ONOMASTICA MITROPOLITULUI DE 104 ANI

Ziua bătrânului Mitropolit de Florina, părintele Augustin

 

Şi anul acesta, părintele Augustin Kandiotis, marele luptător şi ierarh al Florinei, la cei 104 ani ai săi, şi-a sărbătorit onomastica.

 S-a săvârşit Vecernia arhierească şi o procesiune. Credincioşii care au ajuns în Sfânta Mănăstire a Sfântului Augustin din Florina şi din alte părţi din Grecia, au primit binecuvântarea stareţului şi i-au sărutat mâna.
În continuare, a avut loc Dumnezeiasca Liturghie de noapte cu multă umilinţă duhovnicească, iar la sfârşit s-a aşternut şi o masă de post.
Discuţia din trapeză a gravitat în jurul anilor copilăriei Mitropolitului de Florina, părintele Augustin Kandiotis.

 

 

 

 

 

 *****

 

O CARACTERIZARE NELALOCUL EI

În fotografia din dreapta un mic vizitator, Augustin. A venit împreună cu părinţii şi fraţii lui, ca să ia binecuvântarea respectabilului bătrân episcop care este sărbătorit. Sărută cu respect mâna Înaltpreasfinţiei Sale şi primeşte ca dar de ziua lui un Nou Testament de buzunar.

Cel dintâi a adus în discuţie anii copilăriei părintelui Augustin o rudă după trup a stareţului din Atena.

„Vă voi spune două cuvinte, a zis, plecând de la omilia pe care am auzit-o la vecernie. M-a smintit puţintel şi m-a neliniştit ceea ce a spus predicatorul”.

(Predicator a fost Protosinghelul Sfintei Mitropolii de Florina şi egumen de Kladorahi şi predicator al Sfântului Sinod şi al Patriarhiei, şi…, părintele Iustin Bardakas).

„Care a fost sminteala? Predicatorul a spus că anii tinereţii părintelui Augustin au semănat mult cu anii tinereţii sfântului cinstit astăzi. Acest lucru nu este adevărat. Ceea ce ştiu eu de la mama lui şi de la surorile lui, şi de la compatrioţii lui este că de mic copilaş părintele Augustin a fost aproape de Dumnezeu. Tatăl său l-a dus de la zece ani la Taina Sfintei Spovedanii, în Sfânta Mănăstire Longobarda, la Cuviosul ei Egumen – părintele Filotei Zervakos, pe care întreaga familie îl avea drept duhovnic. Viaţa părintelui Augustin încă din copilărie a fost foarte aspră; a fost cum o ştiţi şi acum. Voi menţiona un exemplu. Păpuşilor surorilor lui (a avut trei surori), care aveau mânecile scurte, le rupea mâinile.
Dar şi viaţa tinerească a părintelui Augustin a fost cu desăvârşire închinată lui Dumnezeu. Cărţile după care fusese educat, chiar înainte de a studia teologia, erau cărţi de teologie. Copiase toate omiliile Sfântului Ioan Gură-de-Aur, ale Marelui Vasile şi ale altor Părinţi ai Bisericii din toate cărţile pe care le găsea. Prin urmare, a fost nepotrivită caracterizarea predicatorului”.

După domnul Kalivino au luat cuvântul şi alţi vorbitori, spre slava nu a Stareţului, ci spre slava lui Dumnezeu, Care dăruieşte Bisericii Sale astfel de adevăraţi lucrători ai Evangheliei.
Dezbaterea a fost moderată de părintele duhovnicesc al mănăstirii, Ierotei Kokonos, care este lângă Stareţ de 60 de ani. A luat cuvântul şi actualul Egumen al Mănăstirii Longobarda, precum şi Egumenul Mănăstirii Sfânta Parascheva – Milohorios, Ptolemaida. Au luat cuvântul şi alţi vorbitori.

(trad. M.L., sursa: http://www.augoustinos-kantiotis.gr/?p=12665)

 

 

Notă: Părintele Augustin nu permitea femeilor să intre în biserică cu pantaloni, cu fuste scurte, cu spatele descoperit sau cu mâneci scurte. Chiar şi bărbaţilor, dacă-i vedea cu mânecă scurtă în biserică, le făcea observaţie, deoarece mâneca lungă denotă mai multă cuviinţă. Cerea să intrăm cu cuviinţă în biserică. Stricteţea pe care o arăta ca episcop, o arătase şi când era mic copilaş faţă de păpuşile surorile lui. Considera păcat ca păpuşile să aibă braţele goale, şi pentru că nu ştia să le coasă mâneci, le rupea mâinile.