In numele Tatalui, si al Fiului, si al Sfantului Duh, Amin!

Pentru a intelege mai bine Sfanta Evanghelie de azi, inca de la inceput trebuie sa fac unele precizari. Aceasta Sfanta Evanghelie este scrisa de catre Sf. Evanghelist Luca in capitolul 25 al carti sale.

Acest capitol incepe cu cuvintele Mantuitorului Hristos care zice: „Imparatia cerurilor se va asemana cu zece fecioare, care luand candelele lor au iesit in intampinarea mirelui”, si in continuare ne spune „Pilda celor 10 fecioare” pe care o stim cu totii. Apoi Iisus continua cu Pilda Talantilor, prin care vrea sa ne faca sa intelegem mai bine, cine va fi pregatit sa intre in imparatia cerurilor.

Un om plecand departe si-a chemat slugile si le-a dat pe mana avutia sa: unuia i-a dat cinci talanti, altuia doi si altuia un talant. Slugile care primisera cinci si doi talanti, au muncit si au dublat prin castig ceea ce au primit fiecare. Dar cel care primise un talant, l-a ingropat. Cand a venit stapanul si le-a cerut socoteala, cei care lucrasera si dublasera talantii, au fost pusi de stapanul lor in dregatorii mai inalte, adica au fost rasplatiti.

Cand sluga ce primise un talant a dat socoteala stapanului sau a zis: „Stapane te-am stiut om aspru care seceri de unde n-ai semanat si aduni de unde n-ai imprastiat si temandu-ma de tine, m-am dus de am ascuns talantul tau in pamant; iata ce este al tau.”

Si pilda de azi se termina prin cuvintele spuse de Iisus, care daca nu am stii ca este vorba despre imparatia lui Dumnezeu, ne-ar pune pe ganduri: „Ca tot celui ce are i se va da si-i va prisosi, iar de la cel ce n-are si ce are, i se va lua.” Cineva dintre noi ar putea sa creada ca Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu cand a spus aceste cuvinte, ar da de inteles, ca ar lua de la cel sarac oarece bunuri materiale si le-ar da tot la cel ce are, adica la cei bogati. Nu este asa. Sa nu uitam ca, am spus inca de la inceput ca, Iisus Hristos ne invata despre imparatia cerurilor. Ne vorbea in pilde. Aici este vorba de credinta. Cel care va crede si va urma invatatura Evangheliei va intra in imparatia lui Dumnezeu. Fiecare dintre noi am primit de la Dumnezeu daruri in mod diferit, dar toti am primit cate ceva. Unii dintre noi inteleg invatatura credintei mai mult, altii mai putin, dar fiecare avem datoria de a lucra sa inmultim aceste daruri.

Cum? Atunci cand vecinul, sau aproapele nostru persevereaza in pacat avem datoria crestineasca de a lucra sa-l oprim. Sa sfatuim pe cei din casa, pe cei care-i cunoastem, sa vina la biserica, sa se spovedeasca, sa se impartaseasca s.a.m.d. Nu trebuie sa spunem: „eu ma duc la biserica, ma spovedesc, ma impartasesc, ce ma intereseaza de cutare sau de cutare, treaba lui.” Atunci am fi exact ca sluga din Evanghelia de azi care a primit un talant, adica un dar de la Dumnezeu, l-a ingropat, adica nu a facut nimic pentru aproapele sau, ca si pe el sa-l gaseasca pregatit venirea imparatiei lui Dumnezeu. De fapt aceasta este esenta invataturii Evangheliei de azi, sa lucram pentru ca si pe cei de langa noi sa-i gaseasca pregatiti a doua venire (Parusia) a lui Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu.

Ce ar trebui sa invatam noi cei care suntem azi in Sfanta biserica?

In primul rand, am putea sa luam hotararea ca de fiecare data cand venim la Sfanta biserica sa incercam sa nu venim singuri, sa mai venim cu cineva. Asa cum ne pregatim sa venim la biserica, cu o zi inainte, ar trebui sa incercam sa convingem pe cineva din casa, sau un vecin, sa vina cu noi. Si aceasta ar fi o forma de lucru, am inmulti ceea ce am primit, am lucra in ogorul lui Dumnezeu. Cu cat vecinul nostru ar fi mai greu de induplecat sa vina cu noi, cu atat mai mult vom fi rasplatiti de Dumnezeu si totodata satisfactia noastra ar fi mai mare. Sa incercam, sa luam cu noi pe cel care nu l-am vazut niciodata in Sfanta biserica, atunci ar fi si mai bine.

In al doilea rand, sa nu uitam ca o data si o data va veni vremea cand fiecare dintre noi va da socoteala pentru tot ceea ce a facut in aceasta viata trecatoare. Sa nu ne amagim ca va vedea fata lui Dumnezeu, cel care nu se spovedeste sau care nu se impartaseste.

Sa lucram in ogorul credintei noastre crestine, invatand pe fratele nostru, sau pe vecinul nostru sa fie aproape de Dumnezeu si de Biserica Lui ca si noua sa ne poata spune la sfarsitul lumii Stapanul nostru: „Bine sluga buna si credincioasa, peste putine ai fost, peste multe te voi pune, intra intru bucuria Domnului tau”, totdeauna acum si pururea si in vecii vecilor, Amin!

Pr. Nicolae Trusca Parohia Negoiesti

Sursa: Creştin Ortodox