Papa Francisc și Volodimir Zelenski. Imagine: Vatican Media.
Volodimir Zelenski a răspuns criticilor Papei Francisc cu privire la legea ucraineană 8371 adoptată recent.
Pe 27 august, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a comentat declarațiile făcute de Papa Francisc, prin care și-a exprimat îngrijorarea față de legea ucraineană 8371, care ar putea interzice activitățile Bisericii Ortodoxe Ucrainene (BOUkr).
Zelenski a subliniat importanța spațiului informațional și impactul acestuia asupra instituțiilor religioase, inclusiv asupra Vaticanului. „Vaticanul nu este o excepție. Declarațiile Papei Francisc au variat. Este foarte important să nu pierdem legătura nici cu Vaticanul, nici cu Italia”, a remarcat el la o conferință de presă organizată la finalul forumului „Ucraina 2024. Independența”.
Discutând despre necesitatea luptei pentru un spațiu de informare veridic, Zelenski a adăugat: „De îndată ce te oprești în eforturile tale informaționale, totul se umple cu informații din Rusia. Ei funcționează ca un ceasornic în acest sens… Biserica lor operează puternic în străinătate”.
UJO a informat mai devreme că pe 25 august, Papa Francisc și-a exprimat îngrijorarea că credincioșilor din Ucraina nu li se oferă posibilitatea de a se ruga „în biserica pe care o consideră a lor”.
Deputatul a declarat că nu a primit nicio notificare de suspiciune.
Deputatul ucrainean Artem Dmytruk a fost informat cu privire la suspiciunea de comitere a crimei legată de atacuri asupra oamenilor legii și a unui militar. Numele parlamentarului nu este menționat în anunț, dar identitatea acestuia poate fi recunoscută din fotografia încețoșată.
„Procurorul general l-a informat pe deputatul ucrainean în exercițiu cu privire la suspiciunea de săvârșire a atacului asupra unui om al legii și a unui militar de către un grup de persoane, de tentativa de furt a armelor de foc, de vătămare corporală moderată a victimei și de huliganism”, se arată în anunț.
Acțiunile suspectului sunt clasificate conform următoarelor articole din Codul penal al Ucrainei:
Partea 1 a articolului 28, partea a 2-a a articolului 345 – provocarea intenționată de vătămare corporală ușoară de către un grup de persoane unui agent de aplicare a legii în timpul îndeplinirii atribuțiilor sale oficiale;
Partea 2 a articolului 15, partea 1 a articolului 28, partea 1 a articolului 262 – Tentativă finalizată de furt a armelor de foc de către un grup de persoane.
Artem Dmytruk a comentat situația: „Procuratura Generală m-a informat despre suspiciune în legătură cu „atacul asupra unui om al legii și a unui militar”. De fapt, nimic nou. Autoritățile își continuă vânătoarea asupra celor care nu sunt de acord cu regimul. Și da, apropo, nimeni nu mi-a făcut nicio notificare de suspiciune. Toate acestea sunt povești inventate și falsificate”.
UJO a informat mai devreme că deputatul Dmyitruk a declarat că este amenințat cu închisoarea din cauza faptului că apără Biserica Ortodoxă Ucraineană.
Oleksandr Usyk la Lavra Peșterilor de la Kiev. Imagine: Biserica Ortodoxă Ucraineană
Oleksandr Usyk a participat la Liturghia săvârșită la Lavra Peșterilor de la Kiev.
Campionul mondial la box la categoria grea, Oleksandr Usyk, a spus cine îl îndrumă pe calea credinței. „Preafericitul Părinte Mitropolit Onufrie. Și vlădica Spiridon (se referă probabil la episcopul Spiridon de Vasylkiv, care a fost privat de cetățenia ucraineană în 2023 – Red.)”, a spus Usyk. Acest lucru a fost raportat de publicația Tribuna.
Pe 25 august, Usyk a fost văzut participând la o slujbă a Bisericii Ortodoxe Ucrainene la Lavra Peșterilor de la Kiev. Acest lucru s-a întâmplat a doua zi după ce Usyk s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În timpul acelei întâlniri, boxerul i-a oferit lui Zelenski centura sa de campion la categoria grea WBC.
UJO a informat mai devreme că în 24 august 2024, președintele Volodimir Zelenski a semnat legea nr. 8371 adoptată de Rada Supremă „Cu privire la protecția ordinii constituționale în sfera organizațiilor religioase”, care are ca scop interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
Enoriașii Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Imagine: Consiliul Mondial al Bisericilor
Reprezentanții Consiliului Mondial al Bisericilor au făcut apel către guvern „să manifeste prudență în ceea ce privește măsurile care riscă să încalce dreptul fundamental la libertatea de mărturisire a credinței și să submineze coeziunea socială”.
Consiliul Mondial al Bisericilor (CMB) și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la nouă lege adoptată de Rada Supremă a Ucrainei în 20 august 2024, care ar putea duce la pedepse colective asupra comunităților religioase și ar putea încălca principiile libertății religioase. Aceste informații au fost raportate pe site-ul organizației.
În declarație, CMB a subliniat că autoritățile ucrainene au dreptul suveran de a apăra integritatea teritorială a țării și de a pedepsi pe cei vinovați de crime împotriva intereselor Ucrainei, cu atât mai mult în contextul agresiunii ruse.
Cu toate acestea, CMB este profund alarmat de posibilitatea „de aplicare a pedepsei colective nejustificate supra întregii comunități religioase și de încălcarea principiilor libertății la religie sau credință”. Organizația a îndemnat guvernul ucrainean să fie prudent, menționând că „nici crimele unor indivizi, nici apartenența istorică a unei anumite entități religioase nu pot constitui o bază suficientă pentru măsuri echivalente cu pedeapsa colectivă asupra unei comunități religioase funcționale din Ucraina”.
CMB a subliniat, de asemenea, că noua lege prevede un proces care constă din șase pași înainte de a interzice o organizație religioasă și a subliniat necesitatea unei abordări echitabile și impartiale a oricărei astfel de investigații, în conformitate cu dreptul internațional și principiile justiției. „Solicităm să fie asigurată abordarea echitabilă și imparțială a oricărei astfel de investigații și să se acorde atenția cuvenită principiilor dreptului internațional, justiției naturale și procesului echitabil în întreprinderea oricăror acțiuni conform acestei legi noi”, se arată în comunicatul reprezentanților CMB.
„Dumnezeu să ne dea pe viitor tărie și putere ca forța noastră să nu fie în arme sau în bani, ci în Dumnezeu”, a spus Preafericitul Mitropolit Onufrie.
În mesajul său cu ocazia împlinirii a 10 ani de la întronizarea sa, Preafericitul Mitropolit Onufrie a mulțumit credincioșilor pentru sprijinul acordat în slujirea sa. Înregistrarea video a predicii Întâistătătorului a fost publicat de Departamentul pentru Informare și Educație al Bisericii Ortodoxe Ucrainene (BOUkr).
După cum a notat Preafericitul Părinte Mitropolit, ultimul deceniu a fost plin de evenimente, dintre care multe au fost amare.
Totuși, așa cum a subliniat Întâistătătorul, trebuie să-i mulțumim lui Dumnezeu pentru toate, deoarece calea către Împărăția Cerurilor nu este niciodată ușoară.
„Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru ceea ce s-a întâmplat în acești 10 ani de slujire. Probabil că am suferit mai puțin decât voi toți pentru că v-ați nevoit pentru mine, m-ați ajutat și mi-ați purtat crucea în cea mai mare parte prin ostenelile voastre. Voi, dragi părinți, preotese, și fiecare dintre voi, dragi frați și surori”, a spus el.
Arhipăstorul le-a dorit credincioșilor să-și continue viața mulțumind lui Dumnezeu și nădăjduind în mila Lui.
„Dumnezeu să ne dea pe viitor tărie și putere ca forța noastră să nu fie în arme sau bani, ci în Dumnezeu, care este Ocrotitorul și Puterea noastră”, a subliniat Preafericirea Sa.
Volodimir Zelenski și Papa Francisc. Imagine: hvylya.net
Pontiful Roman a spus că „fiecare care vrea să se roage, să se roage în Biserica pe care o consideră a sa”, și a subliniat că Bisericile sunt inviolabile.
Papa Francisc, comentând legea ucraineană care vizează interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene (BOUkr) în Ucraina, s-a adresat autorităților „să nu interzică nicio biserică creștină direct sau indirect”, relatează Vatican News.
În discursul său, Pontiful Roman și-a exprimat îngrijorarea cu privire la adoptarea legii care interzice Biserica Ortodoxă Ucraineană. „Să nu fie desființată nicio Biserică creștină direct sau indirect”, a notat el.
Papa a asigurat că continuă „să urmărească cu mâhnire luptele dintre Ucraina și Federația Rusă”.
Papa Francisc a subliniat că,”gândindu-se la legile recent adoptate în Ucraina”, are temeri pentru libertatea celor care se roagă, „pentru că cei care se roagă cu adevărat, se roagă mereu pentru toți”.
„Prin rugăciune nu poți face nici un rău. Dacă cineva săvârșește rău împotriva poporului său, va fi vinovat de aceasta, dar el nu poate să fi făcut vinovat pentru că s-a rugat. Deci, cei care vor să se roage, să aibă voie să se roage acolo unde ei consideră că este Biserica lor”, a menționat papa Francisc în declarația sa.
„Vă rog, nicio Biserică Creștină să nu fie desființată direct sau indirect. Bisericile nu trebuie atinse!”, a subliniat Pontiful.
UJO a informat mai devreme că la 24 august 2024, patriarhul Chiril al Moscovei și al Întregii Rusii s-a adresat Primaților Bisericilor Ortodoxe Autocefale, liderilor religioși și reprezentanților organizațiilor internaționale cu mesaje care exprimă profunda îngrijorare față de Legea 8371 adoptată de Rada Supremă a Ucrainei.
Persecuțiile, arestările, profanările lăcașurilor de cult, confiscarea proprietăților sfintelor biserici și sfintelor mănăstiri sunt acțiuni brutale.
Ele devin și mai rigide atunci când sunt impuse de către Corpurile Legislative ale țărilor democratice.
Recenta Lege 8371/24.8.2024 a Parlamentului Ucrainei este în mod clar menită să desființeze Biserica Ortodoxă Ucraineană canonică.
În acest mod, sunt persecutați milioane de credincioși ortodocși ucraineni, numeroși episcopi, preoți, călugări și călugărițe, de sub conducerea Mitropolitului Onufrie, toți membrii „Bisericii celei Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească”.
Potrivit cuvintelor Apostolului Pavel „dacă un mădular suferă, împreună cu el suferă toate mădularele” (I Cor. 12, 26), pătimind și noi împreună cu frații noștri persecutați, cu stăruință ne rugăm pentru încetarea ostilităților sângeroase, care fără excepție rănesc întregul popor ucrainean, pentru anularea acestei legi absurde, pentru prevalența păcii și a unității Ortodoxiei, ca să poată răspunde mărturiei sale mondiale.
”BISERICA AUTOCEFALĂ A UCRAINEI (SCHISMATICII LUI DUMENKO)
NU ESTE CANONICĂ!
Un apel către credincioși să se roage pentru păstrarea Bisericii canonice din Ucraina, a fost făcut de către Patriarhul Daniil al Bulgariei, în cadrul Sfintei Liturghii de la Biserica Sfântul Ioan Rila din orașul Pernik.
Întâistătătorul Bisericii Bulgariei a subliniat că Biserica de sub Mitropolitul Onufrie este singura Biserică canonică din Ucraina.
„Parlamentul ucrainean a aprobat o lege care prevede închiderea Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care este singura Biserică Ortodoxă canonică din Ucraina. După cum știți, 11 din 15 Biserici Ortodoxe Locale nu au recunoscut structura bisericească creată în 2019, așa-numita Biserică Autocefală a Ucrainei, care nu este o Biserică canonică”, a adăugat Patriarhul Daniil.
În încheiere, Patriarhul Daniil a cerut încetarea rapidă a conflictului din Ucraina și și-a exprimat speranța pentru păstrarea Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
Calea Crucii a Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Imagine: Biserica Ortodoxă Ucraineană
Pelerinii au parcurs peste 200 de kilometri într-o procesiune Calea Crucii către Lavra de la Poceaev.
Pe 25 august 2024, în ajunul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, la Larva de la Poceaev a sosit o mare procesiune Calea Crucii care și-a luat începutul la Kamianeț-Podilski. Această informație a fost raportată de Departamentul pentru Informare și Educație din cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
A fost nevoie de aproape 40 de minute pentru ca toți participanții la pelerinaj să intre prin porțile mănăstirii Poceaev. Aproximativ 30.000 de pelerini au parcurs peste 200 de kilometri, rugându-se pentru mila lui Dumnezeu față de Ucraina.
Mitropolitul Pavel (Lebed) în instanță. Imagine: media.slovoidilo.ua
Şedinţa de judecată a fost amânată, iar mitropolitul este investigat de medici.
În timpul audierii de la Judecătoria Pecersk din Kiev în cazul starețului Lavrei Peșterilor de la Kiev, mitropolitului Pavel de Cernobyl și Vyșgorod, vlădica s-a simțit rău și a fost internat de urgență în spital. Acest lucru a fost raportat de avocatul său, protoiereul Nikita Cekman, pe canalul său de Telegram în data de 21 august 2024.
Potrivit protoiereului Nikita, judecatorul în cadrul ședinței a observat că mitropolitul nu se simte bine si a amânat audierea.
Medicii de la urgență i-au acordat mitropolitului primul ajutor și l-au dus la spital pentru investigații medicale, unde se va decide problema internării lui.
Avocatul a atras atenția și asupra comportamentului inadecvat al jurnaliştilor de la canalele „1+1”, „Suspilne” și alții, care, în pofida solicitărilor apărătorilor arhiereului și a securității de a părăsi sala, au continuat să filmeze procesul de acordare a asistenței medicale.
„Toată lumea trebuie să rămână umană. Și să nu desfășoare asemenea acțiuni cinice în căutarea hype-ului și a exclusivului”, a subliniat avocatul.
El a îndemnat credincioșii să-și intensifice rugăciunile pentru mitropolitul Pavel, aflat în prezent la spital.
Mitropolitul Elpidofor al Americii și mitropolitul Emmanuil al Calcedonului. Imagine: UJO
Recent, o delegație de politicieni ucraineni și reprezentanți ai BOaU l-au vizitat pe patriarhul Bartolomeu. Ce se află în spatele acestei vizite?
În ultimul timp în presă s-au intensificat discuțiile despre o posibilă interdicție a Bisericii Ortodoxe Ucrainene (BOUkr). Acest lucru a fost alimentat nu doar de declarațiile Președintelui Ucrainei și ale conducătorului Biroului Președintelui, ci și de acțiunile reprezentanților BOaU care fac tot posibilul pentru ca legea 8371 să fie adoptată în forma propusă de „Solidaritatea Europeană”. Vizita recentă a conducătorului BOaU, Epifanie Dumenko, la Fanar, în cadrul unei delegații ucrainene, care s-a efectuat în grabă, este un alt semnal că se produc schimbări semnificative în sfera politico-bisericească. Această vizită nu a fost anunțată, indicând caracterul secret și urgent al problemelor discutate. Să încercăm să înțelegem ce anume s-a discutat la această întâlnire și ce consecințe politice și ecleziastice ar putea avea.
Componența delegației: detalii importante
În primul rând, trebuie de acordat atenție componenței delegației care l-a vizitat pe Patriarhul Bartolomeu. Pe lângă conducătorul BOaU Epifanie și cel mai apropiat asociat al său, Evstratie Zorea, din delegație a făcut parte conducătorul adjunct al Biroului Președintelui Ucrainei Olena Kovalska, lobbyistul-șef din țară pentru BOaU Victor Elenski, precum și actualul ambasador al Ucrainei în Turcia Vasyl Bondar și consulul general la Istanbul Roman Nedilski (cel din urmă se știe că are relații bune cu Patriarhul Bartolomeu).
Din partea Fanarului, la negocieri a luat parte mitropolitul Emmanuil de Calcedon – inițiatorul șef și curatorul înființării BOaU, arhimandritul Aetios și diaconul patriarhal Epifanie Kamianovici (în calitate de traducător).
Componența acestei delegații și implicarea unor astfel de figuri proeminente denotă faptul că, dacă nu toate resursele, atunci cel puțin „artileria grea” a fost folosită pentru a rezolva problemele discutate.
Motivele posibile ale vizitei
Primul și cel mai evident motiv al vizitei urgente a delegației ucrainene la Fanar sunt evenimentele legate de adoptarea proiectului de lege 8371, care vizează interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
Acest proiect de lege a stârnit deja îngrijorări serioase în rândul multor politicieni occidentali, care îl privesc ca pe o amenințare nu numai pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană, ci și pentru libertatea religioasă din Ucraina în ansamblu.
Este foarte probabil ca delegația ucraineană să încerce să-l convingă pe patriarhul Bartolomeu că adoptarea acestei legi nu va crea probleme Patriarhiei Ecumenice. Argumentul principal ar fi putut fi că interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene nu ar fi direct legată de Fanar și, prin urmare, nu ar dăuna reputației internaționale a Patriarhiei.
În plus, delegația ucraineană ar fi putut să-l asigure pe Patriarhul Bartolomeu să nu se aștepte la vreo rezistență serioasă din partea Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Acest fapt ar fi fost menit să liniștească Patriarhia Ecumenica și să o convingă că procesul de interzicere a Bisericii Ortodoxe Ucrainene va decurge fără scandaluri majore.
Un alt motiv posibil al vizitei lui Dumenko la Fanar ar putea fi nemulțumirea Patriarhului Bartolomeu față de nelegiuirea comisă de susținătorii BOaU împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Această concluzie poate fi trasă din informațiile publicate pe site-ul președintelui, unde s-a dezvăluit că delegația ucraineană îl convingea pe conducătorul Fanarului că „toate bisericile din țară sunt deschise”. Acest lucru a părut deosebit de cinic pe fundalul faptului că chiar în ziua în care Dumenko și Elenski îi vorbeau Patriarhului Bartolomeu despre „libertatea religioasă” din Ucraina, Ministerul Culturii a sigilat o altă biserică de pe teritoriul Lavrei Peșterilor de la Kiev.
Putem specula că autoritățile ucrainene, reprezentate de Elenski și Kovalska, i-au garantat în esență lui Bartolomeu distrugerea „liniștită” a Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
Cum va avea loc această distrugere este greu de spus în acest moment. Sunt cel puțin două aspecte care trebuie luate în considerare – canonic și fizic. Cu alte cuvinte, Biserica Ortodoxă Ucraineană ar putea fi distrusă prin schimbarea statutului său canonic (de exemplu, prin convingerea episcopilor, preoților și mirenilor de necesitatea de a se alătura Exarhatului Fanarului din Ucraina sau la BOaU). Alternativ, ar putea fi suprimată fizic, așa cum a propus recent conducătorul Biroului Președintelui, Andrii Ermak.
Acțiunile recente ale autorităților oferă o perspectivă asupra metodelor care ar putea fi utilizate pentru atingerea acestui obiectiv – reprimarea și persecuția oricui care îndrăznește să apere Biserica Ortodoxă Ucraineană.
Rămâne deschisă întrebarea dacă resursele și, mai important, voința de a face acest lucru sunt prezente deja. Se pare că există voință, dar lipsesc resursele. Prin urmare, credem că primele două opțiuni – Exarhatul sau BOaU – sunt mai probabile.
De ce nu a mai venit delegația Fanarului?
Se poate afirma cu deplină încredere că negocierile privind întărirea Exarhatului ucrainean al Fanarului (care, reamintim, există deja) sunt în desfășurare, în pofida opoziției colegilor lui Poroșenko și a unor reprezentanți ai BOaU. Prin urmare, dincolo de motivul evident – discuțiile despre proiectul de lege privind interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene – există un motiv mai complex și mai ascuns al vizitei, legat de conflictele interne din cadrul BOaU și al Patriarhiei Ecumenice. Acest lucru este dovedit de publicațiile din instituțiile media din apropierea BOaU.
Cu o săptămână înainte de vizita lui Epifanie la Fanar, publicația „Frontul spiritual”, coordonată de Exarhatul Patriarhiei Ecumenice din Ucraina, a relatat că în urmă cu un an Patriarhul Bartolomeu plănuia să trimită o delegație în țara noastră. Totuși, acestei decizii i s-a opus Epifanie Dumenko și cei mai apropiați asociați ai săi, în special Evstratie Zorea (care poate fi numit pe bună dreptate regentul lui Dumenko).
În urmă cu un an, delegația Patriarhului Bartolomeu trebuia să includă doi episcopi de origine ucraineană: mitropolitul Ilarion al Canadei și arhiepiscopul Iov (Getcia), precum și un diacon al Patriarhiei Constantinopolului, Epifanie Kamianovici. Totuși, au fost descurajați să vină într-o manieră foarte grosolană (pretinzând că centrala nucleară din Zaporojia ar putea exploda) încât ridică o întrebare logică pentru orice persoană gânditoare: de ce prezența acestei delegații a fost atât de dezavantajoasă pentru Zorea și Dumenko?
Un conflict în cadrul Patriarhiei Constantinopolului
Problema este că mitropolitul Ilarion (Rudnyk) și arhiepiscopul Iov (Getcea), conform ediției „Ukraina Pravoslavna” („Ucraina Ortodoxă”), supravegheată de Evstratie Zorea, reprezintă un grup din cadrul Patriarhiei Ecumenice care consideră proiectul BOaU nereușit și chiar un eșec. „Ukraina Pravoslavna” face subtil aluzie acestor indivizi când menționează că există o „mână a Moscovei” în cadrul Patriarhiei Constantinopolului. Resursa sugerează că există o astfel de „mână” în interiorul BOaU. Aceasta se referă probabil la „episcopii” care nu pot accepta faptul că Evstratie Zorea este cel care controlează de fapt BOaU, în timp ce ei cred că ar fi putut fi la conducere (cum ar fi Simeon Șostațki sau Myhailo Zinkevyci). Acest grup este convins că existența continuă a BOaU în forma sa actuală nu este viabilă, întrucât nici Dumenko, nici Zorea nu sunt capabili să îndeplinească obiectivele stabilite la crearea BOaU.
Merită să reamintim că Patriarhul Bartolomeu și reprezentanții săi au afirmat în repetate rânduri că scopul legitimării schismelor ucrainene a fost stabilirea păcii religioase în Ucraina și consolidarea unei societăți divizate de câteva decenii pe linii religioase.Totuși, în cei peste șase ani de existență ai BOaU, nu a fost atinsă pacea, ci a devenit o perspectivă și mai îndepărtată. Politica urmată de Dumenko și asociații săi s-a bazat pe un singur principiu simplu: cel mai bun instrument de negociere cu Biserica Ortodoxă Ucraineană sunt metodele puterii, cum ar fi utilizarea polizoarelor unghiulare și a răngilor. Această abordare, combinată cu lipsa hirotonirilor canonice în rândul reprezentanților BOaU, a făcut imposibile negocierile dintre Biserica Ortodoxă Ucraineană și această structură (ca să clarific, hirotoniile sunt primare, în timp ce răngile și polizoarele sunt secundare, dar ele sunt cotidiene). Drept urmare, BOaU nu numai că nu a reușit să depășească schisma, dar a exacerbat-o.
Fanarul și căutarea unei soluții pentru criză
Situația actuală plasează Fanarul într-o poziție foarte incomodă. Patriarhia Ecumenica a Constantinopolului, care a susținut inițial crearea BOaU cu scopul de a instaura pacea religioasă în Ucraina, se confruntă acum cu realitatea că acest proiect nu numai că nu a reușit să aducă pacea, ci a și adâncit schisma. Sub critici crescânde atât în interiorul cât și în afara Patriarhiei, Fanarul este forțat să caute o cale de ieșire din această criza în curs de desfășurare.
Citat: „Nu cred că Sanctitatea Sa Patriarhul Bartolomeu susține această stare de lucruri zbuciumată. Pot doar face concluzia că Sanctitatea Sa a căzut pradă intrigilor autorităților ucrainene și a fost împiedicat să afle adevărul despre libertatea religioasă în Ucraina. Având în vedere rolul său de semnal în atacul asupra Bisericii Ortodoxe Ucrainene, vinovatul cel mai probabil este Victor Elenski care s-a dovedit a fi o figură părtinitoare, care dorește nimic alt ceva decât distrugerea totală a Bisericii Ortodoxe Ucrainene. În cadrul administrației prezidențiale există persoane care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la comportamentul său, potrivit documentelor interne aflate în posesia mea, „stilul de lucru al actualului conducător al SSELC poate fi caracterizat drept indulgență totală în interesul BOaU. El manipulează în mod deliberat faptele, […] și în diverse locuri oferă declarații reciproc contradictorii pe care interlocutorul său dorește să le audă, doar pentru a obține de la interlocutor pași concreți în sprijinul BOaU”. Acesta nu este un om în care Sanctitatea Sa Patriarhul Bartolomeu poate avea încredere„.
În acest sens, este de remarcat faptul că un canal de Telegram ucrainean a publicat un articol foarte interesant, dezvăluind următoarele. Pe 17 iulie 2023, Ambasada Ucrainei în Turcia „a înmânat Patriarhului un refuz definitiv de a accepta o delegație, deoarece se presupune că președintele se afla într-o călătorie de lucru, iar Elenski a trebuit să ia un concediu medical. Se spune că Patriarhul era atât de jignit în timpul întâlnirii sale cu reprezentanții Ambasadei că l-a întrebat direct pe traducător: „De ce mă mint atât de obraznic?””.
Mai mult, canalul Telegram a mai susținut că nu numai că patriarhul Bartolomeu a fost înșelat, ci și Președintele Zelenski. În special, în ceea ce privește vizita arhiepiscopului Ilarion la Kiev, autorii canalului au scris că arhiepiscopul Ilarion și episcopul însoțitor Mihail de Koman „s-au întâlnit cu noul conducător adjunct al Biroului Președintelui, O. Kovalska. Ea a găsit cuvintele potrivite pentru a-le explica lor pentru prima dată că Președintele a fost… să spunem, nu în întregime informat corect despre procesele care au loc în Ortodoxia ucraineană și că patriarhul Bartolomeu nu este interesat să participe la unificarea ulterioară a acesteia”.
În concluzie, putem presupune că declarația lui Amsterdam, împreună cu (dacă este adevărată) informațiile despre minciunile spuse atât Patriarhului Bartolomeu, cât și Președintelui Zelenski de către anumiți oficiali ucraineni, deschide posibilitatea Patriarhului Bartolomeu de a lua măsuri care ar putea avea un impact semnificativ asupra viitorului atât al BOaU, cât și al BOUkr.
Conflicte interne și lupta pentru putere
Pe lângă factorii externi legați de situația din jurul Bisericii Ortodoxe Ucrainene și BOaU, în cadrul Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului se pregătește un conflict serios. Acest conflict se învârte în jurul unei lupte pentru putere și influență între diferite facțiuni din cadrul Patriarhiei. În centrul acestei lupte se află două figuri cheie: mitropolitul Emmanuil de Calcedon și mitropolitul Elpidofor al Americii.
Mitropolitul Emmanuil, care a fost conducătorul creării BOaU, a fost mult timp considerat una dintre cele mai influente figuri din Patriarhia Constantinopolului. Succesul sau eșecul proiectului BOaU îi va determina în mare măsură viitorul.
Pe de altă parte, mitropolitul Elpidofor, conducătorul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Greciei din America, care a fost văzut cândva drept principalul candidat la tronul patriarhal, se află acum într-o poziție dificilă. Încercările sale de a valorifica scena politică americană pentru a-și consolida influența în cadrul Patriarhiei nu au avut succes. În plus, mai multe scandaluri – cum ar fi botezul copiilor unui cuplu de același sex sau participarea acestuia la deschiderea Casei Turciei în SUA – l-a făcut să piardă din avânt în cursa pentru Tronul Patriarhal.
Întrebarea cine va fi următorul Patriarh Ecumenic devine din ce în ce mai presantă, având în vedere vârsta și starea de sănătate a patriarhului Bartolomeu, care acum are peste 80 de ani. Alegerea unui nou patriarh vor duce probabil la schimbări semnificative atât în cadrul Patriarhiei Constantinopolului, cât și în relațiile acesteia cu alte Biserici Ortodoxe.
De aceea, situațiile în curs din Ucraina, în special situația cu BOaU și Bisserica Ortodoxă Ucraineană, fac în esență parte dintr-o luptă mai amplă pentru putere pentru poziția de Patriarh Ecumenic.
Dacă proiectul BOaU în cele din urmă eșuează, acest fapt va da o lovitură semnificativă poziției lui Emmanuil, diminuându-i drastic șansele de a deveni următorul patriarh. În schimb, dacă BOaU reușește, i-ar putea întări statutul, făcându-l principalul candidat la tronul patriarhal.
Acesta ar putea fi motivul pentru care Emmanuil și susținătorii săi promovează atât de activ sprijinul continuu al BOaU, în pofida eșecurilor evidente ale conducerii sale și a comportamentului îndoielnic al unora dintre reprezentanții săi.
Rolul SUA şi influenţa sa asupra Patriarhiei Constantinopolului
Un factor esențial în analiza situației din jurul BOaU este rolul SUA. Mitropolitul Elpidofor, care are legături strânse cu cercurile politice americane, a participat recent la evenimentele Partidului Republican în care a cerut binecuvântarea lui Dumnezeu pentru viitoarele alegeri prezidentiale în SUA. Această mișcare îi semnalează dorința de a asigura sprijinul autorităţilor SUA în lupta sa pentru tronul patriarhal.
Totuși, acest sprijin poate fi realizabil numai dacă există o schimbare în politica privind Biserica Ortodoxă Ucraineană. Este binecunoscut faptul că republicanii și-au exprimat nemulțumirea față de persecuția Bisericii Ortodoxe Ucrainene din Ucraina și au semnalat în mod repetat guvernului ucrainean că o asemenea presiune asupra Bisericii este inacceptabilă. Este plauzibil că mesaje similare au fost transmise patriarhului Bartolomeu prin Elpidofor. Acesta poate fi unul dintre motivele din spatele vizitei planificate a unei delegații a Patriarhiei Ecumenice în Ucraina – vizită care a fost blocată de Epifanie și anturajul său în urmă cu un an, dar care, potrivit canalelor ucrainene Telegram, vor avea loc în viitorul apropiat.
Având în vedere situația actuală, este evident că o criză gravă se pregătește atât în cadrul BOaU, cât și al Patriarhiei Constantinopolului. În exterior, totul poate părea relativ calm, dar contradicțiile ascunse și lupta pentru putere creează un mediu extrem de volatil. Principala întrebare acum este dacă Fanarul își poate menține reputația și poate găsi o cale de ieșire din această criză fără pierderi semnificative.
Proiectul creării BOaU, privit inițial ca un mijloc de stabilire a păcii religioase în Ucraina, se află acum într-un moment, după cum se spune „a domni sau a muri”. Dacă încercarea de a suprima Biserica Ortodoxă Ucraineană eșuează (în sensul că legea este mai greu de aplicat decât să o primești), autoritățile se pot întoarce în cele din urmă de la Dumenko, ceea ce ar putea semna sfârșitul pentru BOaU.
Pe de altă parte, conflictele interne ale Fanarului, lupta pentru putere și presiunea din partea forțelor externe precum SUA. creează o situație în care Patriarhia Ecumenica este nevoită să caute noi soluții și strategii.
Un posibil mod de acțiune pentru patriarhul Bartolomeu ar putea fi să-și reconsidere poziția față de Biserica Ortodoxă Ucraineană, care, cred unii fanarioți, ar putea păstra reputația Patriarhiei Ecumenice și ar putea să-i permită să iasă din criză cu daune minime. Totuși, această abordare implică riscuri semnificative, deoarece reacția clerului Bisericii și cu credință este incertă. În plus, acceptarea potențială a Bisericii Ortodoxe Ucrainene în Exarhatul Fanarului din Ucraina ar putea duce la o schismă și mai mare în lumea ortodoxă.
În viitorul apropiat ne putem aștepta la noi inițiative din partea Patriarhiei Constantinopolului menite să găsească o ieșire din situație. Acestea ar putea implica eforturi diplomatice reînnoite de stabilire a dialogului cu Biserica Ortodoxă Ucraineană sau încercări de a consolida poziția BOaU prin sprijin politic și financiar. Oricum, indiferent de ce demersuri se vor face, un lucru este clar: Patriarhia Constantinopolului se află într-o situație foarte dificilă, și de metoda de ieșire din această situație depinde viitorul ei și viitorul Ortodoxiei din Ucraina.
Duminică, 25 august a.c., papa Francisc a condus rugăciunea ”Îngerul Domnului”, la care au luat parte mii de romani și pelerini prezenți la amiază în Piața Sfântul Petru. Papa a prezentat o meditație despre Evanghelia duminicii după ritul roman sau latin, iar la saluturile finale a îndemnat la rugăciune pentru pace și a criticat legea din Ucraina care interzice activitatea Bisericii ortodoxe legate de Rusia…
Papa a spus apoi că ”urmărește cu durere confruntările din Ucraina și din Federația Rusă”. În același timp, papa a spus că ”gândindu-se la normele legale adoptate recent în Ucraina, îmi apare o temere pentru libertatea celui care se roagă, căci cel care se roagă cu adevărat se roagă întotdeauna pentru toți. Nu se comite un rău pentru că unul se roagă. Dacă vreunul comite un rău împotriva poporului său, va fi vinovat de acest fapt, dar nu poate să comită un rău pentru că s-a rugat. Așadar, să fie lăsat să se roage cel care vrea să se roagă în cea pe care o consideră Biserica sa. Vă rog, să nu fie abolită în mod direct sau indirect nicio Biserică creștină: Bisericile nu se ating”.
Apelul papei vine după ce Rada de la Kijv, parlamentul ucrainean, a adoptat pe 20 august a.c. un proiect de lege care scoate în afara legii activitatea Bisericii ortodoxe ruse, precum și a oricărei organizații religioase care are legătură cu Moscova. Potrivit surselor locale, legea intră în vigoare la 30 de zile după publicare, urmând ca organizațiile religioase vizate să se desprindă în totalitate de Biserica ortodoxă rusă în următoarele 9 luni.
În fine, papa a îndemnat la rugăciune pentru a se pune capăt războaielor din Palestina, Israel, Myanmar și din oricare altă regiune, subliniind că ”popoarele cer pacea. Să ne rugăm pentru ca Domnul să ne dăruiască tuturor pacea”…
Biserica necropolă a Mitropoliților Bucovineni din Cernăuți. Imagine: Eparhia Cernăuților și a Bucovinei
„Acum și românii reprezintă o piedică pentru autorități să construiască așa-zisa libertate spirituală”, a notat Eparhia Cernăuților și a Bucovinei din cadrul BOUkr.
Pe 23 august 2024, administrația cimitirului din orașul Cernăuți a tăiat lacătele și a sigilat biserica necropolă a Mitropoliților Bucovinei și a privat de biserică comunitatea religioasă Sfinții Trei Ierarhi a credincioșilor de etnie română. Acest lucru a fost raportat de Eparhia Cernăuților și a Bucovinei din cadrul BOUkr.
Se notează faptul că credincioșii, în frunte cu părintele paroh, protoiereul Cristofor, au fost lipsiți de posibilitatea de a săvârși sfintele slujbe în biserica pe care au restaurat-o, au pictat-o și au îngrijit-o.
La începutul scrisorii, Patriarhul Ioan al X-lea a citat cuvintele Mântuitorului: „Dacă vă urăşte pe voi lumea, să ştiţi că pe Mine mai înainte decât pe voi M-a urât” (Ioan 15:18).
Patriarhul a menționat că legea nr. 8371 este „o pedeapsă colectivă a milioane de credincioși, al căror singur „păcat” este că rămân credincioși credinței ortodoxe primite de la sfinți conform succesiunii apostolice”.
„În această situație grea prin care trece Sfânta Voastră Biserică, vrem să vă asigurăm că Patriarhia Antiohiei stă alături de Biserica Ortodoxă Ucraineană, ai cărei credincioși sunt mărturisitori și martori. Facem apel la toți credincioșii să se roage pentru ca Domnul Dumnezeu să-i sprijine în credință pe toți ierarhii, clerul, monahismul și credincioșii Bisericii Voastre. Dumnezeu să vă dea puterea și răbdare să îndurați greutățile, să păstrați puritatea credinței, să-i mângâiați pe cei care suferă și să-i iertați pe cei care vă jignesc”, se arată în scrisoare.
Patriarhul Ioan a mai subliniat că „Biserica Ortodoxă Ucraineană este singura Biserică din Ucraina care este în comuniune euharistică cu toate Bisericile Ortodoxe Autocefale, are succesiune apostolică și cler haric”. El a adăugat că încercarea de a interzice și lichida Biserica Ortodoxă Ucraineană este „desființarea celei mai vechi Biserici Ortodoxe legitime din această țară”.
Patriarhia Antiohiei s-a alăturat apelului Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale de a proteja Biserica Ortodoxă Ucraineană și a propus convocarea unui Sinod General pentru a găsi o soluție cuprinzătoare la problema Bisericii Ucrainene. „Vă asigurăm încă o dată că nu vom cruța niciun efort pentru a ne ridica vocea pentru dumneavoastră și a ajunge la toți oamenii buni din această lume, în special la liderii creștini, la guverne, organizații internaționale și apărători ai drepturilor omului și ai libertăților religioase, pentru a pune capăt discriminării religioase și violenței împotriva Bisericii Voastre, care este un precedent periculos în secolul XXI și care nu poate fi tolerat sau continuat”, a subliniat Patriarhul Ioan al X-lea.
UJO a informat mai devreme că Patriarhul Bulgariei Daniel și-a exprimat sprijinul pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană care este persecutată.
Hramul mănăstirii Slatina din satul bucovinean Crasnoilsc pe 19 august 2024. Imagine: Eparhia Cernăuților și a Bucovinei
Starețe și maici de la mănăstirile Bisericii Ortodoxe Române au venit la hramul mănăstirii Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
La mănăstirea în cinstea Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava din cătunul „Slatina” din comuna bucovineană Crasnoilsc, pe 19 august 2024, clerici ai Bisericii Ortodoxe Române și ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene au săvârșit o slujbă festivă de sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului. Despre acest lucru a relatat serviciul de presă al Eparhiei Cernăuților și Bucovinei din cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
Sfânta Liturghie a fost condusă de arhimandritul Teofil, economul mănăstirii românești Putna. Alături de el au coliturghisitt ctitorul sfintei mănăstiri, protoiereul Paulin Pavlenko, clerul Eparhiei Bisericii Ortodoxe Ucrainene și oaspeți și clerici din România.
Starețe și maici de la mănăstirile Eparhiei Cernăuților și din Biserica Ortodoxă Română au venit să împărtășească bucuria cu maica stareță a mănăstirii, Ioana.
În timpul liturghiei, clerul s-a rugat în mod special pentru pace pe pământul ucrainean, pentru izbăvirea de dușmani, pentru ca Dumnezeu să binecuvânteze poporul nostru, oamenii de bunăvoință care îi ajută pe cei nevoiași.
La finalul slujbei au fost binecuvântați strugurii, merele și alte fructe. În încheiere, protoiereul mitrofor Paulin Pavlenko a mulțumit clerului și credincioșilor pentru rugăciunea sobornicească în ziua hramului mănăstirii.
UJO a scris mai devreme că preoții Bisericii Ortodoxe Ucrainene au participat la serbările mănăstirii Putna din România.
.jpg)
