fapt, cântările sfinţilor prăznuiţi în această perioadă sunt împletite cu cântările închinate Botezului Domnului. În ziua de 14 ianuarie, începând de seara de la Vecernie, deoarece ziua liturgică începe seara, practic se săvârşeşte din nou slujba Praznicului cu mici excepţii în rânduiala liturgică, această slujbă fiind, aşa cum spuneam, o încununare, un sfârşit al praznicului respectiv. O caracteristică specială ar fi că până în ziua praznicului respectiv, pe 14 ianuarie, credincioşii pot gusta Agheasmă mare. După ziua de 14 ianuarie se gustă Agheasmă mică. Această perioadă este perioada în care fiecare, fără binecuvântarea duhovnicului, poate gusta Agheasmă mare până la odovanie”, a mai menţionat părintele Silviu Tudose.